Connect with us

Cultură

Deficiențe în mediul rural: 22 de localități din județul Călărași nu au biblioteci

Situația educației din mediul rulal este alarmantă, iar acest lucru este confirmat de numărul instituțiilor cultural-educative care funcțiomează la nivelul localităților. În timp ce în Vest investițiile în bibliotecile publice sunt numeroase și constante, în România autoritățile județene sunt dezinteresate de acest capitol, chiar și atunci când pot primi fonduri europene.

Județul Călărași. Într-o conferință recent desfășurată la sediul PSD Călărași, Ioana Ichim, noul manager al Bibliotecii Județene “Al. Odobescu” din Călărași, a adus în prim-plan o realitate tulburătoare privind starea bibliotecilor din județul Călărași și impactul asupra educației elevilor din mediul rural. Cu o abordare onestă și determinată, Ioana Ichim a dezvăluit problemele serioase cu care se confruntă bibliotecile și elevii din această zonă.

Una dintre concluziile alarmante pe care le-a expus în conferința sa a fost absența a nu mai puțin de 22 de biblioteci în localitățile rurale din județul Călărași. Acest fapt ridică o întrebare: de ce mediul rural este lipsit de performanță în ceea ce privește accesul la educație? Pentru mulți copii, lipsa bibliotecilor înseamnă că nu au la îndemână resurse pentru a-și dezvolta abilitățile de citire și învățare. Cu hotărâre și dedicare, Ioana Ichim a promis că va merge pe teren pentru a discuta cu primarii localităților afectate și va aduce o echipă de experți de la biblioteca județeană pentru a găsi soluții concrete la această problemă apăsătoare.

De asemenea, noul manager a subliniat că problema nu se rezumă doar la absența bibliotecilor, ci și la calitatea dotării acestora. Multe biblioteci din mediul rural sunt subfinanțate și sub-echipate, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților educaționale esențiale.

Advertisement
ioana ichim

FOTO: Ioana Ichim, manager Biblioteca Județenă “Al. Odobescu” din Călărași

“Am făcut în această perioadă, cu colegii mei de la bibliotecă, și o evaluare a ceea ce înseamnă bibliotecile din mediul rural. Am constat că există 22 de localități unde nu există biblioteci, și atunci ne întrebăm de ce în mediul rural nu există performanță? Sărmanii copii nici nu au cu ce. Vor urma evaluări în teren, mergem să vorbim cu primarii. Vom lua o echipă de la biblioteca județeană ca să vedem ce soluții putem găsi și în acest sens. Sunt aproape jumătate din localități unde s-a pus lacătul pe acestea sau efectiv nu există un spațiu. Nu mai vorbim de dotare. Clar, există și localități care sunt dotate cu cărți, biblioteci școlare(…),” a declarat Ioana Ichim în conferința de presă recentă.

Cu toate acestea, Ioana Ichim a adus în discuție și responsabilitatea părinților în formarea educațională a copiilor lor. Ea a subliniat importanța implicării părinților în stimularea interesului pentru lectură și învățare. O simplă activitate de citit împreună cu copiii poate face o diferență semnificativă în dezvoltarea abilităților acestora.

Concluzia este clară: educația nu este doar responsabilitatea școlilor și a autorităților, ci și a familiilor. Cu determinare și expertiză, Ioana Ichim se angajează să îmbunătățească situația educației în județul Călărași, să pună bazele unor biblioteci mai accesibile și mai bine echipate, și să încurajeze implicarea părinților în procesul educativ al copiilor lor.

“Trebuie sa punem umăr la umăr și sa sprijinim educația, indiferent de culoarea politică și accesul la educație iar copii din mediul rural nu trebuie neglijați.” Ioana Ichim, manager BJCL

Conform datelor disponibile, autoritățile publice locale au obligația de a respecta prevederile Legii Bibliotecilor Nr. 334/2002, care stipulează că, în fiecare an, primăriile trebuie să achiziționeze 50 de volume pentru fiecare mie de locuitori. Cu toate acestea, observăm că această obligație nu este respectată în multe localități, iar existența bibliotecilor este afectată în urma mai multor probleme. Iată câteva exemple de localități care se confruntă cu astfel de dificultăți:

  • 1. Orașul Fundulea – În Fundulea, nu există o bibliotecă funcțională, iar una dintre cauze este absența personalului angajat în acest scop.
  • 2. Comuna Căscioarele – În comuna Căscioarele, există nevoia de renovare și reabilitare a bibliotecii, iar, de asemenea, nu este angajat personal pentru a administra biblioteca.
  • 3. Comuna Crivat – În comuna Crivat, nu există o bibliotecă, și, în plus, nu există personal angajat pentru gestionarea acestei instituții culturale importante.
  • 4. Comuna Dragalina – În Dragalina, problema este legată de lipsa unui spațiu adecvat sau sediu în care să funcționeze biblioteca locală.
  • 5. Comuna Dragoș Vodă – Aici, s-a început reabilitarea bibliotecii, dar nu s-a finalizat, iar în prezent funcționează căminul cultural în locul bibliotecii.
  • 6. Comuna Frumușani – În Frumușani, pur și simplu nu există o bibliotecă funcțională.
  • 7. Comuna Fundeni – Situația este similară cu cea din Frumușani, în Fundeni nu există o bibliotecă.
  • 8. Comuna Plătărești – În Plătărești, de asemenea, nu există o bibliotecă funcțională.

Aceste exemple evidențiază o problemă serioasă la nivel local legată de infrastructura culturală și de respectarea legilor care vizează dezvoltarea și promovarea culturii și lecturii în comunitățile respective.

Până la sfârșitul anului 2022, conform informațiilor extrase dintr-un raport elaborat de BJCJ, situația fondului de carte disponibil arată astfel pentru primele 9 localități care se situează la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de cărți achiziționate în anul precedent:

Advertisement

Fond de carte – Anul 2022

  1. Oltenița – 191 cărți achiziționate
  2. Roșeti – 614 fond de carte din care 318 achiziționate și 296 donate
  3. Tămădău Mare – 192 fond de carte din care 103 achiziționate și 89 donate
  4. Ștefan cel Mare – 177 donate
  5. Nicolae Bălcescu (Preasna) – 105 donate
  6. Jegalia – 120 donate
  7. Lehliu Gară – 274 fond de carte din care 67 achiziționate
  8. Odobești – 146 fond de carte din care 108 achiziționate și 38 donate
  9. Curcani – 224 donate

Teatru, Film și Divertisment

CINEMA CĂLĂRAȘI: Filme pentru toate gusturile în perioada 4 – 24 iulie 2025!

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a pregătit o selecție spectaculoasă de filme pentru luna iulie, oferind publicului cinefil experiențe 3D și 2D pentru toate vârstele și preferințele. Proiecțiile vor avea loc la Cinema 3D/2D din municipiu, în perioada 4 – 24 iulie 2025.

🎬 Ce poți vedea la Cinema Călărași în această lună?

🔹 Elio (Disney Pixar) – film de animație 3D pentru copii și întreaga familie
📅 Proiecții:

  • 4 iulie, ora 12:30

  • 5 – 6 iulie, orele 10:00 și 12:30 (variantă dublată)

  • 4 – 6 iulie, ora 17:00 (variantă subtitrată)

🔹 Jurassic World: Renașterea – aventură 3D cu dinozauri spectaculoși
📅 Proiecții:

Advertisement
  • 4 – 6 iulie, ora 20:00

  • 8 – 10 iulie, ora 18:00

🔹 Buffalo Kids – animație 2D cu mesaj educativ
📅 Proiecții:

  • 11 și 18 iulie, ora 12:30

  • 12 – 13 iulie și 19 – 20 iulie, orele 10:00 și 12:30

🔹 Superman – acțiune și super-eroi în format 3D
📅 Proiecții:

  • 11 – 13 iulie, orele 17:00 și 20:00

  • 15 – 17 iulie, ora 18:00

🔹 Știu ce-ai făcut astă-vară – thriller palpitant în format 2D
📅 Proiecții:

  • 18 – 20 iulie, ora 18:00

  • 22 – 24 iulie, ora 18:00

🎟️ Prețuri bilete:

  • 15 lei (copii, elevi, studenți, pensionari)

  • 20 lei (adulți)

  • Ochelari 3D: 10 lei

Biletele pot fi achiziționate fizic de la casa de bilete a cinematografului. Programul casei:

Advertisement
  • Marți – vineri: 12:00 – 20:00

  • Sâmbătă – duminică: 09:00 – 20:00
    🔴 Cinematograful este închis lunea.

Pentru informații suplimentare: tel. 0242/312800
Pagina oficială: www.culturalcl.ro

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Întoarcerea în Tibet” de Heinrich Harrer

Întoarcerea în Tibet (1983), continuarea celebrei cărți Șapte ani în Tibet de Heinrich Harrer, este o poveste captivantă care îmbină aventura, reflecția culturală și melancolia. Scrisă cu o sensibilitate profundă, această lucrare documentează călătoria autorului înapoi în Tibetul anilor 1980, un loc radical schimbat față de cel pe care îl cunoscuse în anii 1940. Harrer, un alpinist austriac și fost prizonier de război, revine în Lhasa pentru a redescoperi un ținut care i-a marcat viața, dar găsește o regiune transformată de influențele politice și sociale ale vremii.

Cartea impresionează prin tonul său introspectiv și descrierile detaliate ale peisajelor tibetane, de la vârfurile înzăpezite ale Himalayei la străzile aglomerate ale Lhasei moderne. Harrer surprinde contrastul dureros dintre Tibetul tradițional, cu mănăstirile sale sacre și ritualurile budiste, și realitatea contemporană, marcată de modernizare și pierderea identității culturale. Stilul său narativ este simplu, dar evocator, reușind să transmită atât fascinația sa pentru cultura tibetană, cât și tristețea față de transformările suferite de aceasta.

Un punct forte al cărții este relația personală a autorului cu Dalai Lama, pe care l-a cunoscut în tinerețe. Întoarcerea sa în Tibet este, în mare parte, o căutare a reconectării cu această figură spirituală și cu valorile pe care le reprezintă. Harrer reflectă asupra impactului prieteniei lor și asupra modului în care aceasta i-a modelat perspectiva asupra vieții.

Cu toate acestea, unii cititori ar putea găsi ritmul cărții lent pe alocuri, mai ales în pasajele descriptive care se concentrează pe detalii geografice sau culturale. De asemenea, tonul nostalgic poate părea copleșitor, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu contextul istoric al Tibetului.

Advertisement

Întoarcerea în Tibet este o lectură esențială pentru cei interesați de istoria și cultura tibetană, dar și pentru cei care apreciază memoriile care explorează teme precum schimbarea, pierderea și căutarea identității. Harrer reușește să creeze o punte între trecut și prezent, oferind o meditație profundă asupra impactului timpului asupra locurilor și oamenilor dragi.

Evaluare: 4/5 stele – o carte emoționantă și bine scrisă, care invită la reflecție asupra valorilor culturale și a trecerii timpului.

Continue Reading

Cultură

România, în prim-plan la festivalul internațional din Turcia! Ansamblul „Bărăganul” din Călărași a deschis parada oficială în straie tradiționale

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a dat astăzi startul unei noi aventuri culturale peste hotare, fiind în centrul atenției la deschiderea oficială a festivalului internațional desfășurat în Turcia. Artiștii au reprezentat România cu mândrie, purtând costume tradiționale autentice și defilând într-o paradă spectaculoasă alături de delegații din mai multe țări.

În cadrul ceremoniei inaugurale, dansatorii călărășeni au purtat cu demnitate drapelul național, aducând în fața publicului o parte din sufletul românesc și farmecul folclorului din Bărăgan. Străzile orașului gazdă au fost inundate de aplauze și emoție, iar parada a transformat centrul urbei într-o explozie de culoare, tradiție și entuziasm.

Atmosfera a fost electrizantă, cu sute de localnici și turiști oprindu-se să admire rafinamentul costumelor românești și să fotografieze momentul. România a fost nu doar prezentă, ci vizibil apreciată și aplaudată, dovedind încă o dată că tradițiile noastre au puterea de a cuceri inimi oriunde în lume.

Ansamblul „Bărăganul” continuă să ducă mai departe moștenirea culturală a județului Călărași, reprezentând cu cinste România în marile evenimente internaționale. Urmează o săptămână plină de spectacole, interacțiuni culturale și emoții – iar totul poate fi urmărit în timp real pe canalele oficiale ale ansamblului.

Advertisement

Cultura unește. Tradiția ne definește. România dansează la Akșehir! 🇷🇴💃

Continue Reading