Connect with us

Cultură

VIDEO. Hora Mare revine la Călărași! Festivalul internațional de folclor vine cu noi surprize după trei ani de pauză

Published

on

Georgiana Teodorescu, managera Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, detaliază cele mai importante aspecte despre evenimentul internațional Hora Mare, organizat la Călărași în perioada 12 august – 16 august 2023.

Managera menționează că urmează să aibă loc Festivalul Internațional de Folclor Hora Mare, ajuns acum la ediția 28. După o pauză de câțiva ani, din cauza pandemiei, festivalul nu a mai putut fi organizat în 2019 și nici în anul anterior, din cauza complexității și a timpului necesar pentru pregătiri. Totuși, în prezent se bucură că reușesc să-l organizeze și primesc cu bucurie solicitările și întrebările publicului călărășean, care a arătat mereu dragoste și interes pentru acest festival.

Georgiana Teodorescu subliniază că Hora Mare este un eveniment foarte important, fiind cel mai mare proiect al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași. Festivalul este înregistrat ca marcă la OSIM și este membru în CIOFF, Consiliul Internațional al Organizării Festivalurilor Folclorice, ceea ce le conferă recunoaștere la nivel internațional.

“Este probabil cel mai mare proiect al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași. Spun asta deoarece acest festival este și înregistrat OSIM, marcă înregistrată OSIM, este și membru în CIOFF,  Consiliu Internațional al Organizării Festivalurilor Folclorice. Suntem recunoscuți la nivel internațional cu acest festival, ne mândrim cu acest lucru și ne dorim să-l ducem mai departe.”

Advertisement

Evenimentul din acest an se va desfășura pe stadionul Ion Comșa, în perioada 12-16 august, cu participarea a cinci țări străine invitate – Mexic, Iraq, Georgia, Ucraina și Turcia, alături de ansambluri din România.

Programul de pe scenă va începe în fiecare seară la ora 19, cu deschiderea oficială pe 12 august prin Parada Costumelor Populare. Pe parcursul marșului, vor avea loc dansuri demonstrative ale grupurilor în mai multe puncte strategice din oraș. Pe parcursul celorlalte seri, festivalul va găzdui artiști invitați precum Ovidiu Homorodean și formația Rapsodia din Arad, Giorgiana Lobonz și Taraful, Surorile Osoianu, ansamblul Bărăganul, ansamblul Ghiocelul, precum și alți invitați speciali. Ultima seară va fi marcată de prezența tuturor ansamblurilor invitate și de formația Lupii lui Calancea.

“Programul la scenă va fi în fiecare seară începând cu ora 19.  Deschidem acest festival în data de 12 cu Parada Costumelor Populare. La ora 18 pornim de la Orizont și ne îndreptăm către stadion, către scenă. Vă invităm să ne fiți alături pentru a vedea dansurile demonstrative ale grupurilor. Traseul va fi Orizont, ne vom opri undeva la Mihai Eminescu, unde vom face un dans demonstrativ. După care, Liceul Agricol. Mergem către Școala 5.  Acolo ni s-a recomandat să nu întrerupem circulația pentru acest eveniment. Mergem pe Bulevardul Republicii, după aceea spre stadion.”

Managera Georgiana Teodorescu detaliază și bugetul evenimentului, precizând că cea mai mare parte din cheltuieli este alocată cazării, scenei și artiștilor, care însumează aproximativ 70% din totalul bugetului festivalului. În plus, festivalul va fi transmis în direct prin livestream pe 50 de pagini de socializare și pe canalele proprii de promovare.

Georgiana Teodorescu încheie menționând că se bucură să poată organiza Hora Mare și să continue tradiția acestui eveniment de prestigiu, dorindu-și ca festivalul să fie un succes și să ofere publicului experiențe culturale de neuitat.

Advertisement

“Banii sunt repartizați în felul următor.  232.000 de lei cazarea. Livestream, pentru că toate cele 5 zile vor fi difuzate în direct pe 50 de pagini de socializare și pe toate paginile noastre, 33.000 de lei. Scena, 224.000 de lei. Artiștii, 270.000. Toaletele, 21.000. Costurile cu promovarea, 16.000. Materiale de promovare, prezentatori, translatori și motorină și așa mai departe. Cele mai mari cheltuieli sunt pe cazare, pe scenă și pe artiști. Acolo sunt cele mai mari cheltuieli, undeva 70% din bugetul festivalului, acolo se duc. Noi trebuie să asigurăm cazarea și 3 mese pe zi la toate ansamblurile pe care le invităm.  Este o condiție CIOFF , este un regulament internațional pe care și noi trebuie să-l respectăm.” – a precizat Georgiana Teodorescu, managera CJCC Călărași.” a mai precizat managera G. Teodorescu în cadrul conferinței de presă de joi, 3 august 2023.

Cultură

Comuna Jegalia, în straie de sărbătoare, de Ziua Dunării

Published

on

În fiecare an, pe 29 iunie, comunitățile din toate cele 10 state dunărene celebrează Ziua Dunării, o zi dedicată protejării și cunoașterii fluviului care leagă Europa de la vest la est. Inițiată în 1994 prin semnarea Convenției de la Sofia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, această zi simbolizează eforturile comune pentru conservarea unei resurse naturale esențiale.

Localitatea călărășeană Jegălia a marcat această zi printr-un eveniment cultural organizat în mod tradițional de primarul Vasile Aurel. Evenimentul a avut loc în parcul din localitate, unde recent a fost inaugurat și noul proiect “Complexul Pescăresc”. Acest complex reprezintă o realizare importantă pentru comunitate, fiind un exemplu de îmbinare a tradiției cu inovația și un loc de atracție pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.

Parcul suspendat din Jegălia, locul de desfășurare a evenimentului, este un spațiu modern și atractiv, care oferă locuitorilor o oază de verdeață și liniște. Noul Complex Pescăresc, parte integrantă a acestui parc, a fost recent inaugurat și reprezintă un proiect ambițios al autorităților locale. Prin acest complex, se dorește revitalizarea tradițiilor pescărești ale zonei și promovarea turismului local.

Complexul include facilități moderne pentru pescuit, un centru educațional despre biodiversitatea Dunării și spații pentru organizarea de evenimente culturale și recreative. În ziua de 29 iunie, Complexul Pescăresc a fost animat de activități culturale oferite de ansamblul comunal.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Rhine River Ramblers aduce atmosfera boemă a New Orleans-ului în Călărași! Concert gratuit al fanfarei Armatei SUA din Europa și Africa

Published

on

Un concert de excepție va avea loc în Călărași, anunță Centrul Județean de Cultură și Creație. E vorba despre trupa Rhine River Ramblers, fanfara Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, care vor aduce jazz-ul orchestral pe scena orașului nostru prin cele mai celebre melodii. Trupa face parte din Forțele terestre americane staționate în Europa, iar concertul este organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la București. Intrarea este gratuită, astfel că oricine poate participa pe 1 iulie, de la ora 19:00, în limita locurilor disponibile din Sala „Barbu Știrbei”. 

Concertul va include melodii celebre interpretate în manieră dixie, considerat a fi primul stil de jazz orchestral, apărut la începutul secolului XX, și caracterizat prin improvizația colectivă a grupului de suflători, precizează organizatorii.

 „”Dixie”, ”New Orleans”, ”Cabaret”, ”Mercy, Mercy, Mercy”, ”Georgia on My Mind”, ”Amazing Grace” sunt doar câteva dintre piesele bine cunoscute care vor putea fi ascultate într-o orchestrație care vă va purta în atmosfera boemă a anilor ’30 – ’40 din New Orleans, orașul simbol pentru acest stil muzical, într-o perioadă specială pentru cultura și istoria Americii”, mai explică aceștia.

Grupul Rhine Rivers Ramblers este format din nouă muzicieni talentați care cântă la instrumente de suflat și un toboșar energic care interpretează melodii de jazz și blues. 

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cele mai vizualizate