Adoptarea cu o largă majoritate a noii Legi a pensiilor reprezintă împlinirea unuia dintre cele mai importante obiective politice ale Partidului Social Democrat, respectiv reformarea sistemului public de pensii, prin care sunt înlăturate inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și care asigură creșterea continuă și sustenabilă a veniturilor pensionarilor.

Prin adoptarea noii Legi a pensiilor, PSD a îndeplinit două obiective importante:

–  A realizat reforma pensiilor prin care sunt eliminate inechitățile și se asigură creștere continuă și sustenabilă a pensiilor.

– A înlăturat pragul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, care ar fi putut duce la înghețarea pensiilor până în 2070.

Acest prag a fost introdus cu cinism de USR în PNRR, știind bine că în general pensionarii nu îi votează în alegeri. Niciun alt stat din UE nu a introdus un astfel de prag în planul lor de reziliență pentru care se alocă fonduri europene. Politica anti-pensionari a USR s-a văzut și la votul noii legi a pensiilor: USR a fost singurul partid care a votat împotriva legii.

Noua lege a pensiilor rezolvă două probleme majore ale pensionarilor:

1. Eliminarea inechitățile dintre pensionari: „Pensii egale pentru muncă și contribuții egale”. Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite.
2. Creșterea continuă și sustenabilă a pensiilor. În lege s-a introdus un mecanism care garantează creștere anuală a pensiilor, fără a crea dezechilibre bugetare.

Noua lege a pensiilor nu îi vizează doar pe pensionari. Tinerii și salariații trebuie să știe că noua lege a pensiilor este și despre ei și că le va aduce mai multe beneficii.

Beneficii pentru pensionari

În 2024, cei mai mulți dintre pensionari vor beneficia de două majorări ale pensiilor.

1. Prima majorare, la 1 ianuarie 2024: vor crește TOATE pensiile ca urmare a creșterii punctului de pensie cu 13,8% de la 1.785 lei la 2.032 lei.
2. A doua majorare, la 1 septembrie 2024, pentru eliminarea inechităților, prin recalcularea tuturor pensiilor. CEI MAI MULȚI VOR CÂȘTIGA, NIMENI NU VA PIERDE.

NU EXISTĂ UN PROCENT UNIC AL CREȘTERII PENSIILOR ÎN URMA RECALCULĂRII. Creșterile vor varia de la caz la caz.

– Cele mai multe dintre pensii vor crește consistent. Dar vor fi și pensii care vor crește mai puțin sau nu vor crește deloc, dar niciuna nu va scădea.

Advertisement

– Vor crește pensiile celor are au muncit mai mult, care au stagii mai lungi de cotizare.

– Se elimină inechitățile dintre femei și bărbați.

– Se elimină inechitățile între pensionarii care s-au pensionat în baza unor legi diferite.

– Pensiile celor care au fost dezavantajați vor crește la nivelul celorlalți pensionari care au muncit și au contribuit la fel.

– Dacă în urma recalculării valoarea rezultată e mai mică decât pensia în plată, se aplică principiul pensiei mai favorabile.

Noua lege asigură creșterea continuă și sustenabilă a pensiilor. Niciun guvern nu mai poate îngheța pensiile așa cum s-a întâmplat în 2021, în guvernarea PNL-USR.

În lege e prevăzut un mecanism de creștere anuală a pensiilor, astfel încât niciun guvern să nu mai poată îngheța pensiile după bunul plac.

Pensiile vor crește anual cu 100% din rata medie anuală a inflației + 50% din creșterea reală a salariului mediu (prin creștere reală se înțelege creșterea nominală a salariului mediu din care se scade rata inflației).

Beneficii pentru tineri și salariați

Advertisement

Este răsplătită munca.

Cei care lucrează mai mult vor fi recompensați cu puncte suplimentare care vor mări valoarea pensiei. Principiul se aplică și pensiilor în plată.

+0,5 puncte/an pentru intervalul 26-30 de ani de contributivitate

+0,75 puncte/an pentru intervalul 31-35 de ani de contributivitate

+1 punct/an începând de la 36 de ani de contributivitate.

(fiecare punct în plus se înmulțește cu valoarea de referință de 81 de lei, pentru a se determina cu cât va fi suplimentată pensia).

Cei care au contribuit 40 de ani pot ieși la pensie cu 5 ani mai devreme.

Sunt luate în calcul la pensie veniturile salariale suplimentare nepermanente (prime, premii, acord global, al 13-lea salariu etc.)

Tinerii sunt stimulați să continue studiile la nivel universitar

Advertisement

Perioada studiilor universitare este luată în calcul la stabilirea pensiei. Pentru fiecare de an de studii universitare se acordă 0,25 de puncte la pensie. Principiul se aplică și pensiilor în plată (numărul de puncte aferent anilor de studii universitare se înmulțește cu 81 pentru a se determina cu cât va fi suplimentată pensia).

Este stimulată natalitatea

Vârsta de pensionare a femeilor care au copii scade cu câte 6 luni pentru fiecare copil, până la maxim 3 ani și șase luni. Beneficiul se acordă pentru copiii născuți sau înfiați care au fost îngrijiți cel puțin până la 16 ani.

Concediului pentru creșterea copilului este considerat perioadă contributivă. Este luat în calcul la îndeplinirea stagiului minim de cotizare și în cazul pensionării anticipate. Beneficiu se acordă părintelui care s-a aflat în această situație, indiferent de gen.

Garanția că vârsta de pensionare nu va crește după bunul plac al partidelor de dreapta

În ultimii ani, guvernele de dreapta au tot încercat să introducă o creștere mascată a vârstei de pensionare până la 70 de ani.

Pentru a împiedica astfel de tentative, în lege a fost introdusă garanția că vârsta de pensionare nu poate crește dacă nu are loc o îmbunătățire a speranței de viață din România.

Ar fi profund inechitabil ca vârsta de pensionare din România să crească la nivelul altor state UE, atâta timp cât speranța de viață din țara noastră este printre cele mai scăzute din Europa.

În prezent, pe datele Eurostat din anul 2022, România este pe ante-penultimul loc din UE în privința speranței de viață, cu 75,3 ani, fiind devansată doar de Letonia (74,8) și Bulgaria (74,3). Media UE privind speranța de viață este de 80,7 ani.

Advertisement

REACTIV despre impactul legii pensiilor și sursele de finanțare

Este greșit pusă problema, de unde se iau banii pentru creșterea pensiilor?

Sursele de finanțare sunt aceleași care au fost mereu: Bugetul de pensii și Bugetul de stat. Banii din bugetul de pensii, care se constituie în principal din colectarea CAS, se duc obligatoriu la plata pensiilor. Iar diferența se completează de la Bugetul de stat.

Este o decizie politică modul în care se alocă banii de la bugetul de stat. Putem să alocăm o parte mai mare sau mai mică, în funcție de politica fiecărui guvern.

De exemplu, guvernul PNL-USR a decis să nu dea niciun leu în plus pensionarilor în anul 2021.

Noi considerăm că eliminarea inechităților care datează de foarte mult timp trebuie eliminată. Este și un angajament pe care l-am luat prin PNRR. Deci decizia politică a PSD este să susținem această eliminare a inechităților dintre pensionari.

Important aici e dacă decizia politică poate fi susținută sau nu din punct de vedere financiar. Iar Comisia Europeană și al Banca Mondială consideră că noua lege poate fi susținută financiar pe termen lung. Într-un cuvânt, cele două organisme internaționale spun că legea este sustenabilă.

Atunci când ne uităm la impactul creșterii pensiilor trebuie să vedem care e impactul brut, dar mai ales care e impactul REAL.

Advertisement

Pe brut, aplicăm procentul de 13,8% la 1 ianuarie și formula de recalculare de la 1 septembrie și rezultă o sumă suplimentară.

Dar e important să ținem cont că cea mai mare parte din această sumă suplimentară pe care o vom da pensionarilor va ajunge în consum. În medie, pensionarii cheltuie 90% din pensie și 10% economisesc. Cei 90% se duc în consum, adică în cumpărarea de produse și servicii, care sunt însoțite de taxe: TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende etc. Deci o bună parte din majorarea dată pensionarilor se întoarce la bugetul de stat și deci impactul REAL este mai mic.

Biroul de presă

Advertisement