Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 535

La zi

Detalii neștiute despre celebrul tablou Mona Lisa

Published

on

O echipă de cercetători din Franța și Marea Britanie a scos la iveală noi detalii despre munca depusă de Leonardo da Vinci pentru realizarea celui mai cunoscut tablou din istorie, Mona Lisa (La Gioconda).

Folosind razele X pentru a analiza structura chimică a unei mici bucăți din celebra operă de artă, cercetătorii au descoperit o nouă perspectivă asupra tehnicilor pe care Leonardo da Vinci le-a folosit pentru a realiza această pictură.

Cercetarea publicată în Journal of the American Chemical Society sugerează că Leonardo da Vinci a experimentat diverse tehnici în momentul în care a realizat acest tablou. Studiul realizat de oamenii de știință relevă faptul că rețeta de vopsea în ulei folosită ca strat de bază pentru a pregăti panoul din lemn de plop pare să fi fost diferită pentru Mona Lisa, în raport cu alte opere ale cunoscutului artist.

“Era un om căruia îi plăcea să experimenteze, iar fiecare dintre picturile sale este diferită din punct de vedere tehnic. În acest caz, este interesant de văzut că, într-adevăr, există o tehnică specifică pentru stratul de bază”, a afirmat Victor Gonzalez, autorul principal al studiului și chimist la cel mai important organism de cercetare din Franța, CNRS.

Advertisement

https://www.youtube.com/watch?v=yRK_uCMwZPY

În altă ordine de idei, se pare că Da Vinci a folosit un compus rar în primul său strat de vopsea, plumbonacritul. Studiul a demonstrat astfel în premieră ceea ce istoricii de artă au folosit ca ipoteză în trecut: Da Vinci a folosit, cel mai probabil, pulbere de oxid de plumb pentru a-și îngroșa liniile și a ajuta la uscarea vopselei.

Se crede că Da Vinci a dizolvat pulberea de oxid de plumb, de culoare portocalie, în ulei de in sau de nucă, prin încălzirea amestecului în așa fel încât să obțină o pastă mai groasă, cu uscare mai rapidă.

Pe lângă Da Vinci, și maestrul olandez Rembrandt pare să fi folosit o rețetă similară în secolul al XVII-lea, conform spuselor lui Gonzalez.

Mona Lisa, un tablou evaluat la 1 miliard de dolari

Mona Lisa se află în prezent la Muzeul Luvru din Paris și este în proprietatea statului francez. Pentru mult timp, oamenii s-au întrebat la ce sumă ar fi evaluat. În 1962 a intrat în Cartea Recordurilor pentru o poliță de asigurare în valoare de 100 de milioane de dolari, ceea ce în banii din prezent, ajustând inflația, ar fi echivalentul sumei de 1 miliard de dolari. De altfel, aceasta este și evaluarea pe care specialiștii i-o fac tabloului.

Advertisement

În orice caz, Mona Lisa este cel mai cunoscut tablou din istorie, lucru dovedit și de milioanele de exemplare existente. Mulți colecționari își doresc să aibă o copie a acestui tablou cunoscut. Replici au apărut și în filme cum ar fi “The Da Vinci Code” (2006) ori “2012” (2009). Tabloul celebru poate fi văzut și în jocuri, cel mai popular exemplu fiind “Animal Crossing”. Opera lui Da Vinci a dus și la apariția unui slot video. Lansat de iSoftBet, “Mona Lisa Jewels” este disponibil cu mize demo în secțiunea de pacanele gratis online NetBet, dar și cu mize reale la același operator licențiat în România.

https://www.youtube.com/watch?v=pN2pPhpAxXk

Leonardo da Vinci a creat acest tablou între 1503 și 1506, iar chipul femeii care are o expresie gânditoare a fost văzut pe viu de zeci de milioane de oameni la Muzeul Luvru din Paris. Dimensiunea tabloului este 77 x 53, lucrarea fiind realizată în ulei pe lemn de plop. În trecut, tabloul a mai fost expus temporar și la New York, Washington, Tokyo și Moscova.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Patroana Canal Sud, Amalia Bellantoni, reținută alături de soțul ei într-un dosar de tâlhărie calificată

Published

on

Patroana Canal Sud, Amalia Bellantoni, reținută alături de soțul ei într-un dosar de tâlhărie calificată

Polițiștii din București au reținut, astăzi, 2 noiembrie 2025, pe Amalia Bellantoni, patroana postului de televiziune Canal Sud, și pe soțul ei, Bellantoni Dominico. Cei doi sunt acuzați de tâlhărie calificată, complicitate la tâlhărie calificată și lovire sau alte violențe.

Potrivit anchetatorilor, incidentul a avut loc joi, 30 octombrie, în jurul orei 19.30, într-un imobil din Sectorul 2 al Capitalei. Un cuplu de 66 și 67 de ani a sesizat Poliția prin 112, reclamând că a fost agresat fizic de către Bellantoni Dominico și un alt bărbat, care sunt vecinii lor.

În timpul conflictului, victimele au încercat să filmeze scena cu telefoanele mobile. Dominico le-ar fi smuls din mâini trei aparate și le-ar fi dat soției sale, Amalia Bellantoni, care nu le-a mai restituit.

Echipajele de poliție și ambulanță au ajuns la fața locului, iar persoanele agresate au fost transportate la spital pentru investigații medicale. Victimele au depus plângere penală și au solicitat emiterea unui ordin de protecție.

Advertisement

În urma cercetărilor, astăzi a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința soților Bellantoni din București. Cei doi au fost ridicați și duși la audieri, iar polițiștii au confiscat mai multe bunuri relevante pentru anchetă.

După administrarea probatoriului, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a celor doi soți.

Poliția continuă investigațiile pentru identificarea celui de-al doilea bărbat implicat în agresiune. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Reamintim că efectuarea perchezițiilor reprezintă o etapă procedurală, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Ultimul războinic al întunericului: Povestea cailor de mină și a lui Rubin, eroul eliberat

Published

on

Caii de mină, cunoscuți și sub denumirea de „pit ponies” în Marea Britanie, au reprezentat o parte esențială a industriei miniere timp de peste un secol. Aceste animale robuste, adesea de rasă Shetland sau pony-uri mici și rezistente, nu au văzut niciodată lumina naturală a zilei după ce erau coborâți în puțuri la vârste fragede, uneori chiar de la 1-2 ani. Izolați complet de lumea exterioară, ei trăiau în galerii umede și întunecate, respirând aer încărcat cu praf de cărbune și gaze toxice, fără acces la iarbă proaspătă sau la cerul liber. Mulți dintre ei deveneau orbi din cauza lipsei de lumină și a condițiilor dure, navigând doar prin simțul mirosului, al atingerii și al comenzilor vizitiilor.

Născuți, crescuți și murind în subteran, acești cai efectuau o muncă epuizantă: un singur animal putea trage până la 8-10 vagonete încărcate cu cărbune, echivalentul a câteva tone, pe distanțe lungi de-a lungul șinelor înguste. În perioada de vârf a Revoluției Industriale, în anii 1800-1900, peste 200.000 de cai lucrau în minele britanice, conform rapoartelor istorice ale Societății Regale pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale (RSPCA). Ei erau hrăniți cu furaje aduse de la suprafață, dar condițiile sanitare precare duceau la boli frecvente, cum ar fi afecțiuni pulmonare sau răni de la hamuri.

Cu toate acestea, caii de mină își păstrau un simț al demnității remarcabil, demonstrând o inteligență instinctivă care îi transforma în adevărați „muncitori conștienți”. Ei învățau să numere vagonetele după sunetul lanțurilor sau al roților, refuzând să pornească dacă încărcătura depășea limita lor fizică – o formă de protest tacit împotriva suprasolicitării. De asemenea, recunoșteau semnalele de sfârșit de tură; dacă minerii încercau să prelungească programul, caii se opreau brusc sau fugeau de-a lungul șinelor, forțând oprirea lucrărilor. Aceste comportamente au fost documentate în jurnale miniere și rapoarte guvernamentale din secolul al XIX-lea, subliniind o legătură profundă între animal și mediu.

Utilizarea cailor în mine a persistat până în era modernă, fiind interzisă treptat odată cu mecanizarea. În Marea Britanie, ultima mină care a folosit cai a fost cea de la Pant-y-Gwynt, în Țara Galilor. Pe 3 decembrie 1972, ultimul cal de mină, un pony pe nume Rubin (sau Robbie în unele surse), a fost ridicat la suprafață după ani de serviciu. Evenimentul a fost marcat cu o ceremonie emoționantă: Rubin a fost întâmpinat de o orchestră locală, aplauze și o cunună de flori, simbolizând recunoștința pentru generațiile de cai care au susținut industria cărbunelui. El a trăit restul vieții într-o fermă, adaptându-se treptat la lumină și libertate – considerat cel mai norocos dintre toți, spre deosebire de mii de predecesori îngropați în mine.

Advertisement

Povestea cailor de mină nu este doar una de exploatare, ci și de reziliență animală și evoluție tehnologică. Odată cu înlocuirea lor completă de locomotive diesel și benzi transportoare în anii 1970, s-a încheiat o eră dureroasă, amintindu-ne de costurile ascunse ale progresului industrial. Astăzi, asociații precum The Pit Pony Sanctuary din Marea Britanie păstrează memoria acestor eroi ascunși prin expoziții și programe educaționale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Medicii de la Spitalul „Bagdasar-Arseni” acuzați de ucidere din culpă în cazul tatălui lui Luci Ștefan au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile

Published

on

Procurorii spun că cei doi medici nu au acordat îngrijirile medicale corespunzătoare pacientului, transferat în perioada 26–31 august 2025 la secția de Arși și ATI a spitalului. Din cauza evaluărilor greșite și a tratamentului necorespunzător, bărbatul, tatăl lui Luci Ștefan, a murit la 31 august.

Ancheta arată că medicul de gardă, o femeie de 62 de ani, nu a observat arsurile profunde de pe spatele pacientului, care acopereau 20% din suprafața corporală. Ulterior, medicul curant, un bărbat de 56 de ani, nu a efectuat propria evaluare și nici nu a dispus schimbarea zilnică a pansamentelor.

Neglijențele ar fi dus la agravarea stării pacientului și, în final, la deces. Procurorii mai susțin că medicul curant ar fi falsificat documente medicale pentru a ascunde neregulile din timpul tratamentului, consemnând date nereale în foile medicale.

După 24 de ore de reținere, cei doi au primit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care li se interzice să profeseze în unități medicale publice. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a responsabilităților.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading