Connect with us

Cultură

Exclusiv / Din culisele „Flori de Mai”: Georgiana Teodorescu vorbește despre organizarea celui mai mare festival de muzica ușoară din țară

Published

on

Flori de Mai, cel mai mare festival concurs de muzică ușoară din România, s-a terminat după patru zile de spectacol. 54 de concurenți din toată țara s-au întrecut pentru cele două trofee în valoare totală de 35.000 de lei, iar călărășenii și nu numai s-au distrat alături de artiști și trupe consacrate, precum Puya, 3 Sud Est sau Vama. Însă pentru organizatori, munca pentru ediția de anul acesta a început tocmai în februarie. Mai multe despre munca din spatele acestui festival de amploare din județul Călărași ne spune Georgiana Teodorescu, manager al Centrului Județean de Cultură și Creație.

Ediția cu numărul 34 a festivalului-concurs Flori de Mai a ajuns la bun sfârșit după patru zile pline de concerte din partea celor mai consacrați artiști români, dar și din partea a 54 de voci tinere din toată țara care au urcat pe scenă pentru a câștiga premiile oferite de juriu și sponsori. 

Georgiana Teodorescu alături de câștigătoarea trofeului „Flori de Mai”. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

Georgiana Teodorescu, manager al Centrului Județean de Cultură și Creație, este deja la a treia ediție a festivalul pe care îl organizează și a vorbit despre munca pe care nu toată lumea o vede, în exclusivitate pentru Călărași Press. Spune despre ea că are emoții la fiecare eveniment pe care îl organizează (a mai organizat Hora Mare, MotorFest, Chitara Dunării, târgul de Crăciun sau spectacolele de Revelion), pentru că își dorește să iasă foarte bine. 

Eu sunt un om perfecționist și nu accept să lucrez la un nivel mediocru. Și din cauza asta am emoții, pentru că îmi doresc să iasă foarte, foarte bine”, povestește aceasta. 

„Nu este simplu deloc” 

Munca organizatorilor începe cu adevărat din luna februarie, când încep înscrierile. Urmează apoi o perioadă în care materialele trimise de concurenți sunt validate, iar juriul se întrunește apoi pentru a determina concurenții care trec de preselecții. „Și acolo este o muncă foarte grea. Cu cât se înscriu mai mulți concurenți, cu atât este mai greu, pentru că avem un număr limitat de concurenți care pot intra în festival”, spune managera CJCC. 

Advertisement

Din cauza numărului limitat, există și foarte mulți participanți buni care nu trec de preselecții. Unul dintre cele mai simple motive poate fi chiar că „unele filmulețe nu sunt foarte bine filmate și copilul pierde pentru că nu a trimis un material bun”. 

După preselecții urmează publicarea listei cu cei care ajung să cânte pe scenă, iar pentru unii dintre ei asta înseamnă repetiții cu o orchestră. 

Sunt copii care nu au cântat niciodată cu orchestra și au nevoie de mai multe repetiții. Este o muncă titanică atât din partea echipei Centrului de Cultură, cât și din partea orchestrei care trebuie să aibă răbdare. Este o adunare de forțe, pentru că singuri nu reușim să facem așa ceva”, spune Georgiana Teodorescu. 

Participant cu orchestră, categoria „Floricele de Mai”. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

„Cel mai important lucru la acest festival este partea de concurs”

Georgiana Teodorescu și-ar dori cel mai mult ca publicul să aprecieze mai mult talentele care urcă pe scenă în secțiunea de concurs a festivalului. Simte că oamenii gravitează mai mult spre concertele susținute de artiștii consacrați din industrie, în timp ce participanții urcă pe scena din Sala Barbu Știrbei și îi au în față doar pe părinți și membrii juriului. 

Vrem ca publicul să știe că cel mai important lucru la acest festival este partea de concurs, nu partea de recitaluri de afară și artiștii. Din păcate, la concurs, în sala Barbu Știrbei, publicul călărășean nu vine, deși intrarea este gratuită. Copiii ăștia cântă la o sală aproape goală. În sală sunt doar părinții lor și jurul”, spune ea. 

Festivalul „Flori de Mai” își propune în principal să promoveze noi talente din toată țara care n-au avut bani să se lanseze sau care n-au avut noroc să-i descopere cineva, iar faptul că sunt invitați an de an artiști sau trupe precum Puya, Mario Fresh, 3 Sud Est, Andia sau Vama, este doar pentru a completa evenimentul – adică pentru a atrage un public cât mai larg și pentru a le oferi localnicilor un prilej în plus de a se relaxa. 

Advertisement

Aici am văzut niște voci, am ascultat niște voci mai mari decât artiști consacrați la noi, și este păcat să nu-i vedem și să nu-i încurajăm. Ei tocmai de aceea vin la acest festival. Ca să se facă cunoscuți și să se promoveze, să ajungă și artiști. Asta este pasiunea lor cea mare și asta își doresc să facă în viață, iar acest festival a rămas printre puținele festivaluri care se ocupă cu promovarea talentelor”, explică organizatoarea. 

O parte din câștigătorii Flori de Mai 2024. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

„Ne-am gândit să revenim pe stadion”

Din ce în ce mai mulți oameni participă la Festivalul „Flori de Mai”, organizat anul acesta pe noul platou din fața Centrului Județean Călărași. Mai mulți dintre aceștia s-au plâns de spațiul mic, având în vedere că există atât o secțiune de mese, cât și o secțiune de comedii pentru cei mici. Anul trecut, din cauza lucrărilor de renovare care au avut loc în centrul vechi al orașului, festivalul a fost organizat pe stadion. 

Cu toate astea, stadionul nu oferă destule facilități din punct de vedere logistic, „Pentru că pe stadion acolo nu avem toalete, nu avem curent care să ne asigure scena și operatorii economici, acolo este foarte greu de organizat. Nu este imposibil, dar este foarte greu. Locația este foarte bună, doar că logistica nu există acolo”, menționează aceasta. 

Managera Centrului de Cultură spune că nu ar fi rău dacă în municipiul Călărași ar fi construită o locație dedicată festivalurilor. „Platoul ne-a rămas mic și ne bucurăm că noi creștem”, spune ea. În perioada 21-23 iunie va avea loc MotorFest și se așteaptă la cel puțin 8000 de participanți, care „nu ar încăpea sub nicio formă pe platou”. 

Puya în noaptea de închidere a festivalului. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

Flori de Mai 2024 a avut loc în perioada 23 – 26 mai și a devenit în cei peste 30 de ani de istorie cel mai mare festival-concurs de muzică ușoară din România. În această ediție, premiul cel mare în valoare de 25.000 de lei de la categoria „Flori de Mai”, pentru participanți cu vârste între 16 și 25 de ani, a mers la o tânără din Iași de 18 ani – Eliza Rianna Rusu. La categoria „Floricele de Mai”, pentru cei cu vârste între 7 și 15 ani, marea câștigătoare a fost tot din Iași.

Advertisement

Cultură

Comuna Jegalia, în straie de sărbătoare, de Ziua Dunării

Published

on

În fiecare an, pe 29 iunie, comunitățile din toate cele 10 state dunărene celebrează Ziua Dunării, o zi dedicată protejării și cunoașterii fluviului care leagă Europa de la vest la est. Inițiată în 1994 prin semnarea Convenției de la Sofia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, această zi simbolizează eforturile comune pentru conservarea unei resurse naturale esențiale.

Localitatea călărășeană Jegălia a marcat această zi printr-un eveniment cultural organizat în mod tradițional de primarul Vasile Aurel. Evenimentul a avut loc în parcul din localitate, unde recent a fost inaugurat și noul proiect “Complexul Pescăresc”. Acest complex reprezintă o realizare importantă pentru comunitate, fiind un exemplu de îmbinare a tradiției cu inovația și un loc de atracție pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.

Parcul suspendat din Jegălia, locul de desfășurare a evenimentului, este un spațiu modern și atractiv, care oferă locuitorilor o oază de verdeață și liniște. Noul Complex Pescăresc, parte integrantă a acestui parc, a fost recent inaugurat și reprezintă un proiect ambițios al autorităților locale. Prin acest complex, se dorește revitalizarea tradițiilor pescărești ale zonei și promovarea turismului local.

Complexul include facilități moderne pentru pescuit, un centru educațional despre biodiversitatea Dunării și spații pentru organizarea de evenimente culturale și recreative. În ziua de 29 iunie, Complexul Pescăresc a fost animat de activități culturale oferite de ansamblul comunal.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Rhine River Ramblers aduce atmosfera boemă a New Orleans-ului în Călărași! Concert gratuit al fanfarei Armatei SUA din Europa și Africa

Published

on

Un concert de excepție va avea loc în Călărași, anunță Centrul Județean de Cultură și Creație. E vorba despre trupa Rhine River Ramblers, fanfara Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, care vor aduce jazz-ul orchestral pe scena orașului nostru prin cele mai celebre melodii. Trupa face parte din Forțele terestre americane staționate în Europa, iar concertul este organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la București. Intrarea este gratuită, astfel că oricine poate participa pe 1 iulie, de la ora 19:00, în limita locurilor disponibile din Sala „Barbu Știrbei”. 

Concertul va include melodii celebre interpretate în manieră dixie, considerat a fi primul stil de jazz orchestral, apărut la începutul secolului XX, și caracterizat prin improvizația colectivă a grupului de suflători, precizează organizatorii.

 „”Dixie”, ”New Orleans”, ”Cabaret”, ”Mercy, Mercy, Mercy”, ”Georgia on My Mind”, ”Amazing Grace” sunt doar câteva dintre piesele bine cunoscute care vor putea fi ascultate într-o orchestrație care vă va purta în atmosfera boemă a anilor ’30 – ’40 din New Orleans, orașul simbol pentru acest stil muzical, într-o perioadă specială pentru cultura și istoria Americii”, mai explică aceștia.

Grupul Rhine Rivers Ramblers este format din nouă muzicieni talentați care cântă la instrumente de suflat și un toboșar energic care interpretează melodii de jazz și blues. 

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cele mai vizualizate