Connect with us

Actualitate

SITUAŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI SOCIO–ECONOMICI AI JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI, AUGUST 2018

Published

on

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2018  s-a caracterizat prin:

–  scăderea  producţiei industriale realizată în luna august 2018 cu 13,8% faţă de luna precedentă şi  respectiv cu 13,2 % comparativ cu producţia industrială realizată în luna august 2017;

scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,4% comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 10,8% comparativ cu luna august 2017;

–  scăderea  ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2018 faţă de  luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna august 2017;

creşterea   indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică,     cu 5,0 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi  cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna august 2017;

Advertisement

– scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 20 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 14 faţă de luna august 2017;

– creşterea  numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an  şi scǎderea  numărului    deceselor generale şi al căsătoriilor. Comparativ cu luna august 2017, a crescut   numǎrul născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an  şi a scǎzut  numărul deceselor generale şi al căsătoriilor.

 

 

 

      Producţia industrială realizată în luna august 2018 a înregistrat o scădere cu 13,8% comparativ cu luna precedentă.

Advertisement

 

 

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE

                                                                                                                                                                 – % –

  August  2018

faţă de:

1.01-31.08.2018
Advertisement

faţă de :

1.01-31.08.2017

  Iulie

2018

August

2017

 

INDUSTRIE total, din care:

Industrie prelucrătoare

Advertisement

     din care:

Industria alimentară

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

 

 

86,2

86,0

Advertisement

 

94,1

79,6

 

 

86,8

86,7

Advertisement

 

103,4

85,7

 

107,6

107,7

 

Advertisement

115,1

83,3

 

 

În luna august 2018, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,5% din volumul total al producţiei industriale realizată.

 

Producţia  industrială  realizată  în  luna august  2018, comparativ cu luna august 2017, a fost mai mică cu 13,2%, scăderea  datorându-se în principal producţiei  din  industria  prelucrătoare.

Advertisement

 

 În perioada 1.I.-31.VIII.2018, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 7,6%. Creşteri  ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice şi în industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

 

STRUCTURA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE

                                                           1.01– 31.08.2018                                                                                                                                     

                                                                                                                                – % –

                                                                                                 

Advertisement

                                                                                                        -%-

 

 

1.01-31.08                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

2018

· Industria alimentară

· Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

· Industria metalurgicǎ

Advertisement

· Fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie

· Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

· Fabricarea substanţelor şi produselor chimice

· Fabricarea  de părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat

· Fabricarea produselor textile

· Industria construcţiilor metalice  

Advertisement

· Alte ramuri  

 

55,9

  8,1

  9,8

  6,9

  5,6

Advertisement

             7,4

  3,2

  1,2

  1,3

  0,6

 

 

Advertisement

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august a fost de 3785, mai mic  cu 0,5% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 32,3% comparativ cu luna august 2017. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3266 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3207 lei în industrie şi construcţii şi de 4214 lei în servicii. 

 

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2018, a fost de 2267 lei, mai mic cu 0,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 10,8% comparativ cu luna august 2017. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 1963 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 1944 lei în industrie şi construcţii şi de 2509 lei  în servicii.

 

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2018 a fost de 4449 lei, iar cel net de 2669 lei. Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2018 câştigul salarial mediu nominal net a scǎzut cu 39 lei (-1,4%).

 

Advertisement

Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,3% pentru luna august 2018 faţă de luna precedentă,  faţă de octombrie 1990 a fost de 191,6% şi de 107,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

 

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2018, a fost de 44897 persoane, mai mic cu 56 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 110 persoane faţă de luna august 2017.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,4 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 24,7 mii salariaţi în servicii. 

 

Advertisement

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană  pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2018, era de 3984 persoane, în scădere cu 99  persoane faţă de luna precedentă (-2,4%).  

          Comparativ cu luna august 2017, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 1087 persoane         (-21,4%).

La  sfârşitul  lunii august 2018, femeile reprezentau 48,0% din numărul total al şomerilor  înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 393  persoane (9,9% din total şomeri)  beneficiau  de indemnizaţie de şomaj 75% şi 141 (3,5% din total şomeri) persoane au beneficiat de indemnizaţia de şomaj  50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2018 era de 3450 persoane, reprezentând 86,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,3%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

 

Advertisement

NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI PE JUDEŢ LA SFÂRŞITUL LUNII  AUGUST 2018

                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                          – persoane –

    din care:
  Numărul

 total al şomerilor înregistraţi

Nr. şomerilor în evidentă şi plată1)

– indemnizaţie 75%-

Nr. şomerilor în evidentă şi plată2)
Advertisement

– indemnizaţie 50%-

Şomeri

neindemnizati 3)

 

Total

     – femei

din total şomeri:

după nivelul de instruire

Advertisement

Primar, gimnazial, profesional

– femei

Liceal, postliceal

     – femei    

Universitar

     – femei

Advertisement

 

 

 3984

 1911

 

 

3232

Advertisement

1462

  686

  407

    66

   42

 

              393

Advertisement

214

 

 

184

  72

179

Advertisement

122

  30

  20

 

141

  86

 

Advertisement

 

    1

    0

139

  85

    1

Advertisement

    1

 

3450

1611

 

 

3047

Advertisement

1390

  368

  200

    35

    21

 

Rata şomajului 4)   =   4,2 %

        Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi;

Advertisement

        1)  Beneficiari de indemnizaţie de şomaj (persoane aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă) conform art. 16 şi art. 39 din Legea nr.76/2002 

  • privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi O.G. nr. 144/2005 ;

        2) Beneficiarii de indemnizaţie de şomaj (absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ )  conform art, 16 şi art.40 din Legea nr.76/2002, privind sistemul asigurărilor 

     pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă ;

       3)   Nu beneficiază de prevederile Legii nr.1/1991, republicata în anul 1994; 

       4)   Determinată prin raportarea nr. total al şomerilor înregistraţi  la populaţia activă civilă de la 01.01.2017.

Rata  şomajului  înregistrat la sfârşitul lunii august 2018, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,3% în luna iulie 2018 şi 5,4% în luna august 2017).

         Pentru  femei, rata şomajului în luna august 2018 a fost de 4,2% (4,3% în luna iulie 2018 şi 4,7% în luna august 2017).

Advertisement

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2018 a fost de 4,2% (4,4% în luna iulie 2018 şi 6,1 % în luna august 2017).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2018 existau 339 de locuri  vacante, din care 334 în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 168 erau pentru muncitori(49,6%).

 Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna august 2018, comparativ cu luna precedentă a fost caracterizată de creşterea  numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi de scǎderea numărului deceselor generale şi al căsătoriilor. Comparativ cu luna iulie 2017, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an, şi a scăzut numǎrul deceselor generale şi al căsătoriilor.

 Natalitatea. În luna august 2018, numărul născuţilor-vii a fost de 279, mai mare cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 26 faţă de luna august 2017.

Mortalitatea generală. În luna august 2018, numărul deceselor înregistrate a fost de 333, mai mic cu 6 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10 comparativ cu luna august 2017.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2018 s-au înregistrat  3 decese sub 1 an,  mai multe cu 3 faţă de luna precedentă şi cu 1 faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Advertisement

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -54 persoane în luna august 2018                                                                                                                                                                                                                                                         (-63 persoane  în luna iulie 2018 şi -90 persoane în luna august 2017).

 Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna  august 2018, s-au înregistrat 214 căsătorii, mai puţine cu 12 faţă de luna precedentă, respectiv cu  27 faţă de luna  august  2017.

 Divorţialitatea. În luna august 2018 s-au înregistrat 21 divorţuri, mai multe cu 1 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv  cu 9 mai multe faţǎ de luna august 2017 .

În luna iunie 2018, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 26,1milioane euro şi al importurilor CIF de 31,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ  de  -5,4 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (-11,0%) şi o creştere de (+31,8%) faţă de luna iunie 2017, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă (11,0%),  respectiv (13,8%)  faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.VI.2018, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC) : produse vegetale (13,9%), metale comune şi articole din acestea (43,5%),  articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (13,1%), materii textile şi articole din acestea (11,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (7,7%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.VI.2018, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (33,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de  înregistrat  sau reprodus sunetul şi imaginile (14,2%), materii textile şi articole din acestea (8,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (7,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (7,6%), mijloace de transport (5,5%), produse vegetale (3,9%), produse  ale  industriei  chimice şi ale industriilor conexe (8,9%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (3,2%), animale vii şi produse animale (3,2%).

Advertisement

       În luna august 2018 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, a numǎrului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi scǎderea numărului de sosiri, a numǎrului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţǎ de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna august 2018, a fost de 2335, mai mare cu 9,4% comparativ cu luna anterioară şi mai mic cu 6,3%  faţă de luna august 2017.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 76,5% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în timp ce sosirile înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 10,5%.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2018, a fost de 5091, mai mare cu 23,1% faţă de luna precedentă şi mai mic cu 6,8% comparativ cu luna august 2017.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 67,5% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce înnoptările înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 25,2%.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august a fost           de 22,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 5,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna august 2017.

Advertisement

În luna august 2018, s-au eliberat 33 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 20 faţă de luna anterioară şi respectiv cu 14 comparativ cu luna august 2017.

 

 Rata inflaţiei, determinată  pe baza creşterii preţurilor de consum la populaţie, a fost în luna august 2018 de 0,28%)  faţă  de luna precedentă, şi de 5,06% faţă de luna august 2017.

             Rata  medie lunară a inflaţiei,  în  perioada  1.01-31.08.2018, a fost de 0,3%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (+ 0,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                  -%-

  Rata inflaţiei
Advertisement

luna august 2018 faţă de:

Rata medie lunară

a inflaţiei în perioada 

1.01- 31.08

Iulie

2018

Decembrie

2017

August

2017

2018 2017
 
Advertisement

Marfuri alimentare

Marfuri nealimentare

Servicii

Total

 

 

-0,17

Advertisement

 0,66

 0,13

 0,28

 

1,23

3,21

1,56

Advertisement

2,22

 

 

4,15

6,78

2,61

5,06

Advertisement

 

 

0,2

0,4

0,2

0,3

 

 
Advertisement

 0,1

  0,1

-0,1

  0,1

 

                             Date generale la nivel de tară.

                                                 Notă: Începând  din  luna  ianuarie 2018 coeficienţii  de  ponderare  utilizaţi  la calculul IPC sunt obţinuţi pe baza

Advertisement

                                           cheltuielilor  medii  lunare pe  gospodărie rezultate din Ancheta bugetelor de familie realizată în anul 2016.

 

               

          În luna august 2018 faţă de luna anterioară, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,17%) şi au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,66%) şi tarifele serviciilor (+0,13%).

 

 

Advertisement

 

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă asupra creșterii îngrijorătoare a numărului tinerilor care consumă alcool și țigări electronice

Published

on

Conform unui raport al filialei europene a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul de alcool și de ţigări electronice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani este considerat “alarmant”. Specialiștii recomandă implementarea unor măsuri de sănătate publică pentru a restricționa accesul la băuturile alcoolice.

Organizat o dată la patru ani sub auspiciile Biroului OMS Europa, care cuprinde 53 de țări și se întinde până în Asia Centrală, sondajul internațional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) analizează comportamentul de sănătate al copiilor cu vârstele de 11, 13 și 15 ani. Printre diferitele secțiuni ale acestuia se numără și cea referitoare la consumul de substanțe psihoactive.

Conform raportului, utilizarea ţigărilor electronice a crescut la nivel global, cu o tendință deosebit de accentuată în rândul adolescenților. În ciuda acestui fapt, există o veste bună: procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani care fumează a scăzut, doar 13% dintre aceștia declarând că au fumat în 2022, ceea ce reprezintă o reducere de două procente față de acum patru ani.

Cu toate acestea, un număr semnificativ dintre ei au început să utilizeze ţigările electronice. Aproximativ 32% dintre adolescenții de 15 ani au fumat deja una, iar 20% au fumat în ultimele 30 de zile.

“Utilizarea pe scară largă a substanţelor nocive în rândul copiilor din multe ţări din regiunea europeană (şi nu numai) constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice”, a avertizat Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conform news.ro.

Alcoolul este cea mai întâlnită substanță consumată de adolescenți. Conform raportului, 57% dintre adolescenții de 15 ani au consumat alcool cel puțin o dată, iar aproape patru din zece au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile. Mai mult, aproximativ unul din zece adolescenți (9%) au avut o beție puternică la un moment dat în viața lor. Astfel, aproximativ 5% dintre adolescenții de 13 ani și 20% dintre cei de 15 ani au experimentat acest lucru.

Advertisement

“Aceste rezultate subliniază măsura în care alcoolul este disponibil şi normalizat şi arată nevoia urgentă de măsuri politice mai bune pentru a proteja copiii şi tinerii de daunele (sale)”, a precizat organizaţia, potrivit news.ro.

Conform raportului, după o perioadă de scădere a consumului de substanțe psihoactive, există date care sugerează că pandemia COVID-19 a generat o nouă creștere a consumului. Raportul compilează informații de la 280.000 de tineri din Europa, Asia Centrală și Canada. Măsurile de restricție au influențat semnificativ obiceiurile adolescenților cu vârste între 11 și 15 ani. Aceștia au petrecut mai mult timp online și au fost expuși la publicitatea digitală într-o măsură mai mare, având un impact negativ asupra comportamentului tinerilor.

 

Continue Reading

Actualitate

Guvernul a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere la frontiera dintre România și Ungaria

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

În ședința de joi, 25 aprilie, Guvernul a aprobat o hotărâre privind deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat între Beba Veche (România) și Kübekháza (Ungaria), în scopul reducerii congestiei traficului rutier în zonă și pentru a facilita trecerea atât în Ungaria, cât și în Serbia (prin Ungaria).

Azi aprobăm deschiderea unui nou punct de frontieră Ungaria la Beba Veche. Este un obiectiv din lunga listă de investiţii în infrastructură aflată în derulare în judeţul Timiş, dar de altfel întreaga ţară”, a afirmat Ciolacu, conform adevărul.ro

Conform unui comunicat emis de Executiv, actul normativ aprobat implică transferul către domeniul public al statului și sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a sectorului de drum județean DJ 682, împreună cu terenul asociat acestuia, aflate în domeniul public al județului Timiș și sub administrarea Consiliului Județean Timiș. De asemenea, acesta va fi încadrat în categoria funcțională a drumurilor de interes național.

“Punctul de trecere a frontierei va fi destinat traficului internaţional de persoane, precum şi traficului internaţional de mărfuri, până la limita de greutate totală de 3,5 tone. Data deschiderii se va conveni pe cale diplomatică, după crearea condiţiilor necesare de personal, tehnice şi de infrastructură”, se arată în comunicat.

Advertisement

Dezbaterea privind deschiderea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Beba Veche între România și Ungaria a început în 2023. Pe 20 octombrie, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru deschiderea PTF România – Ungaria la Beba Veche. În prealabil, pe 1 septembrie 2023, la Timișoara, guvernele României și Ungariei au semnat două memorandumuri pentru deschiderea PTF-ului de la Beba Veche, situată în cea mai vestică localitate din România, și pentru construcția unui nou pod peste Mureș la Cenad, tot în județul Timiș.

Punctul de trecere a frontierei de la Beba Veche va fi accesibil doar pentru autovehicule cu o greutate de până la 7,5 tone și va avea un program zilnic de funcționare, între orele 08:00 și 20:00.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat că planul actual pentru punctul de frontieră implică un fel de sens giratoriu, cu trecerea de frontieră din Ungaria în Serbia deja funcțională, iar România deschide trecerea către Ungaria. Se ia în considerare și deschiderea separată către Serbia în viitor, însă momentan este vorba de un sens giratoriu cu vămi pentru cele două puncte de trecere de frontieră.

Ministrul a subliniat că lucrările pentru deschiderea punctului de frontieră vor dura 14 luni. În acest context, a evidențiat necesitatea investiției, dat fiind că există așteptări pentru aderarea terestră la Schengen.

“Mi-aş dori foarte mult ca, la sfârşitul anului, să intrăm şi terestru şi să nu mai fie nevoie de această investiţie. Dar preluarea drumului de la Consiliul Judeţean, trecerea la drum naţional, investiţiile în aceste drumuri şi – cei doi primari ştiu foarte bine că s-au început lucrările de asfaltare şi de la Sânicolau spre Dudeşti Vechi – toate aceste investiţii sunt necesare şi oricum mergi într-un punct de trecere a frontierei care după aceea poate să fie fără poliţie de frontieră sau vamă, dar în mod sigur cu Serbia nu. Haideţi să vedem cum gestionăm”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

VIDEO. Rețea de canalizare în comuna Ciocănești. Cum arată localitatea după patru ani de muncă

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Primarul Dan Velicu își prezintă bilanțul la patru ani de mandat: Ciocănești, pe drumul către o comunitate europeană.

Într-o postare pe rețelele de socializare, primarul Dan Velicu a reflectat asupra realizărilor și a proiectelor implementate în timpul primilor patru ani de mandat la conducerea Primăriei Ciocănești. Cu un ton de bucurie și încredere în viitorul comunei, primarul Velicu a subliniat că eforturile echipei sale au transformat Ciocănești într-o localitate modernă și în plină dezvoltare.

Cu investiții de peste 10.800.000 de euro în proiecte pentru dezvoltarea comunității, primăria a reușit să pună bazele unei infrastructuri solide și a serviciilor esențiale pentru locuitorii săi. O parte dintre proiecte au fost moștenite din fosta administrație, pe care actualul edil le duce mai departe.

Printre realizările notabile se numără modernizarea dispensarului comunal și aducerea unui medic de familie cu normă întreagă, asigurând accesul la servicii medicale de calitate pentru toți locuitorii. De asemenea, extinderea rețelei de canalizare și a stației de epurare este un pas important pentru îmbunătățirea calității vieții.

Advertisement

În sectorul educației, construcția unei săli moderne de educație fizică la Școala Nr.1 Ciocănești demonstrează angajamentul pentru promovarea unui stil de viață sănătos printre tineri și investiția în viitorul lor.

Aceste proiecte reprezintă doar câteva dintre eforturile depuse de primarul Velicu și de echipa sa pentru a transforma visul unei comunități mai prospere în realitate.

Continue Reading

Cele mai vizualizate