Cultură
VIDEO. Comuna Roseți a găzduit Concursul Național “Muguri de Folclor”
Astăzi, 18 Martie 2023, are loc un eveniment cultural important în sala de spectacole a Căminului Cultural din Roseți. Concursul Național “Muguri de Folclor” care a avut loc anul trecut la Cluj a ajuns în acest weekend la Roseți, în județul Călărași.
Gazda evenimentului a fost edilul Nicolae Rîjnoveanu, împreună cu celebrul coregraf Sile Baraitaru și organizatorul evenimentului Alina Dumitru.
Ansamblurile folclorice care au participat și debutat pe scena sălii de spectacole din Căminul Cultural din Roseți au oferit publicului prezent cele mai frumoase momente artistice și interpretări de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării.
În afară de ansamblurile folclorice îndrăgite de public, sala s-a ridicat în picioare în fața dansatorilor care au interpretat dansuri țigănești. Energia emanată de acești tineri dansatori i-a făcut pe cei prezenți să uite de săptămâna încărcată de muncă pe care au încheiat-o.
În cadrul evenimentului, artista Denisa Gheorghe a interpretat o doină care a emoționat o bună parte dintre cei prezenți în sală. Printre participanți s-au numărat: Ansamblul Folcloric Roseți Junior cu dansul Moldova, Ansamblul Folcloric Grâușorul Junior cu dansul Muntenie-debut, Ansamblul Folcloric Borcea Junior cu dansul Dobroge-ansambluri, Ansamblul Folcloric – Mlădițele Dichiseni – debut, Ansamblul Folcloric – Borcea cu dansul moldova-debut, “Dreams Dance” cu dansul țigănesc și Duet Vals, Dreams Dans cu stilul popular stilizat, Ansamblul Folcloric Roseți cu dansul Moldova, Ansamblul Folcloric – Mlădițele Dichiseni cu laureați, Ansamblul Folcloric – Izvorașul cu dansul Moldova-laureați și Ansamblul Folcloric – Roseți cu dansul Muntenie – laureați.
Întrebat despre desfășurarea acestui eveniment, edilul Nicolae Rîjnoveanu a declarat în cadrul unui interviu acordat CălărașiPRESS.ro că este mulțumit de organizarea evenimentului iar despre organizatori acesta a spus că s-au întrecut pe ei în acest an.
“Este un festival național, același festival a avut loc și anul trecut în Craiova, unde datorită faptului că formația de dansuri din Roseți, ansamblul folcloric din Roseți, a luat locul întâi sau trofeul special al publicului, s-a convenit ca anul ăsta să se organizeze la Roseți. Din punctul nostru de vedere, am făcut tot posibilul să fie cât mai bine organizat, dar realizatorii s-au autodepășit. A fost foarte frumos și e frumos în continuare. Rămâne acum să evalueze situația. Pot să vă spun că Roseți a contribuit la acest festival, a venit cu vreo 4 sau 5 formații. Eu am numai cuvinte de laudă la adresa realizatorilor și a organizatorilor. Așa cum am expus problema și pe scenă, la deschidere, toate mulțumirile mele pentru cei care au adus aportul raportul în comuna Roseți astfel încât cultura să fie la un nivel anume. Am tot spus că tradițiile populare ne reprezintă, pe noi, pe români, și pot spune că sunt sufletul localităților din mediul rural.
“Astăzi avem onoarea de a fi gazda unui festival-concurs național Mugur de Folclor organizat de Atelierul de Talente. Pentru că am fost aleși, satul este cel ce poartă vestea, tradiția folclorului popular, cântecul tradițional românesc. Astăzi, prin arta dansului în spectacole, din generație în generație, vom fi veșnic români. Mulțumim celor care au organizat acest festival, pentru păstrarea, valorificarea civilizației tradiționale românești specifice satului românesc. Astăzi, pe lângă faptul că suntem gazdă, vom participa cu ansamblurile de dansuri ale comunei Roseți – juniori și seniori care ne vor încânta prin frumusețea și optimismul lor ca de fiecare dată.” a precizat, pentru CălărașiPRESS.ro, Cristina Dumitru, directoarea Școlii Gimnaziale Nr.1 din Roseți.
Jurații vor trebui să voteze cele mai bune prestații, moment în care se va realiza și un clasament al celor mai bine pregătiți participanți.
Cultură
Școala de Vară și Bibliovacanța 2025: Educație prin Joacă și Cultură
Consiliul Județean Călărași lansează oficial „Vacanță activă, creativă și educativă”, o inițiativă destinată copiilor și adolescenților care își doresc o vară plină de manifestări culturale și experiențe de neuitat.
🏺 Școala de Vară – Muzeul Dunării de Jos (ediția a VIII‑a)
Tinerii cu vârste între 6 și 12 ani pot participa la ateliere interactive ce includ:
- explorarea patrimoniului arheologic și tehnici de conservare,
- pictură pe sticlă, decoupage, împletituri, modelaj în lut.
Calendarul sesiunilor:
- 30 iunie – 4 iulie
- 7 – 11 iulie
- 14 – 18 iulie
- 21 – 25 iulie
Program zilnic: 10:00 – 12:00
Cost: 8 lei/zi/adult
Grup: maxim 12 copii
Locații: Secția Etnografie & Secția Arheologie
➡️ Înscrieri:
- Secția Etnografie – 0242 311 690
- Secția Arheologie – 0729 960 279 (persoană de contact: Sorina Nedelcu)
📚 Bibliovacanța 2025 – Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”
Un program cu tradiție de 9 ani, destinat preșcolarilor, școlarilor mici și adolescenților, cu grupuri de maxim 15 copii.
- Perioadă: 30 iunie – 1 august
- Program: 10:30 – 12:00, de luni până vineri
Tematică săptămânală:
| Ziua | Activitate principală |
| Luni | Cărți, joacă și prietenie |
| Marți | Hand-made și creativitate |
| Miercuri | Dezvoltare personală |
| Joi | Mai informat, mai puternic |
| Vineri | Club de film |
➡️ Înscrieri: la sediul bibliotecii sau la 0242 316 757
🤝 Parteneri instituționali și locali
Proiectul este realizat în colaborare cu:
- ISU Călărași
- CJRAE
- Palatul Copiilor
- DSP Călărași
- artiști și artizani locali
🎉 De ce să alegi acest program?
Copiii vor beneficia de o vacanță educativă și distractivă, care prioritizează:
- socializare și prietenie,
- dezvoltarea creativității și a abilităților practice,
- formare personală prin activități interactive.
Toate sunt gândite pentru a transforma vara într-o experiență de învățare și distracție!
Cultură
Recomandare de carte – „Să ucizi o pasăre cântătoare” de Lee Harper
Romanul Să ucizi o pasăre cântătoare, scris de Harper Lee și publicat în 1960, este o operă literară emblematică, ce rămâne la fel de actuală și puternică în mesajul său astăzi, precum în momentul apariției sale. Cu o voce narativă unică, delicată și lucidă, romanul îmbină perspectiva inocentă a copilăriei cu realitățile dure ale unei societăți profund marcate de rasism, prejudecată și inegalitate socială.
Povestea este spusă prin ochii lui Jean Louise „Scout” Finch, o fetiță curioasă și inteligentă, care crește în orășelul fictiv Maycomb, Alabama, în anii ’30. Tatăl ei, Atticus Finch, este un avocat integru și moral, care devine simbolul justiției și al verticalității umane atunci când acceptă să apere un bărbat de culoare, Tom Robinson, acuzat pe nedrept de viol.
Unul dintre cele mai puternice merite ale romanului este modul în care Harper Lee reușește să îmbine planul social cu cel profund emoțional. Romanul este despre copilărie și despre maturizare, dar în același timp este o critică directă a segregării rasiale și a ipocriziei unei societăți care pretinde a fi morală, dar acționează în mod contrar. Scout, alături de fratele ei Jem și prietenul lor Dill, descoperă lumea adultă treptat, iar întâlnirea cu realitatea nedreaptă a justiției devine o lecție de viață greu de uitat.
Personajul lui Atticus Finch este, fără îndoială, unul dintre cei mai respectați și admirați din literatura universală. Cu o demnitate calmă și o înțelepciune care transcende epoca, el devine modelul de părinte, cetățean și profesionist care își învață copiii, dar și cititorii, ce înseamnă empatia și curajul moral.
Titlul romanului este o metaforă profundă: „să ucizi o pasăre cântătoare” este echivalentul distrugerii inocenței, a binelui pur. În contextul poveștii, atât Tom Robinson cât și Boo Radley – un vecin enigmatic și retras – sunt „păsări cântătoare”, victime ale fricii, prejudecății și ignoranței.
Harper Lee scrie simplu, dar cu o forță tăcută. Nu are nevoie de artificii pentru a impresiona – puterea romanului stă în adevărurile pe care le spune și în emoțiile autentice pe care le trezește. Deși ancorat într-un context istoric specific, romanul rezonează universal, pentru că temele sale – justiția, empatia, discriminarea, pierderea inocenței – sunt la fel de relevante în orice epocă.
Cultură
Recomandare de carte – „O vară fără bărbați” de Siri Hustvedt
Romanul O vară fără bărbați (titlu original: The Summer Without Men) al scriitoarei americane Siri Hustvedt este o explorare subtilă și profundă a identității feminine, a relațiilor interumane și a procesului de autodescoperire, împletită cu o analiză fină a stereotipurilor de gen și a dinamicii puterii.
Protagonista, Mia Fredrickson, este o poetă în vârstă de 55 de ani, a cărei viață ia o întorsătură dramatică atunci când soțul ei, Boris, un neurocercetător, îi cere o „pauză” după 30 de ani de căsnicie, pentru a-și explora relația cu o colegă mai tânără. Devastată de această trădare, Mia trece printr-o criză emoțională, numită de ea însăși „o cădere nervoasă”. Pentru a se regăsi, decide să se retragă temporar în orășelul natal din Minnesota, unde își petrece vara departe de bărbați. Aici, interacționează cu o serie de personaje feminine: mama ei în vârstă, prietenele acesteia dintr-un cămin de bătrâni, un grup de adolescente pe care le îndrumă într-un atelier de poezie și vecina ei, Lola, o mamă tânără prinsă într-o căsnicie tensionată.
Hustvedt construiește o narațiune care oscilează între introspecție și observație socială, folosind vocea Miei pentru a diseca complexitatea emoțiilor umane. Romanul explorează teme precum îmbătrânirea, feminismul, maternitatea și fragilitatea relațiilor. Deși titlul sugerează o poveste despre absența bărbaților, aceștia sunt prezenți indirect, fie prin amintirile Miei, fie prin influența lor asupra vieților altor personaje.
Stilul narativ este un amestec de confesiune personală, eseu și ficțiune. Mia, ca narator, se adresează direct cititorului, rupând al patrulea perete, ceea ce creează o senzație de intimitate, dar și de autoanaliză critică. Hustvedt introduce referințe literare și filozofice – de la Jane Austen la Simone de Beauvoir – și explorează concepte precum memoria, percepția și rolul femeii în societate. Umorul ironic al Miei, combinat cu momente de vulnerabilitate, face ca povestea să fie accesibilă și profund umană.
Unul dintre punctele forte ale romanului este capacitatea autoarei de a crea personaje feminine diverse și autentice, fiecare reprezentând o etapă diferită a vieții: de la adolescente nesigure, la mame tinere și femei în vârstă pline de înțelepciune. Relațiile dintre aceste personaje sunt descrise cu o sensibilitate care evită clișeele și oferă o imagine nuanțată a solidarității feminine.
De asemenea, romanul impresionează prin modul în care abordează criza personală a Miei nu ca pe un eșec, ci ca pe o oportunitate de reinventare. Reflecțiile asupra artei, literaturii și psihologiei adaugă profunzime, fără a face textul greu de parcurs. Capacitatea lui Hustvedt de a balansa între gravitate și umor este remarcabilă.
O vară fără bărbați este un roman care invită la reflecție, oferind o meditație asupra identității și a puterii de a renaște după o pierdere. Siri Hustvedt reușește să creeze o poveste captivantă, care celebrează reziliența feminină fără a idealiza sau simplifica experiențele femeilor. Este o lectură ideală pentru cei care apreciază literatura introspectivă, cu personaje complexe și un stil narativ care provoacă gândirea.
Pantera din Giurgiu: urmele unui mister nerezolvat
Școala de Vară și Bibliovacanța 2025: Educație prin Joacă și Cultură
Discuții despre reorganizarea circulației în zona Liceului Agricol: consilierii semnalează probleme de proiectare
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
