Connect with us

Cultură

Recomandare de carte -„Războiul sfârșitului lumii” de Mario Vargas Llosa

Publicat în 1981, „Războiul sfârșitului lumii” este considerat de mulți critici, inclusiv de Roberto Bolaño, capodopera lui Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010. Inspirat de revolta de la Canudos (1896-1897) din nord-estul Braziliei, romanul este o frescă epică ce explorează ciocnirea dintre fanatism religios, idealism utopic și forța represivă a statului. Prin amploarea sa narativă, profunzimea psihologică și reflecțiile asupra naturii umane, opera se impune ca un monument al literaturii universale, inclus de Harold Bloom în canonul occidental.

Acțiunea se desfășoară în sertão, o regiune aridă și săracă din statul Bahia, la scurt timp după proclamarea Republicii Brazilia (1889). Antonio Conselheiro (Sfătuitorul), un predicator carismatic cu accente mesianice, devine liderul unei comunități de marginalizați – țărani săraci, foști sclavi, bandiți și dezrădăcinați. Viziunea sa apocaliptică, care respinge modernitatea, secularismul și autoritatea statului, atrage mii de adepți care construiesc un sat utopic la Canudos. Pentru aceștia, republica, cu taxele și recensămintele ei, reprezintă întruchiparea Antihristului. Conflictul escaladează când statul, alarmat de influența Sfătuitorului, trimite armata pentru a zdrobi revolta, declanșând un război sângeros.

Llosa nu se mulțumește să povestească evenimentele, ci construiește o narațiune polifonică, alternând perspectivele a numeroase personaje. De la adepții fanatici ai Sfătuitorului, precum Maria Quadrado sau Leul din Natuba, la figuri din tabăra opusă, precum baronul de Canabrava sau jurnalistul miop, fiecare voce adaugă nuanțe conflictului. Niciun personaj nu este unidimensional: Llosa dezvăluie motivațiile, fricile și contradicțiile fiecăruia, transformând Canudos într-un microcosmos al condiției umane.

Romanul explorează teme universale: fanatismul religios, utopia ca iluzie, corupția puterii și costul progresului. Canudos devine un simbol al rezistenței în fața modernizării forțate, dar și al pericolului extremelor ideologice. Llosa nu ia partea niciunei tabere: Sfătuitorul este prezentat ca un lider autentic, dar a cărui viziune rigidă duce la dezastru, în timp ce armata republicană, deși „rațională”, recurge la o cruzime care subminează idealurile progresului. Prin această ambiguitate morală, romanul invită cititorul să reflecteze asupra naturii conflictelor ideologice și a prețului plătit pentru convingeri.

Advertisement

O altă temă centrală este ciocnirea dintre tradiție și modernitate. Sertão, cu sărăcia și misticismul său, contrastează cu aspirațiile cosmopolite ale noii republici. Llosa sugerează că modernizarea, deși necesară, poate ignora nevoile și identitatea celor marginalizați, generând rezistență și violență. În plus, romanul analizează rolul intelectualilor în conflicte: jurnalistul miop, un martor al evenimentelor, simbolizează limitele și responsabilitățile celui care observă istoria.

Stilul lui Llosa este dens, bogat în detalii și imagini vii, combinând realismul istoric cu accente de tragedie și simbolism. Descrierile sertão-ului – peisaje aride, foamete, violență – creează o atmosferă apăsătoare, aproape apocaliptică, care amplifică tensiunea narativă. Structura polifonică, cu multiple perspective și linii temporale care se intersectează, cere răbdare din partea cititorului, dar răsplătește prin complexitatea sa. Llosa folosește un limbaj variat, adaptat fiecărui personaj: predicile Sfătuitorului au o cadență biblică, în timp ce dialogurile soldaților sunt crude, colocviale.

Romanul este împărțit în patru părți, fiecare concentrându-se pe etapele conflictului: ascensiunea Canudos-ului, primele ciocniri, războiul total și consecințele. Această structură permite o înțelegere treptată a evenimentelor și a motivațiilor, fără a oferi răspunsuri simpliste. Unele pasaje, în special cele descriptive sau introspective, pot părea lente, dar contribuie la construirea unei atmosfere imersive.

Personajele sunt unul dintre punctele forte ale romanului. Antonio Sfătuitorul, inspirat de figura istorică reală, este un lider enigmatic, a cărui sinceritate și carismă contrastează cu intransigența sa. Adepții săi – de la Maria Quadrado, o fostă prostituată transformată în sfântă, la Pajeú, un fost bandit – sunt portretizați cu empatie, fără a fi idealizați. În tabăra opusă, baronul de Canabrava reprezintă vechea aristocrație, prinsă între loialitatea față de tradiție și realitățile noii ordini, iar colonelul Moreira César, un militar fanatic, simbolizează excesele autorității.

Un personaj fascinant este jurnalistul miop, un intelectual slab și idealist, care ajunge la Canudos din întâmplare. Prin ochii săi, Llosa explorează rolul martorului în istorie: este el un observator obiectiv sau un participant pasiv la tragedie? Fiecare personaj, indiferent de tabără, este prins într-un conflict mai mare decât el, subliniind tragismul inevitabil al evenimentelor.

Advertisement

Deși ancorat într-un context istoric specific, „Războiul sfârșitului lumii” rămâne profund actual. Temele fanatismului, polarizării ideologice și consecințelor intervențiilor statale rezonează în lumea contemporană, marcată de conflicte culturale și religioase. Romanul avertizează asupra pericolelor utopiei și ale refuzului dialogului, oferind o lecție despre complexitatea naturii umane.

„Războiul sfârșitului lumii” este o operă de o ambiție și profunzime rar întâlnite, care confirmă geniul lui Mario Vargas Llosa. Prin reconstituirea tragediei de la Canudos, romanul nu doar povestește un episod istoric, ci pune sub semnul întrebării certitudinile despre progres, credință și putere. Este o lectură solicitantă, dar răsplătitoare, recomandată celor pasionați de literatură complexă, care provoacă intelectul și emoțiile. Pentru cititorii interesați de istorie, filosofie sau natura conflictelor umane, acest roman este o experiență literară de neuitat.

Advertisement

Cultură

Peste 500 de tineri din 12 județe, premiați la Festivalul „Plaiuri Dunărene” de la Oltenița

Ediția a XVI-a a Festivalului Concurs Național de Folclor, Tradiții și Obiceiuri „Plaiuri Dunărene”, desfășurată la Oltenița pe 29 iunie 2025, a adunat aproximativ 500 de copii și tineri din 12 județe ale țării, transformând scena într-un adevărat spectacol al tradițiilor și valorilor culturale românești.

Marele Premiu al Festivalului:

  • Grup folcloric „Voiniceii” (Școala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roșiorii de Vede, Teleorman), 15-19 ani – Suită / căluș, coord. prof. Hamza Andrei

Premii I:

  • Fanfara de copii Ciocănești (Școala Gimnazială Nr.1 Ciocănești), 16-18 ani
  • Fanfara Răsăritului Jegălia (Școala Gimnazială Nr.1 Jegălia), 12-14 ani
  • Obiceiuri și tradiții „Mlădițe de Unirea” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 12-14 ani
  • Negru Casian Petrosian (PC Botoșani Filiala Darabani), solist trompetă, 15-19 ani
  • Dan Antonio (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
  • Stanciu Ricardo Nicolas (Colegiul Național Dinu Lipatti București), solist, 11-14 ani
  • Formație mixtă „Rapsodia Prahovei” (PC Ploiești), 11-14 ani
  • Ansamblul „Hora Unirii” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 11-14 ani
  • Ansamblul „Florile Bărăganului” (Școala Gimnazială Făcăieni, Ialomița), 11-14 ani
  • Ansamblul „Macii Bărăganului” (Școala Gimnazială Nr.1 Ciocănești), 11-14 ani
  • Danciu Grațiela (PC Ploiești), solist, 11-14 ani
  • Dumitru Patricia (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
  • Iordache Maria (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
  • Grup vocal „Mlădițe de Unirea” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 11-14 ani – + Premiul special de autenticitate
  • Grup „Flori Dunărene” (Școala de dans „Valy Stanciu” Oltenița), 11-16 ani
  • Băluțoiu Miruna Ștefania (PC Tg. Jiu), solist, 15-19 ani
  • Balint Roberta (PC Tg. Jiu), solist, 15-19 ani
  • Duet Tudor Maria & Ghita Daria (Colegiul Național „Barbu Știrbei” Călărași), 15-19 ani

Premii II:

  • Apavaloaie Alessio Gabriel (PC Botoșani Filiala Darabani), solist trompetă, 15-19 ani
  • Mario Marin (CC Oltenița), solist orgă, 15-19 ani
  • Ungureanu Beatrice (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
  • Vasile Mihnea (Școala Gimnazială Nr.2 Mitreni), solist, 11-14 ani
  • Mircea Bianca (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
  • Enescu Maria Raluca (Intermezzo Academy Mâneciu), solist, 11-14 ani
  • Militaru Ana (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
  • Ansamblul „Rapsodia Prahovei” (PC Ploiești), 11-14 ani
  • Grup folcloric „Mugurașii” (Școala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roșiorii de Vede), 11-14 ani
  • Grup „Torente Dunărene” (CC Oltenița), 11-14 ani
  • Grup „Românașii” (Școala „Dia Ritm și Dans” Târgoviște), 11-14 ani
  • Ansamblul folcloric „Dor de Dor” (Școala Gimnazială Nr.1 Dor Mărunt), 11-16 ani
  • Trifan Fasole Elisa Georgiana (Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” Călărași), solist, 15-19 ani

Premii III:

  • Hagiu Alexandru Cătălin (PC Botoșani Filiala Darabani), solist acordeon, 15-19 ani
  • Barba Lata Jose Emanuel (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
  • Dicu Antonia (CC Oltenița), solist, 11-14 ani
  • Iordan Patricia (Școala Gimnazială Nr.1 Curcani), solist, 11-14 ani
  • Vartic Andreea (PC Călărași), solist, 11-14 ani
  • Formația „Voinicii” (PC Botoșani), 11-14 ani
  • Bobolea Gabriel (Școala Sf. Gheorghe / Craiova), solist, 11-14 ani
  • Paraschiv Ștefania (CC Oltenița), solist, 11-14 ani
  • Ansamblul „Vulturașul” (Școala Gimnazială „Mircea Vodă” Brăila), 15-19 ani
  • Ansamblul folcloric „Bucuria” (Asociația Culturală „Bucuria”, București), 11-14 ani

Premii Speciale:

  • Grup „Aizibel” (Școala Profesională Specială „Sf. Maria” Călărași), 14-16 ani – Premiul special al juriului
  • Grup vocal „Mlădițe de Unirea” – Premiul special de autenticitate (pe lângă Premiul I)

Festivalul a fost organizat de Clubul Copiilor nr. 1 Oltenița, cu sprijinul Primăriei Municipiului Oltenița, Direcției de Cultură Oltenița, Inspectoratului Școlar Județean Călărași și Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu”. Prof. Elena Stoica, organizatorul evenimentului, a mulțumit tuturor participanților pentru implicare și le-a adresat invitația de a reveni și la edițiile viitoare.

Advertisement
Continue Reading

Teatru, Film și Divertisment

Cinema 3D/2D Călărași își întâmpină publicul cu superproducții pentru toate vârstele în perioada 4 iulie – 7 august

Consiliul Județean Călărași, prin Centrul Județean de Cultură și Creație, anunță un nou program cinematografic spectaculos pentru perioada 4 iulie – 7 august 2025. Filme de animație, aventură, SF, acțiune, dar și thrillere captivante vor rula în sala de cinema 3D/2D din municipiul Călărași, cu proiecții adaptate atât pentru copii, cât și pentru adulți.

🎬 Startul sezonului estival de cinema este dat de animația „Elio” (3D) – o producție Pixar ce aduce în prim-plan povestea unui băiețel rătăcit printre extratereștri, care ajunge, fără voie, ambasadorul Pământului. Filmul rulează între 4 și 6 iulie, în variante dublată și subtitrată.

🦖 Din 4 iulie debutează și „Jurassic World: Renașterea” (3D) – o nouă aventură SF care continuă saga dinozaurilor în decoruri tropicale și periculoase, cu o distribuție de top, printre care Scarlett Johansson și Mahershala Ali.

👦 „Buffalo Kids” revine în două weekenduri (11–13 iulie și 18–20 iulie), cu o poveste emoționantă despre curaj, prietenie și căutarea unei familii în America anului 1886.

Advertisement

🦸 Din 11 iulie, pe ecran va rula „Superman” (3D), în regia lui James Gunn, o reinterpretare modernă a legendarului erou care încearcă să-și împace originile kryptoniene cu viața de jurnalist pe Pământ.

👻 Pentru fanii thrillerului, „Știu ce ai făcut astă-vară” (2D) promite suspans și adrenalină începând cu 18 iulie, fiind urmat la finalul lunii de horror-ul „Să o aduci înapoi”, din 1 august.

🏁 Publicul tânăr va fi încântat de „Cursa Grand Prix a Europei” (2D, dublat) – o animație cu adrenalină, umor și multă emoție, programată în două weekenduri: 25–27 iulie și 1–3 august.

🧪 Fanii Marvel nu trebuie să rateze „Cei 4 fantastici: Primii pași” (3D), care va rula între 25 și 31 iulie. Producția aduce pe marele ecran o nouă provocare cosmică pentru îndrăgita echipă de supereroi.

😄 Comedia „Facă-se voia ta!” (2D) și acțiunea hilară din „Greu de măritat” (2D) vor completa programul cu porții generoase de râs și aventură urbană pentru publicul adult.

Advertisement

🔹 Accesul la filme se face conform programului afișat, cu precizarea că în zilele de luni nu vor fi proiecții.

📍Sala de cinema funcționează în cadrul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, iar biletele pot fi achiziționate de la casieria instituției, înainte de fiecare proiecție.

🎟 Pentru detalii suplimentare și trailere oficiale, publicul este invitat să urmărească pagina oficială a instituției sau să acceseze linkurile atașate fiecărui film.

Advertisement
Continue Reading

Cultură

Cana getică descoperită la Gâldău, exponatul lunii iulie la Muzeul Dunării de Jos din Călărași

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, aduce în atenția publicului, în luna iulie, un nou artefact cu o poveste fascinantă, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”: o cană getică, veche de milenii, descoperită în anul 2005 pe malul Borcei, în dreptul localității Gâldău.

Este vorba despre un vas de lut, lucrat manual, de mărime medie, realizat dintr-o pastă fină de culoare cărămizie, cu rare incluziuni de nisip și pietricele. Forma sa amintește de un borcan, cu fund plat, gură largă și buza dreaptă, din care se desprinde o toartă lată. Un brâu fin, canelat, șerpuiește sub buză, iar pe acesta sunt dispuse trei mici apucători în cruce cu toarta, detalii specifice ceramicii getice.

În ciuda deteriorărilor suferite de-a lungul timpului — inclusiv o ardere secundară ce a deformat parțial unele fragmente — vasul a fost reconstituit cu grijă de restauratorii muzeului. Procesul de restaurare a presupus îndepărtarea adezivilor vechi, curățarea mecanică a fragmentelor și înlocuirea plombelor de ipsos degradate. Cele 31 de fragmente au fost reasamblate cu adeziv special, fixate într-o lădiță cu nisip, iar golurile au fost completate cu ipsos de modelaj, integrat cromatic pentru a păstra unitatea vizuală a obiectului.

După finalizarea restaurării, cana getică va fi reintrodusă în circuitul expozițional al muzeului, alături de fișa completă de restaurare și recomandările de conservare.

Advertisement

Prin astfel de inițiative, Muzeul Dunării de Jos contribuie la valorificarea patrimoniului arheologic local și oferă publicului șansa de a descoperi, lună de lună, fragmente autentice din istoria fascinantă a spațiului geto-dac.

Continue Reading