Connect with us

Cultură

Festivalurile din Călărași organizate de CJCC într-o nouă locație

Published

on

Cele mai așteptate evenimente culturale din sud-estul României care au loc la Călărași se vor desfășura anul acesta într-o nouă locație. Festivalul Concurs Național de interpretare a muzicii ușoare “Flori de Mai” se va desfășura anul acesta, la fel ca în restul anilor, la jumătatea lunii mai. În 2023, organizatorii vor schimba puțin programul și vor veni cu încă o zi de eveniment, dedicată laureaților festivalului. 

Pentru ediția a XXXIII-a ce se va desfășura în perioada 25-28 Mai 2023, înscrierile se desfășoară în perioada 10 martie – 07 aprilie 2023.

Regulamentul concursului îl puteți accesa pe site-ul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași la următorul link: https://www.culturalcl.ro/index.php/evenimente/regulamente-evenimente

Festivalurile “Flori de Mai” și “Hora Mare” organizate de CJCC într-o nouă locație

Decizia privind desfășurarea festivalurilor într-o nouă locație vine după ce lucrările proiectului de modernizare a Centrului Pietononal au avansat pe esplanada Consiliului Județean Călărași, iar din acest motiv, organizatorii au stabilit ca noua locație în care se vor desfășura spectacolele să fie chiar Stadionul Municipal “Ion Comșa” din Călărași, urmând exemplul orașelor mari care fac acest lucru de mult timp.

Advertisement

Stadionul oferă suficient spațiu pentru a găzdui un număr mare de spectatori și, în plus, poate crea o atmosferă unică pentru evenimente culturale în aer liber. Potrivit datelor, ultimele spectacole din aer liber au adunat 5.000/6.000 de oameni în fața scenei.

Festivalul Internațional de Folclor “Hora Mare” se întoarce la Călărași în 2023

Festivalul Internațional de Folclor “Hora Mare” revine la Călărași în perioada 12-17 august 2023, după patru ani de pauză. Evenimentul, cunoscut pe plan mondial, va avea loc pe stadionul Municipal Ion Comșa și va aduce în fața publicului o mulțime de artiști și trupe din întreaga lume. Festivalul “Hora Mare” este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România și este dedicat promovării tradițiilor și a folclorului din întreaga lume. Acest eveniment adună în fiecare an mii de participanți din țară și străinătate și este un prilej de a cunoaște și de a împărtăși cultura și obiceiurile altor popoare.

În cadrul festivalului vor avea loc o serie de evenimente precum spectacole de muzică și dansuri populare, parade ale porturilor tradiționale, expoziții de artă populară și alte activități culturale.

Pe lângă artiștii și trupele din România, vor participa și reprezentanți din alte țări precum Bulgaria, Ucraina, Serbia, Grecia, Turcia, Franța, Italia, Spania și multe altele. Fiecare trupă va prezenta câteva momente din cultura și tradițiile proprii, astfel încât publicul să poată călători virtual în jurul lumii și să descopere frumusețea diversității culturale. Echipa de organizare este în discuții cu mai multe grupuri străine din țări precum Turcia, Cipru, Indonezia și Georgia, pentru a îndeplini cerințele Consiliului Internațional al Festivalurilor Folk (C.O.F.).

În perioada festivalului,  municipiul Călărași va deveni centrul cultural al regiunii și va oferi turiștilor și vizitatorilor o mulțime de alte activități culturale și de agrement. De asemenea, festivalul va avea un impact important asupra economiei locale, prin creșterea numărului de turiști și a afacerilor din zona.

Advertisement

Potrivit acestor cerințe internaționale, festivalul trebuie să dureze cel puțin cinci zile, să includă cel puțin cinci grupuri străine din cel puțin cinci țări diferite, iar organizatorii trebuie să asigure transportul, cazarea și masa pentru toți participanții. Obiectivul principal al Centrului Cultural Judeţean Călăraşi este să promoveze interculturalitatea prin participarea unor ansambluri de muzică și dans tradițional care prezintă folclorul specific al zonei lor de proveniență. Ultima ediție a avut loc în 2019, când a fost suspendat din cauza pandemiei de COVID-19.

Pandemia a avut un impact major asupra vieții sociale și culturale din întreaga lume, iar România nu a fost o excepție. În ultimii ani, multe evenimente culturale și tradiționale au fost anulate sau suspendate din cauza restricțiilor impuse pentru a preveni răspândirea virusului.

Cultură

Comuna Jegalia, în straie de sărbătoare, de Ziua Dunării

Published

on

În fiecare an, pe 29 iunie, comunitățile din toate cele 10 state dunărene celebrează Ziua Dunării, o zi dedicată protejării și cunoașterii fluviului care leagă Europa de la vest la est. Inițiată în 1994 prin semnarea Convenției de la Sofia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, această zi simbolizează eforturile comune pentru conservarea unei resurse naturale esențiale.

Localitatea călărășeană Jegălia a marcat această zi printr-un eveniment cultural organizat în mod tradițional de primarul Vasile Aurel. Evenimentul a avut loc în parcul din localitate, unde recent a fost inaugurat și noul proiect “Complexul Pescăresc”. Acest complex reprezintă o realizare importantă pentru comunitate, fiind un exemplu de îmbinare a tradiției cu inovația și un loc de atracție pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.

Parcul suspendat din Jegălia, locul de desfășurare a evenimentului, este un spațiu modern și atractiv, care oferă locuitorilor o oază de verdeață și liniște. Noul Complex Pescăresc, parte integrantă a acestui parc, a fost recent inaugurat și reprezintă un proiect ambițios al autorităților locale. Prin acest complex, se dorește revitalizarea tradițiilor pescărești ale zonei și promovarea turismului local.

Complexul include facilități moderne pentru pescuit, un centru educațional despre biodiversitatea Dunării și spații pentru organizarea de evenimente culturale și recreative. În ziua de 29 iunie, Complexul Pescăresc a fost animat de activități culturale oferite de ansamblul comunal.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Rhine River Ramblers aduce atmosfera boemă a New Orleans-ului în Călărași! Concert gratuit al fanfarei Armatei SUA din Europa și Africa

Published

on

Un concert de excepție va avea loc în Călărași, anunță Centrul Județean de Cultură și Creație. E vorba despre trupa Rhine River Ramblers, fanfara Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, care vor aduce jazz-ul orchestral pe scena orașului nostru prin cele mai celebre melodii. Trupa face parte din Forțele terestre americane staționate în Europa, iar concertul este organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la București. Intrarea este gratuită, astfel că oricine poate participa pe 1 iulie, de la ora 19:00, în limita locurilor disponibile din Sala „Barbu Știrbei”. 

Concertul va include melodii celebre interpretate în manieră dixie, considerat a fi primul stil de jazz orchestral, apărut la începutul secolului XX, și caracterizat prin improvizația colectivă a grupului de suflători, precizează organizatorii.

 „”Dixie”, ”New Orleans”, ”Cabaret”, ”Mercy, Mercy, Mercy”, ”Georgia on My Mind”, ”Amazing Grace” sunt doar câteva dintre piesele bine cunoscute care vor putea fi ascultate într-o orchestrație care vă va purta în atmosfera boemă a anilor ’30 – ’40 din New Orleans, orașul simbol pentru acest stil muzical, într-o perioadă specială pentru cultura și istoria Americii”, mai explică aceștia.

Grupul Rhine Rivers Ramblers este format din nouă muzicieni talentați care cântă la instrumente de suflat și un toboșar energic care interpretează melodii de jazz și blues. 

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cele mai vizualizate