Știri
Elevii olimpici- reprezintă cu adevărat elita învățământului românesc sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?
Într-un sistem de învățământ în care includerea elementelor postmoderniste în tehnicile de predare și evaluare lipsește cu desăvârșire, în care analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, iar absenteismul și abandonul școlar constituie mărci cât se poate de clare ale traseelor educaționale neeficiente și neflexibile, mitul olimpicilor rămâne unul dintre puținele, dar insuficientele instrumente care pledează în favoarea schimbării de direcție în învățământul preuniversitar din România. În anul școlar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7000 de olimpici naționali, dintre care 202 au fost laureați la fazele internaționale, reprezentând țara noastră cu mândrie și demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanță. Cu toate acestea, poveștile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum și întregul fenomen ce se străduiește să readucă o rază de speranță în climatul educațional, sunt mai puțin cunoscute sau mai puțin acceptate.
Consiliul Național al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor din România, își propune în acest context realizarea unei introspecții care să readucă în atenția publicului larg incapacitatea stabilirii calității și a relevanței sistemului educațional prin prisma promovării elitelor. Deși apreciem prestanța colegilor noștri în cadrul competițiilor naționale și internaționale, nu putem rămâne indiferenți când învățământul de masă este covârșit de fracturi de logică, de lipsă de interes, de motivație și de investiții care să vină în sprijinul dezvoltării și modernizării infrastructurii.
Mai mult decât atât, nu de puține ori semnalăm proceduri deficitare de selectare a loturilor olimpice. Deseori ne sunt sesizate cazuri în care punctajele nu se justifică pe baza baremului, în care corectura nu se realizează corespunzător prevederilor din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS 3035/2012. De asemenea, Consiliului Național al Elevilor i s-au pus în vedere și situații în care unor profesori incompatibili cu prevederile actului normativ sus-menționat le-a fost permisă prezența în comisia de corectare și că tocmai acești profesori au influențat decisiv clasamentul final. În acest sens, ne exprimăm dezacordul atât în ceea ce privește lipsa unei monitorizări mai drastice a Ministerului Educației Naționale și lipsa impunerii unor sancțiuni bine definite, care să vină în sprijinul elevilor ce consideră că drepturile le-au fost lezate, cât și în ceea ce privește lipsa obiectivității și transparentizării proceselor ce stau la baza constituirii loturilor olimpicii și acordării celorlalte distincții.
Totodată, printre principalele inconveniente se numără și realizarea unor subiecte care nu concordă cu realitățile sistemului, prin depășirea nejustificată a programei pentru olimpiadă, astfel încât itemii propuși devin realizabili doar de elevii din centrele universitare, restricționează accesul elevilor bine pregătiți, motivați, dar neprivilegiați geografic la performanță, diferențele înregistrate fiind indubitabil în favoarea primilor menționați.
În consecință, luând în considerare contextul actual, de definitivare la nivel național a loturilor olimpice, Consiliul Național al Elevilor solicită public respectarea metodologiei-cadru, precum și a legislației în vigoare și transparentizarea și echilibrarea procesului de selecție, astfel încât să fie respectat principiul echității și drepturile elevilor olimpici să fie integral respectate.
“Nimeni nu contestă rolul major pe care îl joacă olimpiadele școlare în climatul educațional din România și nicidecum pregătirea solidă a elevilor și profesorilor care reușesc să se remarce la nivel național și internațional, însă, de foarte multe ori, uităm să ne aplecăm asupra învățământului de masă, marcat de nenumărate lipsuri și neconcordanțe, doar pentru că sperăm ca pozițiile pe care se situează olimpicii români în cadrul competițiilor internaționale să fie relevante și în procesul de stabilire a calității și a eficienței la nivel macro. Or, acest fapt este aproape imposibil, din multiple considerente, astfel încât atenția actorilor relevanți în educație la nivel național ar trebui să se concentreze în direcția asumării educației drept o prioritate și a investirii masive în modernizarea și compatibilizarea ei cu cerințele riguroase ale pieței muncii. Mai mult decât atât, în culisele fenomenului olimpic, situația nu este tocmai așa cum este percepută din exterior. Nivelul de dificultate la anumite materii devine vizibil din ce în ce mai ridicat, șansele unui elev care nu provine dintr-un centru universitar scad dramatic, profesori incompatibili cu criteriile prevăzute de metodologie ajung să decidă soarta lotului olimpic, iar numeroase olimpiade se inventează și reinventează, înființându-și propriile internaționale, fără a exista o motivare transparentă în prealabil. Și atunci se naște întrebarea: oare elevii olimpici reprezintă cu adevărat elita învățământului românesc sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?”, a declarat Alexandra TUȚĂ, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor
Știri
Lucrările de dragare pe brațul Borcea au fost sistate din cauza scăderii nivelului Dunării
Lucrările de dragare pe brațul Borcea au fost sistate temporar, din cauza scăderii accentuate a nivelului apelor Dunării, informează Consiliul Judeţean Călăraşi.
Conform declarației lui Alexandru Drăgulin, șeful Agenției Căi Navigabile Călărași, „nivelul apei a coborât sub limita necesară pentru ca navele să poată lucra în condiții normale. Datorită pescajului mic, nava nu se poate încărca cu nisip și nu îl poate transporta. Lucrările vor putea fi reluate doar când Dunărea va ajunge la cota de +100 cm, ceea ce, din păcate, nu se va întâmpla prea curând.”
Intervenția planificată prevede utilizarea a două nave: dragă „Comana”, care va perfora fundul brațului acolo unde este depus un strat gros de nisip, și nava „Cernavodă”, care va aspira și transporta nisipul dislocat. Scopul este refacerea adâncimilor necesare pentru circulația sigură a navelor, în conformitate cu standardele Comisiei Dunării.
Lucrările au început la sfârșitul lunii mai, după sosirea navei „Cernavodă” în portul Călărași, și au fost desfășurate în zona kilometrilor fluviali 90 – 100, conform Avizului către Navigatori emis de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați.
Consiliul Județean Călărași reafirmă angajamentul său de a susține toate demersurile menite să asigure navigabilitatea Dunării, să protejeze infrastructura portuară și să valorifice potențialul economic al transportului fluvial în județ.
Știri
Călărași: Pista de biciclete din Parcul Jirlău s-a surpat la câteva luni după inaugurare. Primăria anunță reparații pe garanție
Pista de biciclete din Parcul Jirlău, una dintre investițiile recente ale Primăriei Călărași, a cedat la doar câteva luni de la finalizare. Crăpăturile întinse pe toată lungimea traseului au dus la decizia autorităților de a interveni de urgență, iar în prezent, pista este în mare parte decopertată, urmând să fie reasfaltată.
Deși lucrarea a fost finalizată relativ recent, calitatea slabă a execuției a devenit evidentă în scurt timp. Problemele de structură și surparea în anumite porțiuni au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care a fost proiectată și realizată această investiție, în special având în vedere proximitatea malului lacului.
Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a transmis că reparațiile nu vor fi suportate din bugetul local, întrucât pista este încă în perioada de garanție.
„Pista de biciclete este în garanție și din acest motiv am cerut reparația pe segmentele care prezintă neconformități. S-a realizat încă o expertiză tehnică a zonei, fiind și malul lacului, iar de săptămâna viitoare începe turnarea asfaltului special”, a precizat edilul.
Acesta a dat asigurări că niciun obiectiv nu va fi refăcut pe cheltuiala primăriei:
„Vreau să înțeleagă toți cetățenii că nimic nu vom reface pe banii noștri, fiecare obiectiv va fi finalizat conform proiectului.”
Lucrările de reparație vor continua în perioada următoare, iar pista de biciclete va rămâne închisă temporar. Municipalitatea nu a anunțat, deocamdată, un termen clar pentru finalizarea reparațiilor.
Această situație ridică din nou întrebări despre calitatea lucrărilor publice și despre modul în care sunt supervizate și recepționate proiectele de infrastructură urbană în Călărași.
Știri
„Nu punem nici un popic!” Primăria Călărași blocată de… garanție!
De ce arată orașul ca un șantier cu dale sparte și mobilier urban degradat?
Ai trecut prin centrul Călărașiului și ai văzut dale sparte, popici (acele stâlpișori de protecție) dărâmați sau mobilier urban lăsat de izbeliște? Ți-ai zis, probabil: „Ce face primăria? Nu vede nimeni?” Ei bine, surpriză: vede, dar nu poate face nimic.
Primarul Dulce: „Dacă intervenim, pierdem garanția”
Într-o discuție aprinsă din ședința Consiliului Local din 26 iunie 2026, primarul Marius Dulce a explicat de ce nu se repară nimic în unele zone: totul e „în garanție”.
Totul a pornit de la nemulțumirea mai multor consilieri locali, dar și din reclamațiile primite de la cetățeni: „Centrul arată jalnic!” — au spus mai mulți aleși în ședința Consiliului Local Călărași din 26 iunie 2026.
Băncile sunt rupte, dalele de granit crăpate, iar popicii care ar trebui să protejeze trotuarele sunt căzuți sau lipsesc. Cei prezenți au cerut explicații clare: Cine repară? Când? De ce nu se face nimic?
Răspunsul a fost unul care i-a lăsat mască pe mulți: „Nu putem repara nimic. Totul e în garanție!” — a declarat primarul Marius Dulce. Această justificare a declanșat un val de reacții și discuții aprinse despre cât timp trebuie să mai stea orașul „în așteptare”, doar pentru că lucrările sunt „protejate” de garanții contractuale.
Așadar, orice reparație ar însemna pierderea banilor asigurați prin contractele de execuție. În plus, nici în carosabil nu pot face nimic fără aprobări în lanț.
Cetățenii sparg, primăria „notează”
Consilierii au cerut intervenții rapide. Se mătură cioburi, se dărâmă stâlpișori, dar primăria „doar notează”. De ce? Pentru că toate aceste lucrări sunt sub supravegherea firmelor de construcții până la expirarea garanției. Orice reparație făcută de primărie ar însemna că firma nu mai e responsabilă.
„Dacă intru să schimb un popic azi, mâine vine constructorul și zice că l-am stricat eu, nu el,” a explicat primarul.
Și popicii-s cu scandal!
Pe strada București, de exemplu, stâlpii montați sunt considerați prost aleși. Proiectantul „n-a vrut să renunțe la model”. Dulce spune că acum nu mai găsește același tip de popic, iar oamenii se întreabă: „De ce nu puneți alții?”. Răspunsul e același: garanția!
„Bani avem, dar suntem legați de mâini”
E clar că primăria nu duce lipsă de intenții bune sau de bani europeni, dar e blocată într-o capcană birocratică în care „garantia e sfântă”.
CJCC Călărași promovează tradițiile românești la Festivalul Internațional „Nasreddin Hodja” din Turcia
Lucrările de dragare pe brațul Borcea au fost sistate din cauza scăderii nivelului Dunării
Călărași: Pista de biciclete din Parcul Jirlău s-a surpat la câteva luni după inaugurare. Primăria anunță reparații pe garanție
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
