Connect with us

Evenimente

Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian

Published

on

PROLOG (SAU DISCULPARE)

Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges. 

Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.

La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.

Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.

Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.

-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin?  Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.

-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.

-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.

Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.

-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!

Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.

-Bă, moldovene, zise el.

Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.

-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.

Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.

-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.

Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos.  Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.

-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.

Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.

Domnica Marius Cătălin

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

VIDEO. Târgul de Crăciun de la Călărași fără grătare și tarabe

Published

on

Autoritățile din Călărași au decis! Târgul de Crăciun ce va avea loc pe esplanada Consiliului Județean Călărași, ce se va deschide începând cu 1 Decembrie, va funcționa respectând o serie de reguli stabilite de organizatorii evenimentului. Ghirlandele colorate vor putea fi admirate începând cu prima zi din Decembrie, începând cu orele 18:00.

Târgul de Crăciun va funcționa până pe data de 9 Ianuarie 2023. Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași promite un Crăciun de poveste pentru cei care aleg să și-l petreacă în aer liber, alături de artiștii care vor face atmosferă pe scena amenajată în fața Consiliului Județean Călărași. Perioada a fost prelungită pentru a putea prinde și Sărbătoarea Bobotezei în cadrul acestui eveniment.

La târg vor fi căsuţe din lemn cu produse realizate de meşteşugari, artişti plastici şi artizani, mâncare tradiţională, , concerte, spectacole şi, nu în ultimul rând, întâlniri magice cu Moş Crăciun.

Totodată, Târgul de Crăciun din Călărași propune anul acesta o componentă specială. Cei mici îi pot trimite scrisorile lui Moș Crăciun direct în căsuța poștală din foaierul Centrului Județean de Cultură și Creație, pe care Moșul le va citi și trimite în fabrica de jucării, unde elfii și ștrumfii vor avea grijă ca fiecare copil ascultător să primească ceea ce și-a dorit.

Moș Crăciun va veni în casa din foaierul CJCC în perioada 19-23 decembrie, moment în care cei mici trebuie să-l convingă pe bărbos dacă au fost ascultători și merită să primească ce au cerut în scrisoare.

Spre surprinderea multora, organizatorii au luat decizia pentru acest eveniment ca activitatea comercianților cu tarabe și grătare să nu se desfășoare în cadrul acestei perioade. Autoritățile au decis să interzică amplasarea standurilor care nu fac parte din organizarea Târgului de Crăciun.

„Ne dorim să ne viziteze și orașele și județele învecinate. Câteva condiții care nu au fost impuse până acum operatorilor economici, pe care, de data asta, le-am impus. Acceptăm doar rulote și căsuțe. Acceptăm corturi doar pentru cei care au Kurtos, pentru că acest produs nu se poate face decât în cort. Trebuie să ținem cont și de faptul că Târgul durează foarte mult, nu știu cum va fi vremea.

Poate să plouă, să ningă, să bată vântul, din acest motiv ne dorim să fie bine organizat, plus că va avea alt aspect în momentul în care eliminăm corturile de toate culorile. Bineînțeles, fără foc deschis, fără fum, produse alimentare tradiționale, care au legătură cu târgul.” a precizat în ședința tehică de organizare a Târgului de Crăciun, Georgiana Teodorescu, managera CJCC.

Pentru buna desfăşurare a Târgului, în perioada de desfășurare a evenimentului, pe tronsonul cuprins între strada Sloboziei, București și Progresu, se va restricţiona traficul rutier.

Târgul de Crăciun al municipiului Călărași este organizat de Consiliul Județean Călărași prin Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, alături de Primăria Municipiului Călărași.

 

Continue Reading

Evenimente

Filarmonica de comedie – 27 octombrie ora 19:00 Sala Barbu Știrbei

Published

on

„Filarmonica de comedie” este un spectacol de miniaturi umoristice, scrise de Radu Gabriel si avându-i ca interpreți principali pe Radu Gabriel, Marius Florea Vizante si Gheorghe Ifrim, trei actori de comedie cunoscuți din aparițiile de pe micul ecran (grupul Vouă, serialele “Las Fierbinți”, ” Pariu cu viața”, “Ultimul stinge lumina”) cărora li se alătură Leonid Doni și Mihai Munteniță.
Autorul spectacolului, Radu Gabriel, ne-a spus câteva cuvinte despre acest proiect: „De-a lungul timpului am scris pentru televiziune peste 400 de scheciuri, scenete, miniaturi satirice. Unele au rămas în amintirea telespectatorilor, altele au rămas pe YouTube… Cele mai multe au fost uitate… Dar oricare ar fi fost soarta lor, fiind niște produse de televiziune, nu au trecut niciodată prin proba de foc a întâlnirii directe cu publicul. Am făcut acest spectacol-cocktail pentru a da ocazia celor care le-au văzut să le revadă pe scenă, iar celor care erau prea tineri, ori prea ocupați ca să se uite la televizor să le prilejuim o întâlnire cu comedii scurte, cu și despre români”.

Vrajba vecinilor dintr-un bloc, milionarul de carton care cumpără o filarmonică, provincialul care caută să răzbească în București, muncitori cu probleme metafizice… Satira unei lumi pestrițe, cu țâfnele, candoarea și gândirea abisală a eternului locatar din spațiul Carpato- Danubiano- Pontic.
Un spectacol de Radu Gabriel
Cu: Marius Florea Vizante, Gheorghe Ifrim, Radu Gabriel, Leonid Doni, Mihai Munteniță

27 octombrie ora 19.00, Sala Barbu Știrbei
Biletele se pot achiziționa online de la https://www.iabilet.ro/bilete-calarasi-filarmonica-de…/

Continue Reading

Evenimente

VIDEO. Ziua Educației marcată de Consiliul Județean Călărași

Published

on

În fiecare an, data de 5 octombrie este dedicată educației, în această zi fiind sărbătorită Ziua Mondială a Educației. Călărașiul nu face excepție de la regulă și acordă o atenție deosebită acestei zile. Generația de aur, oamenii care ne-au plămădit caracterele și ne-au format ca oameni au fost prezenți astăzi, în sala de ședință a Consiliului Județean Călărași, la ora 11:00, unde autoritățile locale și-au arătat recunoștința față de munca pe care aceștia o depun, scrie CanalSUD.ro

Un cadru didactic își lasă amprenta în viața oricărui elev. Datorită acestora învățământul se clasează pe o treaptă superioară, și cu această ocazie dorim să le mulțumim pentru ajutor, eforturi, credința și răbdare, preciează sursa citată.

“Evenimentul a fost pe măsura așteptărilor noastre. La Consiliul Județean încercăm să bifăm fiecare zi națională în orice domeniu. Ziua de 5 octombrie este una specială deoarece am reușit să aducem cadrele didactice din Călărași. Suntem mândri că am reușit să îl scoatem din casă pe domnul profesor de limba și literatura română, Ilie Ștefan Rădulescu, care ne-a învățat pe toți să vorbim și să scriem corect din punct de vedere gramatical. De altfel, au fost prezente și alte personalități importante: familia Stoianovici, familia Dorobanțu, doamna Berheci, domnișoara Eugenia Ioniță și multe alte cadre didactice. A fost o zi frumoasă, plină de emoție, pe care o să ne-o amintim în timp” a declarat Marinela Voivozeanu, purtătorul de cuvânt al Consiuliului Județean Călărași.

 

Continue Reading

Cele mai accesate articole