Connect with us

Cultură

Mari personalități călărășene | Pompei Samarian – medic, istoric

Pompei Gheorghe Samarian a fost un medic, autor și istoric român. A descoperit documentul prin care orașul Călărași devenea reședința județului Ialomița. Doctorul Pompei Samarian a fost dedicat meseriei şi pacienţior. A fost un umanist, în sensul clasic: a tratat bolnavi prin trei epidemii – de holeră, tifos şi variolă –, a extins şi modernizat spitalul din Călăraşi şi şi-a găsit timp să scrie cărţi şi sute de articole despre istoria locală şi a medicinei româneşti

POMPEI SAMARIAN (26 martie 1879, Bacău – 11 mai 1942, București) – medic, istoric.

S-a născut la 26 martie 1879, la Bacău ca fiu al lui Gheorghe Samarian, funcționar sanitar și al Profirii Samarian. A urmat cursurile primare în orașul natal, apoi Liceul la “Sf. Sava” în Bucureşti. Este licențiat al Facultăţii de Medicină Umană din Bucureşti, unde în 1905, la 28 iunie, îşi susţine şi teza de doctorat.

Activitate socio-profesională: a fost numit medic de plasă la Podoleni-Fălciu; asistent la Clinica de psihiatrie a Spitalului Mărcuţa; medic secundar la Spitalul Eforiei; medic la Spitalul Zimnicea. La 24 iulie 1912 este numit medic la Spitalul din Călăraşi, al cărui director va fi din anul 1930 până la pensionarea sa, la 1 mai 1939.

În perioada 1933-1937 este director, cu titlu onorific, iar din 19 februarie 1937 este numit director al spitalului.

Advertisement

Activitatea științifică i-a atras recunoștința lumii medicale românești și internaționale, astfel că, la Congresul Internațional de Istoria Medicinei din septembrie 1934, a fost cooptat ca membru activ, iar în 1935 a fost ales vicepreședinte al Societății Regale Române de Istoria Medicinei.

Colaborări la publicaţii: a colaborat la revistele de specialitate ale vremii şi la “Pământul”, cu rubricile permanente: “Ceva din trecut”“Contribuţii ialomiţene la istoria neamului” şi “Documente ialomiţene”.

Opera: Mersul spitalului din Călăraşi şi activitatea noastră medicală pe anul 1913, Călăraşi, 1913; Oraşul Călăraşi în timpul ocupaţiei străine, Călăraşi, 1919; Istoria oraşului Călăraşi de la origini până la anul 1852, Bucureşti, 1931; Divorţul din cauză de boală în legislaţia română, 1931; Boala Ducăi Vodă, 1932; Ciuma în trecutul românesc, (cu o prefaţă de Nicolae Iorga), 1932 (a fost remarcată la Congresul Internaţional de Istorie a Medicinei care a avut loc la Bucureşti la 16 septembrie 1932, fiind distinsă cu “Premiul Oroveanu”); Nicolae Mavros, 1934; Istoria spitalului din Călăraşi, Călăraşi, 1937; Medicina şi farmacia în trecutul românesc (cu o prefaţă de Nicolae Iorga) – vol. I (1382-1775), Călăraşi, 1937; vol. II (1775-1834), Bucureşti, 1938; vol. III, Bucureşti, 1939.

Samarian este cel care a descoperit documentul prin care Călăraşiul a devenit reşedinţa judeţului Ialomiţa în aprilie 1833. A mai descoperit în arhiva lui Nicolae Mavros documente despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu pe care le-a publicat, pentru prima dată, la Călăraşi.

Pompei Samarian a rămas la Călărași până când a ieșit la pensie, după care a plecat la București unde a decedat la 11 mai 1942.

Advertisement

Doctorul Pompei Samarian a fost, mai presus de toate, istoric şi cercetător neobosit al arhivelor călărăşene, un om jovial şi bun de pus pe rană, care s-a preocupat, timp de 27 de ani, de construirea şi conducerea spitalului din Călăraşi. Şi-a dedicat întreaga activitate oraşului din Bărăgan. După 18 ani de cercetare, el a scos la lumină actul original, din 14 aprilie 1833, prin care reşedinţa judeţului Ialomiţa se muta din Urziceni la Călăraşi.

Povestea doctorului cărturar care a vindecat Bărăganul: „Sfidând moartea care-l pândea, a salvat mii de vieţi“

 

 

Teatru, Film și Divertisment

CINEMA CĂLĂRAȘI: Filme pentru toate gusturile în perioada 4 – 24 iulie 2025!

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a pregătit o selecție spectaculoasă de filme pentru luna iulie, oferind publicului cinefil experiențe 3D și 2D pentru toate vârstele și preferințele. Proiecțiile vor avea loc la Cinema 3D/2D din municipiu, în perioada 4 – 24 iulie 2025.

🎬 Ce poți vedea la Cinema Călărași în această lună?

🔹 Elio (Disney Pixar) – film de animație 3D pentru copii și întreaga familie
📅 Proiecții:

  • 4 iulie, ora 12:30

  • 5 – 6 iulie, orele 10:00 și 12:30 (variantă dublată)

  • 4 – 6 iulie, ora 17:00 (variantă subtitrată)

🔹 Jurassic World: Renașterea – aventură 3D cu dinozauri spectaculoși
📅 Proiecții:

Advertisement
  • 4 – 6 iulie, ora 20:00

  • 8 – 10 iulie, ora 18:00

🔹 Buffalo Kids – animație 2D cu mesaj educativ
📅 Proiecții:

  • 11 și 18 iulie, ora 12:30

  • 12 – 13 iulie și 19 – 20 iulie, orele 10:00 și 12:30

🔹 Superman – acțiune și super-eroi în format 3D
📅 Proiecții:

  • 11 – 13 iulie, orele 17:00 și 20:00

  • 15 – 17 iulie, ora 18:00

🔹 Știu ce-ai făcut astă-vară – thriller palpitant în format 2D
📅 Proiecții:

  • 18 – 20 iulie, ora 18:00

  • 22 – 24 iulie, ora 18:00

🎟️ Prețuri bilete:

  • 15 lei (copii, elevi, studenți, pensionari)

  • 20 lei (adulți)

  • Ochelari 3D: 10 lei

Biletele pot fi achiziționate fizic de la casa de bilete a cinematografului. Programul casei:

Advertisement
  • Marți – vineri: 12:00 – 20:00

  • Sâmbătă – duminică: 09:00 – 20:00
    🔴 Cinematograful este închis lunea.

Pentru informații suplimentare: tel. 0242/312800
Pagina oficială: www.culturalcl.ro

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Întoarcerea în Tibet” de Heinrich Harrer

Întoarcerea în Tibet (1983), continuarea celebrei cărți Șapte ani în Tibet de Heinrich Harrer, este o poveste captivantă care îmbină aventura, reflecția culturală și melancolia. Scrisă cu o sensibilitate profundă, această lucrare documentează călătoria autorului înapoi în Tibetul anilor 1980, un loc radical schimbat față de cel pe care îl cunoscuse în anii 1940. Harrer, un alpinist austriac și fost prizonier de război, revine în Lhasa pentru a redescoperi un ținut care i-a marcat viața, dar găsește o regiune transformată de influențele politice și sociale ale vremii.

Cartea impresionează prin tonul său introspectiv și descrierile detaliate ale peisajelor tibetane, de la vârfurile înzăpezite ale Himalayei la străzile aglomerate ale Lhasei moderne. Harrer surprinde contrastul dureros dintre Tibetul tradițional, cu mănăstirile sale sacre și ritualurile budiste, și realitatea contemporană, marcată de modernizare și pierderea identității culturale. Stilul său narativ este simplu, dar evocator, reușind să transmită atât fascinația sa pentru cultura tibetană, cât și tristețea față de transformările suferite de aceasta.

Un punct forte al cărții este relația personală a autorului cu Dalai Lama, pe care l-a cunoscut în tinerețe. Întoarcerea sa în Tibet este, în mare parte, o căutare a reconectării cu această figură spirituală și cu valorile pe care le reprezintă. Harrer reflectă asupra impactului prieteniei lor și asupra modului în care aceasta i-a modelat perspectiva asupra vieții.

Cu toate acestea, unii cititori ar putea găsi ritmul cărții lent pe alocuri, mai ales în pasajele descriptive care se concentrează pe detalii geografice sau culturale. De asemenea, tonul nostalgic poate părea copleșitor, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu contextul istoric al Tibetului.

Advertisement

Întoarcerea în Tibet este o lectură esențială pentru cei interesați de istoria și cultura tibetană, dar și pentru cei care apreciază memoriile care explorează teme precum schimbarea, pierderea și căutarea identității. Harrer reușește să creeze o punte între trecut și prezent, oferind o meditație profundă asupra impactului timpului asupra locurilor și oamenilor dragi.

Evaluare: 4/5 stele – o carte emoționantă și bine scrisă, care invită la reflecție asupra valorilor culturale și a trecerii timpului.

Continue Reading

Cultură

România, în prim-plan la festivalul internațional din Turcia! Ansamblul „Bărăganul” din Călărași a deschis parada oficială în straie tradiționale

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a dat astăzi startul unei noi aventuri culturale peste hotare, fiind în centrul atenției la deschiderea oficială a festivalului internațional desfășurat în Turcia. Artiștii au reprezentat România cu mândrie, purtând costume tradiționale autentice și defilând într-o paradă spectaculoasă alături de delegații din mai multe țări.

În cadrul ceremoniei inaugurale, dansatorii călărășeni au purtat cu demnitate drapelul național, aducând în fața publicului o parte din sufletul românesc și farmecul folclorului din Bărăgan. Străzile orașului gazdă au fost inundate de aplauze și emoție, iar parada a transformat centrul urbei într-o explozie de culoare, tradiție și entuziasm.

Atmosfera a fost electrizantă, cu sute de localnici și turiști oprindu-se să admire rafinamentul costumelor românești și să fotografieze momentul. România a fost nu doar prezentă, ci vizibil apreciată și aplaudată, dovedind încă o dată că tradițiile noastre au puterea de a cuceri inimi oriunde în lume.

Ansamblul „Bărăganul” continuă să ducă mai departe moștenirea culturală a județului Călărași, reprezentând cu cinste România în marile evenimente internaționale. Urmează o săptămână plină de spectacole, interacțiuni culturale și emoții – iar totul poate fi urmărit în timp real pe canalele oficiale ale ansamblului.

Advertisement

Cultura unește. Tradiția ne definește. România dansează la Akșehir! 🇷🇴💃

Continue Reading