Connect with us

Cultură

CJCC. Ion Suruceanu, concert la Călărași “Sărut femeie, mâna ta!”

Published

on

ION SURUCEANU – „Sărut femeie mâna ta!”

Sala “Barbu Știrbei” / 4 Martie 2023 ora 19:00

“Sărut femeie, mâna ta!” îl va aduce la Călărași pe îndrăgitul cântăreţ Ion Suruceanu, cu minunatele sale melodii.

S-a născut pe 9 septembrie 1949, în localitatea Suruceni, Ialoveni. După absolvirea şcolii din sat, şi-a continuat studiile la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” (1964-1967), unde a studiat pianul şi fagotul. În acea perioadă, a fost invitat ca solist în formaţia „Noroc”, condusă de Mihai Dolgan. Ulterior, timp de zece ani, a activat în diferite formaţii muzicale: 1970-1973 – interpret în orchestra de muzică uşoară „Bucuria”, în 1974 – solist al formaţiei „Contemporanul”. A lansat albume, a înregistrat sute de piese și a cutreierat multe ţări. Este Artist al poporului (din 1990) şi Cavaler al Ordinului Republicii (din 2004).

Advertisement

Interpretul îşi selectează piesele îndrăgite cu multă pasiune, unele din ele sunt interpretate ani sau decenii la rând, devenind şlagăre îndrăgite, pentru altele îşi compune singur textele. Pe parcursul anilor, a colaborat cu mulţi profesionişti şi compozitori importanţi.

https://youtu.be/RG_sX1jOnJw

Între 1994 şi 1998, datorită popularităţii sale, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Într-un interviu, Ion Suruceanu mărturiseşte: „De 20 de ani, nu pot scăpa de porecla „Celentano din Moldova” ori „Celentano sovietic”. Am căpătat-o, nu cu ajutorul melodiei „Nezabudka”, ce are mai bine de douăzeci de ani, ci a compozitorilor cu care am colaborat. Când mi-a dat piesa „Nezabudka”, Veaceslav Dobrînin nu ştia că va deveni un hit”. Printre melodiile pe care tot românul le fredonează se numără „Ce seară minunată!”, „Cumpăraţi flori!”, „Ninge floarea de tei” sau „Sărut, femeie, mâna ta!”.

Biletele se pot achiziționa  de la sediul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași

Prețul unui bilet este de 70 lei.

Advertisement

Cultură

Comuna Jegalia, în straie de sărbătoare, de Ziua Dunării

Published

on

În fiecare an, pe 29 iunie, comunitățile din toate cele 10 state dunărene celebrează Ziua Dunării, o zi dedicată protejării și cunoașterii fluviului care leagă Europa de la vest la est. Inițiată în 1994 prin semnarea Convenției de la Sofia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, această zi simbolizează eforturile comune pentru conservarea unei resurse naturale esențiale.

Localitatea călărășeană Jegălia a marcat această zi printr-un eveniment cultural organizat în mod tradițional de primarul Vasile Aurel. Evenimentul a avut loc în parcul din localitate, unde recent a fost inaugurat și noul proiect “Complexul Pescăresc”. Acest complex reprezintă o realizare importantă pentru comunitate, fiind un exemplu de îmbinare a tradiției cu inovația și un loc de atracție pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.

Parcul suspendat din Jegălia, locul de desfășurare a evenimentului, este un spațiu modern și atractiv, care oferă locuitorilor o oază de verdeață și liniște. Noul Complex Pescăresc, parte integrantă a acestui parc, a fost recent inaugurat și reprezintă un proiect ambițios al autorităților locale. Prin acest complex, se dorește revitalizarea tradițiilor pescărești ale zonei și promovarea turismului local.

Complexul include facilități moderne pentru pescuit, un centru educațional despre biodiversitatea Dunării și spații pentru organizarea de evenimente culturale și recreative. În ziua de 29 iunie, Complexul Pescăresc a fost animat de activități culturale oferite de ansamblul comunal.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Rhine River Ramblers aduce atmosfera boemă a New Orleans-ului în Călărași! Concert gratuit al fanfarei Armatei SUA din Europa și Africa

Published

on

Un concert de excepție va avea loc în Călărași, anunță Centrul Județean de Cultură și Creație. E vorba despre trupa Rhine River Ramblers, fanfara Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, care vor aduce jazz-ul orchestral pe scena orașului nostru prin cele mai celebre melodii. Trupa face parte din Forțele terestre americane staționate în Europa, iar concertul este organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la București. Intrarea este gratuită, astfel că oricine poate participa pe 1 iulie, de la ora 19:00, în limita locurilor disponibile din Sala „Barbu Știrbei”. 

Concertul va include melodii celebre interpretate în manieră dixie, considerat a fi primul stil de jazz orchestral, apărut la începutul secolului XX, și caracterizat prin improvizația colectivă a grupului de suflători, precizează organizatorii.

 „”Dixie”, ”New Orleans”, ”Cabaret”, ”Mercy, Mercy, Mercy”, ”Georgia on My Mind”, ”Amazing Grace” sunt doar câteva dintre piesele bine cunoscute care vor putea fi ascultate într-o orchestrație care vă va purta în atmosfera boemă a anilor ’30 – ’40 din New Orleans, orașul simbol pentru acest stil muzical, într-o perioadă specială pentru cultura și istoria Americii”, mai explică aceștia.

Grupul Rhine Rivers Ramblers este format din nouă muzicieni talentați care cântă la instrumente de suflat și un toboșar energic care interpretează melodii de jazz și blues. 

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cele mai vizualizate