Până în prezent, Rețele Electrice România și Ministerul Energiei au semnat contracte de finanțare prin Fondul de Modernizare pentru două proiecte în valoare totală de 242 milioane lei, pentru modernizarea infrastructurii energetice din mai multe localități din Călărași. Din această sumă, 163,79 este suma maximă asigurată din Fondul de modernizare. Ca parte din aceste proiecte, vor fi modernizate rețelele din șase localități.

Astfel, ca parte din primul proiect, în valoare de 136,6 milioane lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 106,7 milioane de lei, Rețele Electrice România va moderniza rețelele de medie și joasă tensiune din Frumușani, Vasilați, Gălbinași, Plătărești și Fundeni, în beneficiul a circa 7.600 de clienți. Lucrările includ modernizarea a 37 de km de rețea de medie tensiune, a peste 7 km de joasă tensiune, a 59 de posturi de transformare și a circa 150 de branșamente. Totodată, rețeaua de medie tensiune din zonă va fi extinsă cu peste 32 de km și vor fi instalate patru noi posturi de transformare. De asemenea se vor introduce tehnologii de comunicații noi, prin fibra optică, pe lungimea de circa 62 km și sisteme digitale de monitorizare și comandă / control reţea la distanță

De asemenea, Rețele Electrice România va derula în județul Călărași un proiect de modernizare a liniei electrice aeriene (LEA) 20kV din zona comunei Perișoru, cu o valoare de 81,3 milioane de lei, fără TVA, din care suma maximă din Fondul pentru Modernizare este de 57,05 milioane de lei. Lucrările vor consta în modernizarea rețelelor de medie și joasă tensiune pe o distanță de aproximativ 85 de km, prin înlocuirea cablurilor și conductoarelor de medie și joasă tensiune, prin modernizarea a 11 posturi de transformare și instalarea a 9 posturi noi cu introducerea acestora în telecontrol și refacerea a peste 2.500 de branșamente.

Pentru 2025 Rețele Electrice România va continua să implementeze proiecte în localitățile Călărași, Budești, Roseti, Oltenița în valoare de peste 10 milioane lei.

Advertisement

Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii.

Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.

Compania Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către Rețele Electrice România numără 289 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.

Advertisement

Având în vedere informațiile inexacte apărute în spațiul public referitoare la obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii și din alte surse[1], CNAS precizează:

La finele anului 2024, dintr-un total de 6.504.399 de persoane plătitoare de contribuție la FNUASS[2], un număr de 242.098 de persoane fizice care realizau exclusiv venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal au optat pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform evidenței CNAS.

Pentru obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în situația persoanelor fizice care realizează venituri de natura celor menționate, atât dispozițiile Codului fiscal, cât și ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt clare.

Astfel, aceste persoane fizice pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (art. 180 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul fiscal). Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se evidenţiază în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (D212), care se depune oricând în cursul anului în care se optează pentru plata contribuţiei.

Advertisement

Calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se acordă de la data depunerii declarației D212 (art. 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006) și expiră la termenul legal de depunere a declaraţiei D212, dacă persoanele respective nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit legii (art. 267 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006).

Cu alte cuvinte, persoanele fizice care realizează numai venituri de natura celor de la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal, pentru care nu este reglementată reținerea la sursă a contribuției, au posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației D212, astfel încât să poată obține calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În acest sens, Ordinul președintelui CNAS nr. 763/2025 a fost emis în temeiul și în limita normelor de nivel primar și nu cuprinde nicio confuzie.

Deși CNAS nu a primit sesizări pe această temă din partea persoanelor aflate în categoriile menționate mai sus, a luat toate măsurile preventive în ceea ce privește procedurile de comunicare interinstituțională și a operat toate modificările necesare în PIAS[3], pentru ca acest grup important de asigurați să poată beneficia de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.

 Biroul de presă

Advertisement

[1] Potrivit art. 155 alin. (1) lit. c) – h) aceste venituri sunt următoarele:

„c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70;

d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;

e) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;

f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;

Advertisement

g) venituri din investiţii, definite conform art. 91;

h) venituri din alte surse, definite conform art. 114;”

[2] Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de CNAS;

[3] Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate.

Advertisement

COMUNICAT DE PRESĂ

Cu privire la situația accesului către Plaja Tineretului din Călărași

În urma informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocarea accesului către Plaja Tineretului și presupusa implicare a Consiliului Județean Călărași, dorim să facem următoarele precizări:

Advertisement

Consiliul Județean Călărași NU are în proprietate/ administrare Plaja Tineretului, precum nici drumul forestier/ calea de acces către aceasta.

Terenul (drumul de acces) la care se face referire se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Direcția Silvică Călărași.

Dezinformările apărute în mediul online nu reflectă realitatea juridică a proprietății sau responsabilităților administrative. În mod regretabil, astfel de afirmații riscă să inducă în eroare opinia publică.

Consiliul Județean Călărași derulează, în prezent, un proiect amplu în imediata vecinătate a zonei, intitulat „Dezvoltare turistică a brațului Borcea – Călărași – Port turistic de agrement”, cu obiectivul clar de a valorifica și moderniza potențialul turistic al zonei, în beneficiul comunității locale.

Asigurăm cetățenii județului că investițiile noastre se desfășoară transparent, etapizat și conform tuturor normelor legale, iar spațiile publice reabilitate vor fi accesibile și primitoare pentru călărășeni și vizitatori deopotrivă.

Advertisement

Facem apel la responsabilitate din partea tuturor celor care comunică public informații legate de proiectele de interes județean și îi îndemnăm pe cetățeni să se informeze din surse oficiale.

Consiliul Județean Călărași rămâne deschis dialogului și va continua să sprijine dezvoltarea durabilă a județului, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de agrement și turism.

Compartiment Comunicare

Consiliul Județean Călărași

Advertisement