Connect with us

Cultură

Deficiențe în mediul rural: 22 de localități din județul Călărași nu au biblioteci

Published

on

Situația educației din mediul rulal este alarmantă, iar acest lucru este confirmat de numărul instituțiilor cultural-educative care funcțiomează la nivelul localităților. În timp ce în Vest investițiile în bibliotecile publice sunt numeroase și constante, în România autoritățile județene sunt dezinteresate de acest capitol, chiar și atunci când pot primi fonduri europene.

Județul Călărași. Într-o conferință recent desfășurată la sediul PSD Călărași, Ioana Ichim, noul manager al Bibliotecii Județene “Al. Odobescu” din Călărași, a adus în prim-plan o realitate tulburătoare privind starea bibliotecilor din județul Călărași și impactul asupra educației elevilor din mediul rural. Cu o abordare onestă și determinată, Ioana Ichim a dezvăluit problemele serioase cu care se confruntă bibliotecile și elevii din această zonă.

Una dintre concluziile alarmante pe care le-a expus în conferința sa a fost absența a nu mai puțin de 22 de biblioteci în localitățile rurale din județul Călărași. Acest fapt ridică o întrebare: de ce mediul rural este lipsit de performanță în ceea ce privește accesul la educație? Pentru mulți copii, lipsa bibliotecilor înseamnă că nu au la îndemână resurse pentru a-și dezvolta abilitățile de citire și învățare. Cu hotărâre și dedicare, Ioana Ichim a promis că va merge pe teren pentru a discuta cu primarii localităților afectate și va aduce o echipă de experți de la biblioteca județeană pentru a găsi soluții concrete la această problemă apăsătoare.

De asemenea, noul manager a subliniat că problema nu se rezumă doar la absența bibliotecilor, ci și la calitatea dotării acestora. Multe biblioteci din mediul rural sunt subfinanțate și sub-echipate, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților educaționale esențiale.

ioana ichim

FOTO: Ioana Ichim, manager Biblioteca Județenă “Al. Odobescu” din Călărași

“Am făcut în această perioadă, cu colegii mei de la bibliotecă, și o evaluare a ceea ce înseamnă bibliotecile din mediul rural. Am constat că există 22 de localități unde nu există biblioteci, și atunci ne întrebăm de ce în mediul rural nu există performanță? Sărmanii copii nici nu au cu ce. Vor urma evaluări în teren, mergem să vorbim cu primarii. Vom lua o echipă de la biblioteca județeană ca să vedem ce soluții putem găsi și în acest sens. Sunt aproape jumătate din localități unde s-a pus lacătul pe acestea sau efectiv nu există un spațiu. Nu mai vorbim de dotare. Clar, există și localități care sunt dotate cu cărți, biblioteci școlare(…),” a declarat Ioana Ichim în conferința de presă recentă.

Cu toate acestea, Ioana Ichim a adus în discuție și responsabilitatea părinților în formarea educațională a copiilor lor. Ea a subliniat importanța implicării părinților în stimularea interesului pentru lectură și învățare. O simplă activitate de citit împreună cu copiii poate face o diferență semnificativă în dezvoltarea abilităților acestora.

Advertisement

Concluzia este clară: educația nu este doar responsabilitatea școlilor și a autorităților, ci și a familiilor. Cu determinare și expertiză, Ioana Ichim se angajează să îmbunătățească situația educației în județul Călărași, să pună bazele unor biblioteci mai accesibile și mai bine echipate, și să încurajeze implicarea părinților în procesul educativ al copiilor lor.

“Trebuie sa punem umăr la umăr și sa sprijinim educația, indiferent de culoarea politică și accesul la educație iar copii din mediul rural nu trebuie neglijați.” Ioana Ichim, manager BJCL

Conform datelor disponibile, autoritățile publice locale au obligația de a respecta prevederile Legii Bibliotecilor Nr. 334/2002, care stipulează că, în fiecare an, primăriile trebuie să achiziționeze 50 de volume pentru fiecare mie de locuitori. Cu toate acestea, observăm că această obligație nu este respectată în multe localități, iar existența bibliotecilor este afectată în urma mai multor probleme. Iată câteva exemple de localități care se confruntă cu astfel de dificultăți:

  • 1. Orașul Fundulea – În Fundulea, nu există o bibliotecă funcțională, iar una dintre cauze este absența personalului angajat în acest scop.
  • 2. Comuna Căscioarele – În comuna Căscioarele, există nevoia de renovare și reabilitare a bibliotecii, iar, de asemenea, nu este angajat personal pentru a administra biblioteca.
  • 3. Comuna Crivat – În comuna Crivat, nu există o bibliotecă, și, în plus, nu există personal angajat pentru gestionarea acestei instituții culturale importante.
  • 4. Comuna Dragalina – În Dragalina, problema este legată de lipsa unui spațiu adecvat sau sediu în care să funcționeze biblioteca locală.
  • 5. Comuna Dragoș Vodă – Aici, s-a început reabilitarea bibliotecii, dar nu s-a finalizat, iar în prezent funcționează căminul cultural în locul bibliotecii.
  • 6. Comuna Frumușani – În Frumușani, pur și simplu nu există o bibliotecă funcțională.
  • 7. Comuna Fundeni – Situația este similară cu cea din Frumușani, în Fundeni nu există o bibliotecă.
  • 8. Comuna Plătărești – În Plătărești, de asemenea, nu există o bibliotecă funcțională.

Aceste exemple evidențiază o problemă serioasă la nivel local legată de infrastructura culturală și de respectarea legilor care vizează dezvoltarea și promovarea culturii și lecturii în comunitățile respective.

Până la sfârșitul anului 2022, conform informațiilor extrase dintr-un raport elaborat de BJCJ, situația fondului de carte disponibil arată astfel pentru primele 9 localități care se situează la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de cărți achiziționate în anul precedent:

Fond de carte – Anul 2022

  1. Oltenița – 191 cărți achiziționate
  2. Roșeti – 614 fond de carte din care 318 achiziționate și 296 donate
  3. Tămădău Mare – 192 fond de carte din care 103 achiziționate și 89 donate
  4. Ștefan cel Mare – 177 donate
  5. Nicolae Bălcescu (Preasna) – 105 donate
  6. Jegalia – 120 donate
  7. Lehliu Gară – 274 fond de carte din care 67 achiziționate
  8. Odobești – 146 fond de carte din care 108 achiziționate și 38 donate
  9. Curcani – 224 donate

Advertisement

Actualitate

Spectacolul caritabil semnat de Maia Morgenstern care trebuia să aibă loc mâine în Călărași a fost anulat

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a anunțat că spectacolul-confesiune „Nu sunt eu”, semnat de Maia Morgenstern, a fost anulat din motive obiective. Piesa de teatru trebuia să aibă loc mâine, 24 aprilie 2024, la Sala „Barbu Știrbei”. 

Valoarea biletelor a fost returnată.
În schimb, Maia Morgenstern va fi prezentă pe 25 aprilie, la ora 19:00, în Constanța. Câteva bilete mai sunt disponibile aici

Spectacolul face parte din campania Magic „Capul sus!”, parte din programul MagiCARE, aflată anul acesta la a doua ediție – campanie de conștientizare a traumei pierderii părului post-chimioterapie și de strângere de fonduri pentru peruci medicale.

 

Advertisement
Continue Reading

Cultură

Danubius MotorFest 2024: Trupa Kompas deschide festivalul într-un mod memorabil

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Între 21 și 23 iunie, Stadionul Ion Comșa din Călărași se transformă în epicentrul adrenalizant al pasionaților de motoare și muzică de calitate, găzduind a doua ediție a festivalului Danubius MotorFest.

Evenimentul își deschide porțile sub semnul unei serii încărcate de surprize și experiențe inedite, avându-i în frunte pe Legio Phoenix MC România, alături de sprijinul Consiliului Județean Călărași și al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași.

Cu un start exploziv, trupa Kompas, alcătuită din tineri talentați precum Tudor-Andrei Mitrea, Florin Mitu, Vitalie Sergentu și Alin Sergentu, deschide festivalul într-un mod memorabil. Această echipă aduce în prim-plan energia și pasiunea pentru muzică, pregătind publicul pentru un weekend de neuitat.

Pe lângă atmosfera vibrantă creată de Kompas, pe scena festivalului vor urca nu mai puțin de 8 formații, oferind un spectru divers de genuri muzicale și performanțe de excepție. De la trupe consacrate precum Byron și Trooper, până la surprize pline de energie din partea formațiilor din Republica Moldova, fiecare zi promite să fie o călătorie sonoră memorabilă.

Advertisement

Dar Danubius MotorFest nu se rezumă doar la concerte. Parade moto spectaculoase, concursuri incitante și premii fabuloase completează atmosfera, transformând evenimentul într-un adevărat spectacol al vitezei și pasiunii pentru motoare.

Cu intrarea gratuită, festivalul devine și mai accesibil pentru toți iubitorii de senzații tari. Pregătește-ți cortul, cheamă-ți prietenii și alătură-te unei experiențe unice, unde spiritul verii se împletește cu rafinamentul rockului românesc.

Iar distracția nu se oprește la finalul concertelor. Zona special amenajată pentru parcarea motoarelor și corturi, alături de ofertele variate de băuturi și preparate culinare, garantează confortul și relaxarea participanților între momentele intense de divertisment.

Danubius MotorFest 2024 promite să fie mai mult decât un simplu festival – este o călătorie captivantă în universul motoarelor și al muzicii, care va lăsa amintiri de neuitat în inimile tuturor celor prezenți.

Advertisement
Continue Reading

Cultură

Spanțov, comuna în care lingurarii continuă tradiția

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Cu sprijinul Fundației PACT, trei tinere din județul Călărași, au inițiat un proiect pentru promovarea tradițiilor locale ale romilor rudari din Spanțov, cu scopul de a-i ajuta să-și asigure un trai din meseria pe care o moștenesc din generație în generație, anume prelucrarea lemnului.

Pentru a păstra această tradiție, trei tinere din comunitate au decis să transforme meșteșugurile locale, cum ar fi confecționarea lingurilor de lemn, a meselor și a scaunelor, într-o afacere. Acesta a fost începutul unui proiect la care Estera Anghel, Emilia Ion și Cristina Costea au lucrat timp de peste trei ani. În 2010 au înființat Asociația “Împreună pentru viitor” în Spanțov, cu sprijinul Fundației PACT. “Practic, Fundația ne-a descoperit și ne-a ajutat să dezvoltăm proiectul nostru”, explică Estera Anghel, pentru adevărul.ro.

Inițial, primul proiect al asociației a constat în renovarea unui teren de sport în comunitate, urmată de crearea unui club de educație alternativă pentru copii. Ulterior, în 2013, membrii asociației, împreună cu 50 de voluntari, au efectuat cercetări asupra tradițiilor locale și au descoperit o veche tradiție legată de prelucrarea lemnului.

Cu sprijinul consultanților de la Fundația PACT și a celor 20 de voluntari, Estera, Emilia și Cristina au elaborat proiectul “Meșterii din Spanțov”. Acest proiect urmărește să faciliteze transmiterea meșteșugului tradițional de către bătrâni către tinerii din comunitate, astfel încât obiectele create de aceștia să răspundă nevoilor oamenilor din mediul urban.

Advertisement

Promovarea obiectelor din lemn de plop aduce un suflu nou pentru comunitatea modestă din inima Bărăganului, oferindu-le locuitorilor o șansă de a-și asigura traiul și, în același timp, de a reînvia valorile tradiționale locale. “De când am primit această finanțare, am fost priviți cu alți ochi, am început să vindem obiecte și am realizat că asta ne definește. Este ceea ce facem cel mai bine. Aceste obiecte reflectă identitatea noastră și pun în evidență tradiția noastră de romi rudari”, declară unul dintre meșteșugari, Gheorghe Costea pentru adevărul.ro.

Tinerele au dat startul unei afaceri sociale menite să pună în valoare produsele tradiționale din lemn, alături de ultimii cinci meșteri care dețineau încă arta cioplitului.

Proiectul „Meșterii din Spanțov” este finanțat de Petrom prin programul Țara lui Andrei

În anul 2013, Estera, Emilia și Cristina, împreună cu Irina Pop, manager de proiect la Fundația PACT, au înscris proiectul “Meșterii din Spanțov” în competiția “Idei în Țara lui Andrei” susținută de OMV Petrom. Proiectul a fost premiat cu aproximativ 12.947 de euro, suma fiind folosită pentru a achiziționa materialele și uneltele necesare meșterilor. Ei au creat 300 de linguri și le-au expus în iunie 2014 la Street Delivery, alături de trei designeri, încercând să pună în valoare obiectele tradiționale.

„Această afacere îi ajută să mențină vie o tradiție din străbuni care să le aducă și noi venituri în comunitate. Deși proiectul este la final, afacerea și provocările abia încep. Ne dorim ca această întreprindere socială să fie nu numai o oportunitate nouă pentru oamenii din comunitate, ci și o modalitate de a-i aduce împreună. Afacerea este a comunității, dovadă fiind și implicarea tinerilor din comunitate în găsirea numelui și a elementelor cheie în promovarea întreprinderii” a relatat Irina Pop pentru infoMuntenia.ro.

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate