Connect with us

Știri

​Solstițiul de vară, Cea mai lungă zi din an – Ce se întâmplă de fapt

Published

on

21 iunie este ziua solstiţiului de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, relatează Mediafax.

Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

Advertisement

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.

Credințe legate de solstițiul de vară

În calendarul românesc, prin excelență solar, sărbătorile de mare importanță creștină se plasează în preajma echinocțiilor și solstițiilor. De exemplu, solstițiul de iarnă este în apropierea Crăciunului, iar cel de vară, aproape de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (care este pe 24 iunie, când sunt și Sânzienele (Drăgaica).

De menționat că în tradiția românească sunt mult mai puțin credințe și superstiții legate strict de solstițiul de vară, dar sunt foarte multe legate de Sânziene (ziua de 24 iunie

Advertisement

Solstițiile de iarnă și de vară marchează zilele cele mai scurte și cele mai lungi din an, inspirând ritualuri și manifestări de venerație în lumea întreagă. Solstițiul de iarnă simbolizează victoria luminii asupra întunericului, sfârșitul unui ciclu și începutul unui ciclu nou, marcat de lumină și dezvoltare. Solstițiul de vară simbolizează puterea Soarelui și frumusețea Pământului.

Ziua solstițiului de vară, când se credea că încetează cucul a cânta era numită „Amuțitul cucului”, scrie Ion Ghinoiu. „Cântecul lui, orologiu pentru măsurarea timpului și sursă de inspirație melancolică în folclorul de dor și jale începe să fie auzit la Blagoveștenie (25 martie) sau Ziua Cucului și încetează brusc, trei luni mai târziu, la Sânziene (24 iunie). Conform tradiției, el s-ar îneca în acestă zi cu un bob de orz și s-ar transforma șase luni în uliu”. Cucul indică primăvara astronomică, iar pentru români, cucul simboliza, în funcție de unde cântă, cum cântă și pe ce stă, fie sănătatea, norocul sau căsătoria, dar uneori și moartea.

Perioada solstițiului de vară era prielnică și pentru culegerea unor plante de leac: pentru acestea exista un calendar tradițional riguros și anumite plante se culegeau doar noaptea (spre exemplu în noaptea de Sânziene.

Midsommar

Una dintre cele mai cunoscute sărbători europene legate de solstițiul de vară este Midsommar, sărbătoare suedeză extrem de importantă în regatul nordic. „Sărbătoarea suedeză de Midsommar este considerată ca fiind cea mai importantă sărbătoare a anului, împărțind primul loc cu Sărbătoarea de Crăciun (Julen). La fel ca în tradiția poporului român, Sărbătorii de Midsommar i se atribuie forțe supranaturale, o noapte în care forțe benefice nedefinite își fac simțită prezența la modul subtil”, scrie Carmen Ambervill Wiberg, într-un studiu comparativ legat de solstițiul de vară și de sărbătoarea românească a Sânzienelor și cea suedeză: Midsommar.

Advertisement

O componentă primordială și de nelipsit de la Sărbătoarea de Midsommar este stâlpul de Midsommar (Midsommarstången) în jurul căruia se dansează. Dansul se aseamănă cu hora românească în care participanții, ținându-se de mână, formează un cerc în jurul stâlpului de Midsommar.

Conform istoricului Mai Fossenius ideea stâlpului de Midsommar a fost direct inspirată de o tradiție germană și preluată în tradiția Sărbătorii de la mijlocul verii, începând cu secolul al XIV-lea. Acest stâlp este de obicei confecționat din lemn conform tradiției și ar trebui să măsoare puțin peste 20 de metri. Odată cu trecerea timpului s-a scurtat și lungimea stâlpului de Midsommar, scrie Carmen Ambervill Wiberg.

Și la Midsommar există tradiții legate de foc: se aprind focuri pe dealuri.

„Se mai obișnuiește ca de Midsommar să se împrăștie frunze proaspete pe ogoare pentru ca rodul acestora să fie protejat de capriciile vremii și să fie recolta îmbelșugată. În noaptea cea mai lungă a anului se crede că întreaga lume vegetală capătă proprietăți benefice pentru sănătatea oamenilor. Proprietățile plantelor de leac își ating apogeul benefic și curativ. De asemenea există în tradiția populară credința că ființe de pe alte tărâmuri sunt foarte active în noaptea de Midsommar. Fetele ce doresc să-și afle ursitul, vor aduna nouă flori diferite, le vor pune sub pernă iar ursitul le va apărea în visul din această noapte de Midsommar”

Concluzia este că atât în tradiția românească, dar și în tradiția suedeză se găsesc diverse ritualuri legate de solstițiul de vară: adunatul florilor și împletirea coronițelor purtate pe creștet de fete, împodobirea caselor și a ogrăzilor cu ramuri înfrunzite, floarea de ferigă ce înflorește în noaptea cea mai lungă a anului, fetele nemăritate care, dorind să-și viseze ursitul, adună diverse flori pentru a le pune sub pernă pentru a-și visa ursitul ” …

Advertisement

Vremea la solstițiu

În general temperaturile sunt cuprinse noaptea între 9 și 16 grade, iar ziua între 22 și 29 de grade.

Au fost și ani extrem de calzi, când pe 21 iunie au fost peste 35 de grade în țară: 1993, 2002, 2012, 2016 și 2017. Extrem de răcoroasă a fost vremea în 1981, 1998 și 2015

De exemplu, pe 21 iunie 2016 au fost +36,4 C la Călărași, iar în 2017 au fost +35,3 C la Drobeta Turnu Severin. La Iași au fost +37,9 C în 21 iunie 2012.

În 2016, până și la Miercurea Ciuc au fost +32,8 C. Tot acolo au fost însă +1,5 C în noaptea de 21 iunie 1998. Cea mai scăzută temperatură măsurată în țară pe 21 iunie în ultimele decenii a fost în 2015: -1,8 C la vârfu Omu. A fost o adevărată zi de iarnă, cu o maximă de numai +0,2 C. În 2017 au fost +17,2 C la Omu, cu o minimă de 12 grade.

Advertisement

La Constanța au fost +34,1 C în 2012 și doar +12 C în 1980 (minima nopții).

La București au fost +34,9 C în 2002 și doar +7,4 C în 1998.

De ce este important solstițiul de vară în astronomie

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

După cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Advertisement

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

Denumirea de solstițiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32 min, durata nopții fiind de numai 8h 28 min. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie. (sursă descriere Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, București).

sursa: stiripesurse.ro

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri

Ministerul Muncii va organiza în iunie 4 cursuri gratuite de formare profesională pentru călărășeni. Află cum te poți angaja mai rapid

Published

on

sursă imagine: freepik

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna iunie 2024, 139 programe de formare profesională pentru un număr de 2.097 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de Agenţiile Județene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a Municipiului București, potrivit unui comunicat de presă. 

În județul nostru, 56 de persoane înscrise în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași pot beneficia de patru cursuri: îngrijitor spații verzi, lucrător comercial, patiser și operator introducere validare și prelucrare date. 

Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: 

  • referent resurse umane -160 de persoane; 
  • îngrijitor spații verzi – 140 persoane; 
  • lucrător comercial – 109 de persoane;
  • operator introducere validare și prelucrare date – 109 de persoane; 
  • instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze – 90 de persoane; 
  • instalator în domeniul sănătății și securității în muncă -74 de persoane; 
  • agent securitate – 70 de persoane; 
  • competențe digitale de utilizare a tehnologiei ca instrument de învațare și cunoaștere – 70 de persoane; 
  • îngrijitoare bătrîni la domiciliu – 70 de persoane; 
  • competențe de comunicare în limba româna – 65 de persoane. 

Judeţele în care, în luna iunie 2024, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Suceava (210 persoane), Dâmbovița (140 persoane), București (126 persoane).

Pentru detalii, cei interesaţi se pot adresa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domicliul sau reşedinţa sau pot vizualiza oferta de cursuri pe www.anofm.ro, la secţiunea “Persoane fizice/Cursuri de formare profesională”, precizează ANOFM. 

Advertisement

Continue Reading

Știri

Premieră pentru elevi și profesori în anul școlar 2024. Ziua Învățătorului de pe 5 iunie este liberă și nu va fi recuperată

Published

on

sursă imagine: freepik

Elevii și profesorii vor avea o zi de vacanță miercuri, 5 iunie, de Ziua Învățătorului, conform noului contract colectiv de muncă care a intrat în vigoare pe 6 iulie 2023. Este o premieră la nivel național și se datorează grevei profesorilor de anul trecut. Ziua nu trebuie recuperată, potrivit Edupedu. Până la vacanța de vară 2024 au mai rămas mai puțin de patru săptămâni. Elevii din ultimul an de liceu termină pe 7 iunie, cei la finalul ciclului gimnazial vor termina pe 14 iunie, iar elevii din învățământul tehnologic și profesional pe 28 iunie. 

Ziua Învăţătorului este sărbătorită, în fiecare an, pe 5 iunie. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 289/2007 şi reprezintă data naşterii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului românesc modern.

Potrivit Edupedu, ziua liberă de pe 5 iunie este una dintre cele 17 noutăți pentru profesori și ceilalți angajați  din noul contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de sector – Învățământ, prin care s-a încheiat greva generală din Educație, semnat de liderii sindicali din Educație și ministra Ligia Deca și care intrat în vigoare pe 6 iulie 2023.

În 2023, pe 5 iunie a fost zi liberă prin Codul Muncii, fiind a doua zi de Rusalii și profesorii erau în grevă, mai precizează sursa. 

Advertisement

Zilele libere legale din anul școlar 2023-2024

  • 30 noiembrie 2023, joi – Sfântul Andrei;
  • 1 decembrie 2023, vineri – Ziua Naţională a României;
  • 25 decembrie 2023, luni – prima zi de Crăciun – ziua este în vacanța de iarnă;
  • 26 decembrie 2023, marți – a doua zi de Crăciun – ziua este în vacanța de iarnă;
  • 1 ianuarie 2024, luni – Anul Nou – ziua este în vacanța de iarnă;
  • 2 ianuarie 2024, marți – Anul Nou – ziua este în vacanța de iarnă;
  • 24 ianuarie 2024, miercuri – Mica Unire;
  • 3 mai 2024 2024, vineri – Vinerea Mare – ziua este în vacanța de primăvară;
  • 6 mai 2024, luni – a doua zi de Paște – ziua este în vacanța de primăvară;
  • 1 mai 2024, miercuri – Ziua Muncii – ziua este în vacanța de primăvară;
  • 24 iunie 2024, luni – a doua zi de Rusalii – ziua este în vacanța de vară;
  • 15 august 2024, joi – Adormirea Maicii Domnului – ziua este în vacanța de vară.

Zile suplimentare nelucrătoare, conform Contractului Colectiv de Muncă:

  • 5 octombrie 2023, joi – Ziua Mondială a Educației;
  • 7 mai 2024, marți – a treia zi de Paște – ziua este în vacanța de primăvară;
  • 5 iunie 2024, miercuri – Ziua Națională a învățătorului.

Sursă: Edupedu.ro

Continue Reading

Știri

Peste 250 de locuri de muncă sunt disponibile acum în județul Călărași. AJOFM publică lista de săptămâna aceasta

Published

on

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică lista cu locuri de muncă vacante în perioada 27.05.2024 – 02.06.2024. În total, 268 de locuri de muncă sunt disponibile în această săptămână, în mai multe localități ale județului, cum ar fi Ciocănești, Frumușani, Coslogeni, Roseți, Modelu, Jegălia. Pe listele publicate de AJOFM sunt locuri de muncă și în București (constructor structuri și constructor finisor) sau Costinești (pizzar sau lucrător în bucătărie). 

AJOFM Călărași publică lista de săptămâna aceasta cu locuri de muncă disponibile în județ. Printre angajatori se numără Serviciul Județean de Ambulanță Călărași, Ecoaqua SA, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Catex, Aldis, Sofidel România, Generali România, Epsilon SRL și altele.

Deși nu toți angajatorii de pe listă au menționat oferta salarială, cei care au făcut-o oferă sume între 3.300 de lei și 4.500 de lei, plus beneficii.

Lista completă poate fi accesată pe pagina de Facebook a AJOFM Călărași, aici.

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate