Elevii olimpici- reprezintă cu adevărat elita învățământului românesc sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?

Într-un sistem de învățământ în care includerea elementelor postmoderniste în tehnicile de predare și evaluare lipsește cu desăvârșire, în care analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, iar absenteismul și abandonul școlar constituie mărci cât se poate de clare ale traseelor educaționale neeficiente și neflexibile, mitul olimpicilor rămâne unul dintre puținele, dar insuficientele instrumente care pledează în favoarea schimbării de direcție în învățământul preuniversitar din România. În anul școlar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7000 de olimpici naționali, dintre care 202 au fost laureați la fazele internaționale, reprezentând țara noastră cu mândrie și demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanță. Cu toate acestea, poveștile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum și întregul fenomen ce se străduiește să readucă o rază de speranță în climatul educațional, sunt mai puțin cunoscute sau mai puțin acceptate.

Consiliul Național al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor din România, își propune în acest context realizarea unei introspecții care să readucă în atenția publicului larg incapacitatea stabilirii calității și a relevanței sistemului educațional prin prisma promovării elitelor. Deși apreciem prestanța colegilor noștri în cadrul competițiilor naționale și internaționale, nu putem rămâne indiferenți când învățământul de masă este covârșit de fracturi de logică, de lipsă de interes, de motivație și de investiții care să vină în sprijinul dezvoltării și modernizării infrastructurii.

Mai mult decât atât, nu de puține ori semnalăm proceduri deficitare de selectare a loturilor olimpice. Deseori ne sunt sesizate cazuri în care punctajele nu se justifică pe baza baremului, în care corectura nu se realizează corespunzător prevederilor din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS 3035/2012. De asemenea, Consiliului Național al Elevilor i s-au pus în vedere și situații în care unor profesori incompatibili cu prevederile actului normativ sus-menționat le-a fost permisă prezența în comisia de corectare și că tocmai acești profesori au influențat decisiv clasamentul final. În acest sens, ne exprimăm dezacordul atât în ceea ce privește lipsa unei monitorizări mai drastice a Ministerului Educației Naționale și lipsa impunerii unor sancțiuni bine definite, care să vină în sprijinul elevilor ce consideră că drepturile le-au fost lezate, cât și în ceea ce privește lipsa obiectivității și transparentizării proceselor ce stau la baza constituirii loturilor olimpicii și acordării celorlalte distincții.

Totodată, printre principalele inconveniente se numără și realizarea unor subiecte care nu concordă cu realitățile sistemului, prin depășirea nejustificată a programei pentru olimpiadă, astfel încât itemii propuși devin realizabili doar de elevii din centrele universitare, restricționează accesul elevilor bine pregătiți, motivați, dar neprivilegiați geografic la performanță, diferențele înregistrate fiind indubitabil în favoarea primilor menționați.

Advertisement

În consecință, luând în considerare contextul actual, de definitivare la nivel național a loturilor olimpice, Consiliul Național al Elevilor solicită public respectarea metodologiei-cadru, precum și a legislației în vigoare și transparentizarea și echilibrarea procesului de selecție, astfel încât să fie respectat principiul echității și drepturile elevilor olimpici să fie integral respectate.

“Nimeni nu contestă rolul major pe care îl joacă olimpiadele școlare în climatul educațional din România și nicidecum pregătirea solidă a elevilor și profesorilor care reușesc să se remarce la nivel național și internațional, însă, de foarte multe ori, uităm să ne aplecăm asupra învățământului de masă, marcat de nenumărate lipsuri și neconcordanțe, doar pentru că sperăm ca pozițiile pe care se situează olimpicii români în cadrul competițiilor internaționale să fie relevante și în procesul de stabilire a calității și a eficienței la nivel macro. Or, acest fapt este aproape imposibil, din multiple considerente, astfel încât atenția actorilor relevanți în educație la nivel național ar trebui să se concentreze în direcția asumării educației drept o prioritate și a investirii masive în modernizarea și compatibilizarea ei cu cerințele riguroase ale pieței muncii. Mai mult decât atât, în culisele fenomenului olimpic, situația nu este tocmai așa cum este percepută din exterior. Nivelul de dificultate la anumite materii devine vizibil din ce în ce mai ridicat, șansele unui elev care nu provine dintr-un centru universitar scad dramatic, profesori incompatibili cu criteriile prevăzute de metodologie ajung să decidă soarta lotului olimpic, iar numeroase olimpiade se inventează și reinventează, înființându-și propriile internaționale, fără a exista o motivare transparentă în prealabil. Și atunci se naște întrebarea: oare elevii olimpici reprezintă cu adevărat elita învățământului românesc sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?”, a declarat Alexandra TUȚĂ, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor