Connect with us

Actualitate

Mari personalități călărășene | Pompei Samarian – medic, istoric

Published

on

Pompei Gheorghe Samarian a fost un medic, autor și istoric român. A descoperit documentul prin care orașul Călărași devenea reședința județului Ialomița. Doctorul Pompei Samarian a fost dedicat meseriei şi pacienţior. A fost un umanist, în sensul clasic: a tratat bolnavi prin trei epidemii – de holeră, tifos şi variolă –, a extins şi modernizat spitalul din Călăraşi şi şi-a găsit timp să scrie cărţi şi sute de articole despre istoria locală şi a medicinei româneşti

POMPEI SAMARIAN (26 martie 1879, Bacău – 11 mai 1942, București) – medic, istoric.

S-a născut la 26 martie 1879, la Bacău ca fiu al lui Gheorghe Samarian, funcționar sanitar și al Profirii Samarian. A urmat cursurile primare în orașul natal, apoi Liceul la “Sf. Sava” în Bucureşti. Este licențiat al Facultăţii de Medicină Umană din Bucureşti, unde în 1905, la 28 iunie, îşi susţine şi teza de doctorat.

Activitate socio-profesională: a fost numit medic de plasă la Podoleni-Fălciu; asistent la Clinica de psihiatrie a Spitalului Mărcuţa; medic secundar la Spitalul Eforiei; medic la Spitalul Zimnicea. La 24 iulie 1912 este numit medic la Spitalul din Călăraşi, al cărui director va fi din anul 1930 până la pensionarea sa, la 1 mai 1939.

În perioada 1933-1937 este director, cu titlu onorific, iar din 19 februarie 1937 este numit director al spitalului.

Activitatea științifică i-a atras recunoștința lumii medicale românești și internaționale, astfel că, la Congresul Internațional de Istoria Medicinei din septembrie 1934, a fost cooptat ca membru activ, iar în 1935 a fost ales vicepreședinte al Societății Regale Române de Istoria Medicinei.

Advertisement

Colaborări la publicaţii: a colaborat la revistele de specialitate ale vremii şi la “Pământul”, cu rubricile permanente: “Ceva din trecut”“Contribuţii ialomiţene la istoria neamului” şi “Documente ialomiţene”.

Opera: Mersul spitalului din Călăraşi şi activitatea noastră medicală pe anul 1913, Călăraşi, 1913; Oraşul Călăraşi în timpul ocupaţiei străine, Călăraşi, 1919; Istoria oraşului Călăraşi de la origini până la anul 1852, Bucureşti, 1931; Divorţul din cauză de boală în legislaţia română, 1931; Boala Ducăi Vodă, 1932; Ciuma în trecutul românesc, (cu o prefaţă de Nicolae Iorga), 1932 (a fost remarcată la Congresul Internaţional de Istorie a Medicinei care a avut loc la Bucureşti la 16 septembrie 1932, fiind distinsă cu “Premiul Oroveanu”); Nicolae Mavros, 1934; Istoria spitalului din Călăraşi, Călăraşi, 1937; Medicina şi farmacia în trecutul românesc (cu o prefaţă de Nicolae Iorga) – vol. I (1382-1775), Călăraşi, 1937; vol. II (1775-1834), Bucureşti, 1938; vol. III, Bucureşti, 1939.

Samarian este cel care a descoperit documentul prin care Călăraşiul a devenit reşedinţa judeţului Ialomiţa în aprilie 1833. A mai descoperit în arhiva lui Nicolae Mavros documente despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu pe care le-a publicat, pentru prima dată, la Călăraşi.

Pompei Samarian a rămas la Călărași până când a ieșit la pensie, după care a plecat la București unde a decedat la 11 mai 1942.

Doctorul Pompei Samarian a fost, mai presus de toate, istoric şi cercetător neobosit al arhivelor călărăşene, un om jovial şi bun de pus pe rană, care s-a preocupat, timp de 27 de ani, de construirea şi conducerea spitalului din Călăraşi. Şi-a dedicat întreaga activitate oraşului din Bărăgan. După 18 ani de cercetare, el a scos la lumină actul original, din 14 aprilie 1833, prin care reşedinţa judeţului Ialomiţa se muta din Urziceni la Călăraşi.

Povestea doctorului cărturar care a vindecat Bărăganul: „Sfidând moartea care-l pândea, a salvat mii de vieţi“

 

 

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Accident pe DN3B: O tânără din Călărași ar fi încercat să-și pună capăt zilelor, însă i s-a făcut rău la volan

Published

on

Un nou incident rutier a avut loc astăzi în jurul orelor 12:20 pe DN3B, la ieșirea din municipiul Călărași, pe șoseaua Chiciului. Un autoturism condus de o tânără a intrat în coliziune cu un parapet. Ar fi încercat să-și pună capăt zilelor, doar ca nu a mai reușit să-și ducă gestul la capăt. Pe drum, fetei i s-a făcut rău.

Potrivit primelor informații și a ajuns cu autoturismul în parapet dintre sensurile de mers.

La fața locului au intervenit de urgență mai multe autospeciale de descarcerare, ambulanțe și echipaje de poliție. Traficul în zonă a fost oprit pentru a permite intervenția autorităților și a personalului medical.

Starea de sănătate a tinerei nu a fost încă confirmată, însă aceasta a fost găsită inconsistenta. A fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă asupra creșterii îngrijorătoare a numărului tinerilor care consumă alcool și țigări electronice

Published

on

Conform unui raport al filialei europene a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul de alcool și de ţigări electronice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani este considerat “alarmant”. Specialiștii recomandă implementarea unor măsuri de sănătate publică pentru a restricționa accesul la băuturile alcoolice.

Organizat o dată la patru ani sub auspiciile Biroului OMS Europa, care cuprinde 53 de țări și se întinde până în Asia Centrală, sondajul internațional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) analizează comportamentul de sănătate al copiilor cu vârstele de 11, 13 și 15 ani. Printre diferitele secțiuni ale acestuia se numără și cea referitoare la consumul de substanțe psihoactive.

Conform raportului, utilizarea ţigărilor electronice a crescut la nivel global, cu o tendință deosebit de accentuată în rândul adolescenților. În ciuda acestui fapt, există o veste bună: procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani care fumează a scăzut, doar 13% dintre aceștia declarând că au fumat în 2022, ceea ce reprezintă o reducere de două procente față de acum patru ani.

Cu toate acestea, un număr semnificativ dintre ei au început să utilizeze ţigările electronice. Aproximativ 32% dintre adolescenții de 15 ani au fumat deja una, iar 20% au fumat în ultimele 30 de zile.

“Utilizarea pe scară largă a substanţelor nocive în rândul copiilor din multe ţări din regiunea europeană (şi nu numai) constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice”, a avertizat Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conform news.ro.

Alcoolul este cea mai întâlnită substanță consumată de adolescenți. Conform raportului, 57% dintre adolescenții de 15 ani au consumat alcool cel puțin o dată, iar aproape patru din zece au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile. Mai mult, aproximativ unul din zece adolescenți (9%) au avut o beție puternică la un moment dat în viața lor. Astfel, aproximativ 5% dintre adolescenții de 13 ani și 20% dintre cei de 15 ani au experimentat acest lucru.

Advertisement

“Aceste rezultate subliniază măsura în care alcoolul este disponibil şi normalizat şi arată nevoia urgentă de măsuri politice mai bune pentru a proteja copiii şi tinerii de daunele (sale)”, a precizat organizaţia, potrivit news.ro.

Conform raportului, după o perioadă de scădere a consumului de substanțe psihoactive, există date care sugerează că pandemia COVID-19 a generat o nouă creștere a consumului. Raportul compilează informații de la 280.000 de tineri din Europa, Asia Centrală și Canada. Măsurile de restricție au influențat semnificativ obiceiurile adolescenților cu vârste între 11 și 15 ani. Aceștia au petrecut mai mult timp online și au fost expuși la publicitatea digitală într-o măsură mai mare, având un impact negativ asupra comportamentului tinerilor.

 

Continue Reading

Actualitate

Guvernul a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere la frontiera dintre România și Ungaria

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

În ședința de joi, 25 aprilie, Guvernul a aprobat o hotărâre privind deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat între Beba Veche (România) și Kübekháza (Ungaria), în scopul reducerii congestiei traficului rutier în zonă și pentru a facilita trecerea atât în Ungaria, cât și în Serbia (prin Ungaria).

Azi aprobăm deschiderea unui nou punct de frontieră Ungaria la Beba Veche. Este un obiectiv din lunga listă de investiţii în infrastructură aflată în derulare în judeţul Timiş, dar de altfel întreaga ţară”, a afirmat Ciolacu, conform adevărul.ro

Conform unui comunicat emis de Executiv, actul normativ aprobat implică transferul către domeniul public al statului și sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a sectorului de drum județean DJ 682, împreună cu terenul asociat acestuia, aflate în domeniul public al județului Timiș și sub administrarea Consiliului Județean Timiș. De asemenea, acesta va fi încadrat în categoria funcțională a drumurilor de interes național.

“Punctul de trecere a frontierei va fi destinat traficului internaţional de persoane, precum şi traficului internaţional de mărfuri, până la limita de greutate totală de 3,5 tone. Data deschiderii se va conveni pe cale diplomatică, după crearea condiţiilor necesare de personal, tehnice şi de infrastructură”, se arată în comunicat.

Advertisement

Dezbaterea privind deschiderea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Beba Veche între România și Ungaria a început în 2023. Pe 20 octombrie, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru deschiderea PTF România – Ungaria la Beba Veche. În prealabil, pe 1 septembrie 2023, la Timișoara, guvernele României și Ungariei au semnat două memorandumuri pentru deschiderea PTF-ului de la Beba Veche, situată în cea mai vestică localitate din România, și pentru construcția unui nou pod peste Mureș la Cenad, tot în județul Timiș.

Punctul de trecere a frontierei de la Beba Veche va fi accesibil doar pentru autovehicule cu o greutate de până la 7,5 tone și va avea un program zilnic de funcționare, între orele 08:00 și 20:00.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat că planul actual pentru punctul de frontieră implică un fel de sens giratoriu, cu trecerea de frontieră din Ungaria în Serbia deja funcțională, iar România deschide trecerea către Ungaria. Se ia în considerare și deschiderea separată către Serbia în viitor, însă momentan este vorba de un sens giratoriu cu vămi pentru cele două puncte de trecere de frontieră.

Ministrul a subliniat că lucrările pentru deschiderea punctului de frontieră vor dura 14 luni. În acest context, a evidențiat necesitatea investiției, dat fiind că există așteptări pentru aderarea terestră la Schengen.

“Mi-aş dori foarte mult ca, la sfârşitul anului, să intrăm şi terestru şi să nu mai fie nevoie de această investiţie. Dar preluarea drumului de la Consiliul Judeţean, trecerea la drum naţional, investiţiile în aceste drumuri şi – cei doi primari ştiu foarte bine că s-au început lucrările de asfaltare şi de la Sânicolau spre Dudeşti Vechi – toate aceste investiţii sunt necesare şi oricum mergi într-un punct de trecere a frontierei care după aceea poate să fie fără poliţie de frontieră sau vamă, dar în mod sigur cu Serbia nu. Haideţi să vedem cum gestionăm”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate