Cultură
Muzeul Dunării de Jos Călărași anunță debutul unei noi campanii de săpături arheologice la Măriuța, comuna Belciugatele. Ce au descoperit istoricii
O nouă campanie de săpături arheologice a debutat în situl de la Măriuța, județul Călărași, sub coordonarea dr. Valentin Parnic de la Muzeul Dunării de Jos. Proiectul, desfășurat în colaborare cu specialiști de la Muzeul Dunării de Jos, Platforma ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București și Muzeul Municipiului București, marchează o continuare a cercetărilor începute în anii ’80 în această așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița.
Context istoric
La cercetările în tell-ul gumelnițean începute deja de peste 40 de ani, pof fi identificate câteva etape în cursul acestora, transmite Muzeul Dunării de Jos:
Prima etapă este constituită din faza identificării sitului și a recuperării de materiale. Această etapă este reprezentată de cercetările de teren efectuate în anii ’60 de Eugen Comșa și continuate de Done Șerbănescu și George Trohani în anii ’70.
A doua etapă este reprezentată de săpăturile de salvare de la Măriuța – La Movilă, determinate de proiectul de amenajări funciare a cursului râului Mostiștea. Sub conducerea lui Mihai Șimon, cercetările din așezarea gumelnițeană s-au desfășurat în perioada 1984–1991. În urma acestor cercetări, au fost identificate două niveluri de locuire, cel superior fiind încadrat între sfârșitul fazei A2 și faza B1 a culturii Gumelnița, iar cel inferior în faza A2 a acestei culturi. S-a dovedit ulterior că ultimul nivel de locuire de la Măriuța aparține fazei B a culturii Gumelnița.
Cea de-a treia etapă a început în anul 2000, atunci când cercetările au fost reluate din inițiativa Muzeului Dunării de Jos Călărași și au continuat până în prezent. Această ultimă etapă se remarcă prin caracterul pluridisciplinar al cercetărilor. Până în prezent, au fost cercetate 8 locuințe abandonate, aparținând nivelului superior al așezării. Dintre acestea, reține atenția locuința SL 2, unde, foarte probabil, a funcționat un atelier de prelucrare a osului și cornului.
Ulterior, în anul 2004, s-a decis deschiderea unui nou sector pe terasa de lângă așezarea de tip tell, în vederea identificării necropolei aparținând așezării gumelnițene. Necropola de la Măriuța – La Movilă se află la aproximativ 200 m ENE de așezare. Situația identificată în acest sit este asemănătoare cu cea întâlnită în cazul altor tell-uri gumelnițene de la nord și sud de Dunăre. În majoritatea cazurilor cunoscute, cimitirele se aflau în apropierea așezărilor de tip tell, într-o zonă înaltă (de obicei pe terasă și pe pantele acesteia), neinundabilă și accesibilă.
Un proiect colaborativ
O cercetare arheologică modernă și competitivă trebuie să fie suma expertizei unei serii largi de specialiști. Materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate și analizate de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” București și Centrul Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu și analiză în laboratoarele Muzeului Dunării de Jos din Călărași, Muzeului Național de Istorie a României, Universității „Valahia” din Târgoviște și Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București. Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte și ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar și în laboratoare din străinătate, precizează Muzeul Dunării de Jos.
De-a lungul anilor, pe șantierul arheologic de la Măriuța s-au format studenți de la Universitatea Ovidius Constanța și Universitatea din București. Cercetarea de la Măriuța beneficiază de finanțare din partea Consiliului Județean Călărași, dar și de sprijinul constant și necondiționat al Primăriei Comunei Belciugatele din județul Călărași.
Teatru, Film și Divertisment
CINEMA CĂLĂRAȘI: Filme pentru toate gusturile în perioada 4 – 24 iulie 2025!
Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a pregătit o selecție spectaculoasă de filme pentru luna iulie, oferind publicului cinefil experiențe 3D și 2D pentru toate vârstele și preferințele. Proiecțiile vor avea loc la Cinema 3D/2D din municipiu, în perioada 4 – 24 iulie 2025.
🎬 Ce poți vedea la Cinema Călărași în această lună?
🔹 Elio (Disney Pixar) – film de animație 3D pentru copii și întreaga familie
📅 Proiecții:
-
4 iulie, ora 12:30
-
5 – 6 iulie, orele 10:00 și 12:30 (variantă dublată)
-
4 – 6 iulie, ora 17:00 (variantă subtitrată)
🔹 Jurassic World: Renașterea – aventură 3D cu dinozauri spectaculoși
📅 Proiecții:
-
4 – 6 iulie, ora 20:00
-
8 – 10 iulie, ora 18:00
🔹 Buffalo Kids – animație 2D cu mesaj educativ
📅 Proiecții:
-
11 și 18 iulie, ora 12:30
-
12 – 13 iulie și 19 – 20 iulie, orele 10:00 și 12:30
🔹 Superman – acțiune și super-eroi în format 3D
📅 Proiecții:
-
11 – 13 iulie, orele 17:00 și 20:00
-
15 – 17 iulie, ora 18:00
🔹 Știu ce-ai făcut astă-vară – thriller palpitant în format 2D
📅 Proiecții:
-
18 – 20 iulie, ora 18:00
-
22 – 24 iulie, ora 18:00
🎟️ Prețuri bilete:
-
15 lei (copii, elevi, studenți, pensionari)
-
20 lei (adulți)
-
Ochelari 3D: 10 lei
Biletele pot fi achiziționate fizic de la casa de bilete a cinematografului. Programul casei:
-
Marți – vineri: 12:00 – 20:00
-
Sâmbătă – duminică: 09:00 – 20:00
🔴 Cinematograful este închis lunea.
Pentru informații suplimentare: tel. 0242/312800
Pagina oficială: www.culturalcl.ro
Cultură
Recomandare de carte – „Întoarcerea în Tibet” de Heinrich Harrer
Întoarcerea în Tibet (1983), continuarea celebrei cărți Șapte ani în Tibet de Heinrich Harrer, este o poveste captivantă care îmbină aventura, reflecția culturală și melancolia. Scrisă cu o sensibilitate profundă, această lucrare documentează călătoria autorului înapoi în Tibetul anilor 1980, un loc radical schimbat față de cel pe care îl cunoscuse în anii 1940. Harrer, un alpinist austriac și fost prizonier de război, revine în Lhasa pentru a redescoperi un ținut care i-a marcat viața, dar găsește o regiune transformată de influențele politice și sociale ale vremii.
Cartea impresionează prin tonul său introspectiv și descrierile detaliate ale peisajelor tibetane, de la vârfurile înzăpezite ale Himalayei la străzile aglomerate ale Lhasei moderne. Harrer surprinde contrastul dureros dintre Tibetul tradițional, cu mănăstirile sale sacre și ritualurile budiste, și realitatea contemporană, marcată de modernizare și pierderea identității culturale. Stilul său narativ este simplu, dar evocator, reușind să transmită atât fascinația sa pentru cultura tibetană, cât și tristețea față de transformările suferite de aceasta.
Un punct forte al cărții este relația personală a autorului cu Dalai Lama, pe care l-a cunoscut în tinerețe. Întoarcerea sa în Tibet este, în mare parte, o căutare a reconectării cu această figură spirituală și cu valorile pe care le reprezintă. Harrer reflectă asupra impactului prieteniei lor și asupra modului în care aceasta i-a modelat perspectiva asupra vieții.
Cu toate acestea, unii cititori ar putea găsi ritmul cărții lent pe alocuri, mai ales în pasajele descriptive care se concentrează pe detalii geografice sau culturale. De asemenea, tonul nostalgic poate părea copleșitor, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu contextul istoric al Tibetului.
Întoarcerea în Tibet este o lectură esențială pentru cei interesați de istoria și cultura tibetană, dar și pentru cei care apreciază memoriile care explorează teme precum schimbarea, pierderea și căutarea identității. Harrer reușește să creeze o punte între trecut și prezent, oferind o meditație profundă asupra impactului timpului asupra locurilor și oamenilor dragi.
Evaluare: 4/5 stele – o carte emoționantă și bine scrisă, care invită la reflecție asupra valorilor culturale și a trecerii timpului.
Cultură
România, în prim-plan la festivalul internațional din Turcia! Ansamblul „Bărăganul” din Călărași a deschis parada oficială în straie tradiționale
Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a dat astăzi startul unei noi aventuri culturale peste hotare, fiind în centrul atenției la deschiderea oficială a festivalului internațional desfășurat în Turcia. Artiștii au reprezentat România cu mândrie, purtând costume tradiționale autentice și defilând într-o paradă spectaculoasă alături de delegații din mai multe țări.
În cadrul ceremoniei inaugurale, dansatorii călărășeni au purtat cu demnitate drapelul național, aducând în fața publicului o parte din sufletul românesc și farmecul folclorului din Bărăgan. Străzile orașului gazdă au fost inundate de aplauze și emoție, iar parada a transformat centrul urbei într-o explozie de culoare, tradiție și entuziasm.
Atmosfera a fost electrizantă, cu sute de localnici și turiști oprindu-se să admire rafinamentul costumelor românești și să fotografieze momentul. România a fost nu doar prezentă, ci vizibil apreciată și aplaudată, dovedind încă o dată că tradițiile noastre au puterea de a cuceri inimi oriunde în lume.
Ansamblul „Bărăganul” continuă să ducă mai departe moștenirea culturală a județului Călărași, reprezentând cu cinste România în marile evenimente internaționale. Urmează o săptămână plină de spectacole, interacțiuni culturale și emoții – iar totul poate fi urmărit în timp real pe canalele oficiale ale ansamblului.
Cultura unește. Tradiția ne definește. România dansează la Akșehir! 🇷🇴💃
CINEMA CĂLĂRAȘI: Filme pentru toate gusturile în perioada 4 – 24 iulie 2025!
Reacția firmei C&I Internațional în urma acuzațiilor privind transportul pe ruta București–Călărași
CRIMĂ ÎNFIORĂTOARE LA CURCANI: Un pensionar, ucis cu sânge rece în fața unui magazin, în toiul nopții!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
