Connect with us

Cultură

VIDEO. Holocaustul. Lagărul de la Călărași. Unde au fost duși evreii cu primul tren plecat de la Iași

Published

on

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.

Într-un interviu acordat CanalSUD.ro, Bogdan Bogatu, profesor de istorie al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași a detaliat perioada evenimentului care a marcat întreaga omenire. Urmăriți interviul aici!

Călărașiul a avut un lagăr pentru evrei

Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. Așa cum se știe, în pogromul de la Iași, au fost uciși câteva mii de evrei, împușcați pe străzile orașului și în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în cele două „trenuri ale morții”.

Mai puțin cunoscută este povestea celor o mie și ceva de evrei care au supraviețuit și au fost ținuți captivi două luni în Călărași. Dacă locurile din Moldova legate de pogrom – clădirea fostei Chesturi din Iași, gările și gropile comune din Iași, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Roman – au intrat pe harta memoriei, Călărașiul a rămas un reper vag, cu multe necunoscute.

Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Ce însemna, de fapt, „lagărul de la Călărași”? Era un lagăr clasic? Care era regimul de detenție? Câți evrei au murit și din ce cauze? Știm numele victimelor? Unde au fost îngropate? Care a fost atitudinea autorităților locale? Supraviețuitorii au fost folosiți sau nu la muncă forțată? Acestea și multe alte întrebări au răspunsuri parțiale în istoriografie. Mai multe informații ies la iveală din documente de arhivă puse recent la dispoziția cercetătorilor, la Arhivele Naționale ale României sau la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și din cercetarea de teren.

Clădirile lagărului

Locul principal de detenție pentru evreii deportați din Iași din ordinul lui Ion Antonescu a fost într-o clădire din cadrul cazărmii Regimentul 23 Infanterie din Călărași. Din ziua de 6 iulie 1941, când primul „tren al morții”, cu 1111 supraviețuitori dintr-un transport de 2500 de evrei, s-a oprit la Călărași, ni s-a păstrat o fotografie, aflată în arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, cu oamenii abia coborâți, aflați în stare jalnică (60% dintre ei, conform unei evaluări, erau complet dezbrăcați). Pe baza fotografiei se poate face identificarea clădirii. Locul a fost vizitat în 2015 de regizorul francez Romulus Balazs, regizorul unui film documentar despre pogromul de la Iași. Clădirile Regimentului 23 Infanterie se găsesc acum reabilitată parțial. A fost preluată de Societatea Drumuri și Poduri Călărași.

Clădirea în care au fost închiși evreii de către armata antonesciană este imensă și are forma unei cruci – mai precis, a crucii Sfântului Gheorghe, cu aripile, de mici dimensiuni, pe zona mediană. Acoperișul este prăbușit într-o bună măsură. Cimentul pe care au dormit evreii înfometați și dezbrăcați este acoperit acum cu lemn măcinat, zidărie și multă mizerie. Din acoperiș sunt gata să cadă noi bucăți de lemn și metal. Pe scurt, locul este neprimitor și periculos.

La sosirea în gara Călărași, în „trenul morții” se găseau și 69 de evrei mai mult morți decât vii. „Muribunzii”, după cum erau numiți în documentele vremii, au fost plasați de autoritățile locale într-o altă clădire – în școala din Măgureni, atunci un sat, astăzi cartier al Călărașiului. 40 dintre aceștia au murit la scurt timp, într-un ritm de 5-6 pe zi. Alți evrei aflați în stare precară, în jur de 35, au fost internați în spitalul din localitate. Și aici au fost câteva decese.

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Victimele

„La operația debarcării au asistat domnul prefect Mihail Ștefănescu, domnul colonel Romano Victor din partea Garnizoanei Călărași, domnul maior Nicolescu Gheorghe, comandantul P.S. Regimentul 23 Infanterie, maior Ionescu Marin, comandantul Legiunii de Jandarmi Ialomița, domnul medic primar al județului Ialomița (Aurel Mihăilescu – n.ns. N.Ț.) și domnul șef al Poliției, Movilescu”. Evreii în viață și cei muribunzi au fost predați ofițerului de zi pe corp al Regimentului 23 Infanterie.

De menționat ar fi faptul că față de aceste cifre, pe care le considerăm oficiale, toate celelalte surse de care avem cunoștință, dau alte cifre decât cele consemnate în procesul-verbal mai sus menționat. Astfel, într-o declarație, dată în fața acuzatorului public D. Săracu, Ianu Naftule menționa că au fost debarcați „un număr de 25 morti și 38 grav bolnavi, iar vii au fost 1058”. Adam Simantov, martor ocular, din Călărași, nota că la deschiderea vagoanelor erau de față toți șefii instituțiilor locale ale regimului antonescian, în frunte cu prefectul, colonelul Nica, iar grupa de ostași a descărcat în total 1021 de „iudeo-comuniști” ieșeni, dintre care 21 cadavre și 69 muribunzi, iar Silviu Dragomir scria într-un articol în „”Cotidianul” că: „La destinație (gara Călărași) au ajuns 776 evrei din cei 1900”.

Diferența de la 1729, câți au plecat din Tg. Frumos, au murit, fiind debarcați pe traseu: 654 cadavre la Tg. Frumos; 327 cadavre în gara Mircești; 300 cadavre la Săbăoani; 47 cadavre la Roman; 10 cadavre la Mărășești și 40 cadavre la Inotești. Și referitor la comportamentul autorităților locale părerile sunt diferite, cele date la cald, la scurta vreme de la evenimente, fiind mult mai acide decât ale celor care și-au spus punctul de vedere peste ani de la producerea evenimentelor. Astfel, Ilie Ghenovici declara că Nicolae Pascu, președinte al Tribunalului Ialomița „a salvat de la moarte, în iulie 1941, sute de evrei din trenul morții, ajunși la Călărași, prin intervenția personală și făcând uz de autoritatea sa de președinte al Tribunalului”. (Dosar MAI nr. 39258).” – precizează Nicolae Țiripan, istoric al Călărașiului, într-un material publicat pe istoriaregasita.blogspot.com

Autoritățile din Călărași au întocmit mai multe situații ale victimelor, supraviețuitori și morți. Astfel, dintr-o împărțire pe vârste a deportaților aflăm că 688 aveau între 21 și 50 de ani. 163 erau minori, iar 110 aveau peste 50 de ani. În august 1941, când a fost făcută această statistică, din 1006 evrei, 45 erau grav bolnavi, de diferite vârste. Conform împărțirii pe profesii, cei mai mulți erau funcționari comerciali (242), comercianți (177), croitori (119), muncitori (106). 33 erau elevi, 12 studenți, 11 industriași, 4 rabini, 2 profesori, 1 fotograf. În lagăr mai erau: medici, farmaciști, dentiști, ingineri, brutari, tâmplari, cizmari, zidari, birjari, lăcătuși, mecanici, tinichigii, ceaprazari, frizeri etc.

Știm cu precizie cauza morții doar pentru 25 de victime. Sunt cei descărcați deja morți din vagoane la sosirea trenului la Călărași și care au fost examinați de un medic legist. La motivul decesului morții, cel mai frecvent apar: septicemia, ca urmare a unor leziuni prin violență care s-au infectat în condițiile mizerabile din vagoanele sigilate de jandarmii antonescieni; blocaje ale rinichilor și plămânilor – în condițiile în care deportații au fost deprivați de apă și aer; stop cardiac și hemoragie cerebrală – după un drum care a durat șapte zile. Până pe 28 iulie 1941, muriseră 80 de deportați, iar până la 23 august, totalul a urcat la 98 de morți, conform cifrelor oficiale. O parte dintre decese au fost raportate târziu, spre toamnă, când evreii fuseseră trimiși înpoi la Iași. În arhive s-a mai păstrat o listă de 153 de morți. Unii supraviețuitori au vorbit de 200 de morți la Călărași. În cazul câtorva zeci de evrei care au murit din cauza regimului de detenție de la Călărași, dizenteria a fost principalul motiv.

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Festivalurile din Călărași organizate de CJCC într-o nouă locație

Published

on

Cele mai așteptate evenimente culturale din sud-estul României care au loc la Călărași se vor desfășura anul acesta într-o nouă locație. Festivalul Concurs Național de interpretare a muzicii ușoare „Flori de Mai” se va desfășura anul acesta, la fel ca în restul anilor, la jumătatea lunii mai. În 2023, organizatorii vor schimba puțin programul și vor veni cu încă o zi de eveniment, dedicată laureaților festivalului. 

Pentru ediția a XXXIII-a ce se va desfășura în perioada 25-28 Mai 2023, înscrierile se desfășoară în perioada 10 martie – 07 aprilie 2023.

Regulamentul concursului îl puteți accesa pe site-ul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași la următorul link: https://www.culturalcl.ro/index.php/evenimente/regulamente-evenimente

Festivalurile „Flori de Mai” și „Hora Mare” organizate de CJCC într-o nouă locație

Decizia privind desfășurarea festivalurilor într-o nouă locație vine după ce lucrările proiectului de modernizare a Centrului Pietononal au avansat pe esplanada Consiliului Județean Călărași, iar din acest motiv, organizatorii au stabilit ca noua locație în care se vor desfășura spectacolele să fie chiar Stadionul Municipal „Ion Comșa” din Călărași, urmând exemplul orașelor mari care fac acest lucru de mult timp.

Stadionul oferă suficient spațiu pentru a găzdui un număr mare de spectatori și, în plus, poate crea o atmosferă unică pentru evenimente culturale în aer liber. Potrivit datelor, ultimele spectacole din aer liber au adunat 5.000/6.000 de oameni în fața scenei.

Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare” se întoarce la Călărași în 2023

Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare” revine la Călărași în perioada 12-17 august 2023, după patru ani de pauză. Evenimentul, cunoscut pe plan mondial, va avea loc pe stadionul Municipal Ion Comșa și va aduce în fața publicului o mulțime de artiști și trupe din întreaga lume. Festivalul „Hora Mare” este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România și este dedicat promovării tradițiilor și a folclorului din întreaga lume. Acest eveniment adună în fiecare an mii de participanți din țară și străinătate și este un prilej de a cunoaște și de a împărtăși cultura și obiceiurile altor popoare.

În cadrul festivalului vor avea loc o serie de evenimente precum spectacole de muzică și dansuri populare, parade ale porturilor tradiționale, expoziții de artă populară și alte activități culturale.

Pe lângă artiștii și trupele din România, vor participa și reprezentanți din alte țări precum Bulgaria, Ucraina, Serbia, Grecia, Turcia, Franța, Italia, Spania și multe altele. Fiecare trupă va prezenta câteva momente din cultura și tradițiile proprii, astfel încât publicul să poată călători virtual în jurul lumii și să descopere frumusețea diversității culturale. Echipa de organizare este în discuții cu mai multe grupuri străine din țări precum Turcia, Cipru, Indonezia și Georgia, pentru a îndeplini cerințele Consiliului Internațional al Festivalurilor Folk (C.O.F.).

În perioada festivalului,  municipiul Călărași va deveni centrul cultural al regiunii și va oferi turiștilor și vizitatorilor o mulțime de alte activități culturale și de agrement. De asemenea, festivalul va avea un impact important asupra economiei locale, prin creșterea numărului de turiști și a afacerilor din zona.

Potrivit acestor cerințe internaționale, festivalul trebuie să dureze cel puțin cinci zile, să includă cel puțin cinci grupuri străine din cel puțin cinci țări diferite, iar organizatorii trebuie să asigure transportul, cazarea și masa pentru toți participanții. Obiectivul principal al Centrului Cultural Judeţean Călăraşi este să promoveze interculturalitatea prin participarea unor ansambluri de muzică și dans tradițional care prezintă folclorul specific al zonei lor de proveniență. Ultima ediție a avut loc în 2019, când a fost suspendat din cauza pandemiei de COVID-19.

Pandemia a avut un impact major asupra vieții sociale și culturale din întreaga lume, iar România nu a fost o excepție. În ultimii ani, multe evenimente culturale și tradiționale au fost anulate sau suspendate din cauza restricțiilor impuse pentru a preveni răspândirea virusului.

Continue Reading

Cultură

Lungmetrajul “Experimentul Pitești”, la Cinema Călărași! Câștigă două bilete gratuite din partea noastră

Published

on

Luni, 20 martie, ora 18:30 la Cinematograf Calarasi.

Acest lungmetraj este o abordare originală a controversatului experiment din închisoarea Pitești, firul narativ acoperind perioada 1942 – 1954. Povestea este o expunere a vieții lui Herman, un tanar cu un viitor promițător care, datorită împrejurărilor extreme, ajunge unul dintre cei mai eficienti torționari ai crâncenului Experiment Pitești, din perioada comunismului.

Filmul este o expunere răscolitoare a unei povești nascute la începuturile regimului, atunci cand granița dintre prieten si dusman era aproape invizibilă. Este o etalare terifiantă a trădării de sine, credinței, familiei și negării originilor și de asemenea o poveste emoționantă despre iubire, prieteni, speranță, ce dezvăluie cum o victimă, o persoana aparent inocentă, poate fi mutilata fizic și psihic și transformată într-un monstru.

Filmul este realizat de o echipă tânără de producție, în urma unei documentări de lungă durată, și reprezintă ultimul rol pe marele ecran al regretatului actor Ion Caramitru. Proiecția face parte dintr-un turneu național și se va desfășura în prezența echipei.

CONCURS 

Călărași PRESS lansează  un concurs prin care poți câștiga două bilete gratuite pentru filmul “Experimentul Pitești” care ajunge luni la Cinema 3D/2D Călărași.

Ce trebuie să faci? 

Pasul 1. Distribuie link-ul acestui articol în profilul tău de Facebook

Pasul 2. Scrie în postare  #calarasipresss pentru a te putea găsi ușor.

Cel care obține cele mai multe share-uri sau like-uri la postare, câștigă două bilete!

Vor câștiga primele două categorii:

  • – Cele mai multe share-uri (distribuiri).
    Notă: fără share multiplu pe același cont;
  • – Cele mai multe aprecieri strânse la articolul distribuit în profilul participantului care trebuie să aibă în descriere #calarasipresss

Vom anunța câștigătorul tot în acest articol, luni, orele 16:00! 

 

Continue Reading

Cultură

VIDEO. Comuna Roseți a găzduit Concursul Național „Muguri de Folclor”

Published

on

Astăzi, 18 Martie 2023, are loc un eveniment cultural important în sala de spectacole a Căminului Cultural din Roseți. Concursul Național „Muguri de Folclor” care a avut loc anul trecut la Cluj a ajuns în acest weekend la Roseți, în județul Călărași.

Gazda evenimentului a fost edilul Nicolae Rîjnoveanu, împreună cu celebrul coregraf Sile Baraitaru și organizatorul evenimentului Alina Dumitru.

Ansamblurile folclorice care au participat și debutat pe scena sălii de spectacole din Căminul Cultural din Roseți au oferit publicului prezent cele mai frumoase momente artistice și interpretări de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării.


În afară de ansamblurile folclorice îndrăgite de public, sala s-a ridicat în picioare în fața dansatorilor care au interpretat dansuri țigănești. Energia emanată de acești tineri dansatori i-a făcut pe cei prezenți să uite de săptămâna încărcată de muncă pe care au încheiat-o.


În cadrul evenimentului, artista Denisa Gheorghe a interpretat o doină care a emoționat o bună parte dintre cei prezenți în sală. Printre participanți s-au numărat: Ansamblul Folcloric Roseți Junior cu dansul Moldova, Ansamblul Folcloric Grâușorul Junior cu dansul Muntenie-debut, Ansamblul Folcloric Borcea Junior cu dansul Dobroge-ansambluri, Ansamblul Folcloric – Mlădițele Dichiseni – debut, Ansamblul Folcloric – Borcea cu dansul moldova-debut, “Dreams Dance” cu dansul țigănesc și Duet Vals, Dreams Dans cu stilul popular stilizat, Ansamblul Folcloric Roseți cu dansul Moldova, Ansamblul Folcloric – Mlădițele Dichiseni cu laureați, Ansamblul Folcloric – Izvorașul cu dansul Moldova-laureați și Ansamblul Folcloric – Roseți cu dansul Muntenie – laureați.


Întrebat despre desfășurarea acestui eveniment, edilul Nicolae Rîjnoveanu a declarat în cadrul unui interviu acordat CălărașiPRESS.ro că este mulțumit 
de organizarea evenimentului iar despre organizatori acesta a spus că s-au întrecut pe ei în acest an.

“Este un festival național, același festival a avut loc și anul trecut în Craiova, unde datorită faptului că formația de dansuri din Roseți, ansamblul folcloric din Roseți, a luat locul întâi sau trofeul special al publicului, s-a convenit ca anul ăsta să se organizeze la Roseți. Din punctul nostru de vedere, am făcut tot posibilul să fie cât mai bine organizat, dar realizatorii s-au autodepășit. A fost foarte frumos și e frumos în continuare. Rămâne acum să evalueze situația. Pot să vă spun că Roseți a contribuit la acest festival, a venit cu vreo 4 sau 5 formații. Eu am numai cuvinte de laudă la adresa realizatorilor și a organizatorilor. Așa cum am expus problema și pe scenă, la deschidere, toate mulțumirile mele pentru cei care au adus aportul raportul în comuna Roseți astfel încât cultura să fie la un nivel anume. Am tot spus că tradițiile populare ne reprezintă, pe noi, pe români, și pot spune că sunt sufletul localităților din mediul rural.

“Astăzi avem onoarea de a fi gazda unui festival-concurs național Mugur de Folclor organizat de Atelierul de Talente. Pentru că am fost aleși, satul este cel ce poartă vestea, tradiția folclorului popular, cântecul tradițional românesc. Astăzi, prin arta dansului în spectacole, din generație în generație, vom fi veșnic români. Mulțumim celor care au organizat acest festival, pentru păstrarea, valorificarea civilizației tradiționale românești specifice satului românesc. Astăzi, pe lângă faptul că suntem gazdă, vom participa cu ansamblurile de dansuri ale comunei Roseți – juniori și seniori care ne vor încânta prin frumusețea și optimismul lor ca de fiecare dată.” a precizat, pentru CălărașiPRESS.ro, Cristina Dumitru, directoarea Școlii Gimnaziale Nr.1 din Roseți. 


Jurații vor trebui să voteze cele mai bune prestații, moment în care se va realiza și un clasament al celor mai bine pregătiți participanți. 

Continue Reading

Cele mai accesate articole