Cultură

Muzeografii din Capitală, pe urmele meșterilor lingurari și fierari din județul Călărași

Published

o lună ago

26 iunie 2022

În comuna Mânăstirea și în satul Chirnogi, ambele din județul Călărași, am descoperit doi dintre puținii meșteșugari activi iscusiți în cioplirea lemnului și modelarea fierului, scriu pe o rețea de socializare reprezentanții proiectului ROM a NOR Interferences

La Mânăstirea i-am întâlnit pe meșterii rudari Maria şi Vergică Gâtan. Ei confecționează din lemn linguri, scaune, fuse, mosoare și nu numai. La Chirnogi, meșterul Aurel Ioniță este ultimul fierar activ al satului.

Nea Vergică are acum 90 de ani și a început să cioplească în lemn de când avea 11-12 ani, învățând meserie în principal de la tatăl său dar și de la alți meșteri din comunitate. Aurel Ioniță are 59 de ani și a învățat meserie tot de la tatăl său de la vârsta fragedă, prima lui jucărie fiind un ciocan de bătut fierul. Amândoi s-au arătat mâhniți de faptul că nu au cui să mai predea, la rândul lor, arta acestor meșteșuguri, copiii lor având acum alte ocupații.

Cioplitul lemnului practicat de rudari și fierăritul practicat de romi sunt două meșteșuguri care au jucat, de-a lungul timpului, un rol important în viața economică a comunităților din România. Astăzi, acestea sunt practicate la scară tot mai mică, arta meșteșugului nu se mai transmite din generație în generație și cel mai probabil – în viitorul nu foarte îndepărtat – va dispărea. De aceea, aceste meșteșuguri au astăzi o importantă dimensiune accentuat culturală.

Prin proiectul ROM a NOR Interferences ne-am propus să adunăm cât mai multe informații despre patrimoniul cultural al romilor, cu accent pus pe pe meșteșugurile tradiționale, obiceiurile și ocupațiile, muzica și dansul, precum și pe arhitectura vernaculară. Incursiunea din cele două localități ale județului Călărași este prima dintr-o serie de vizite în 35 de sate din 7 județe din sudul României unde vor merge cercetătorii Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Foto 1: În satul Chirnogi, județul Călărași; de la stânga la dreapta: Florian Dumitrache (muzeograf), Aurelia Tudor (cercetător), meșterul fierar Aurel Ioniță, Rareș Dina (șef secție Expoziția permanentă în aer liber și asistent manager al proiectului ROM a NOR Interferences), soția meșterului fierar, Cătălin Stoian (muzeograf).

Foto 2: Maria Gâtan îi prezintă cercetătoarei Aurelia Tudor un instrument arhaic folosit pentru șlefuirea fuselor din lemn, utilizate în torsul lânii și cânepei.

Foto 3: Dr. Georgiana Onoiu (dreapta), șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, împreună cu Mari Moystad, expert în cultura și istoria roma la Anno Museum. Fotografie realizată în curtea familiei de meșteri rudari Maria şi Vergică Gâtan din comuna Mânăstirea, județul Călărași.

Fotograf: Răzvan Petcu (muzeograf)

Cultură

Tache, Ianke și Cadâr, marți 27 septembrie, în Sala Barbu Știrbei

Published

17 ore ago

9 august 2022

Călărași PRESS

Textul este o comedie savuroasă în trei acte, scris în 1932 şi pus în scenă în acelaşi an la Teatrul Maria Ventura. Spectacolul a fost montat pentru prima dată la Bulandra în 1957 de regizorul N. Al. Toscani.

La peste şase decenii de la montarea lui Toscani, Horaţiu Mălăele readuce pe scena Teatrului Bulandra cele trei tipologii umane, întrupându-l pe evreul Ianke şi distribuindu-i în rolurile turcului Cadâr şi românului Tache pe Răzvan Vasilescu şi pe Mihai Constantin.

Alături de cei trei interpreţi principali, din distribuţie vor mai face parte: Dana Dogaru, Adrian Ciobanu, Maria Veronica Vârlan şi Matei Constantin. Scenografia spectacolului i-a fost încredinţată Mariei Miu.

Piesa aduce în prim plan povestea de viață a celor trei prieteni negustori, abordând cu subtilitate problematica rasei, credinţei și religiei, a statutului identitar individual şi de grup, reamintindu-ne astfel că diferențele nu sunt neapărat un motiv de disensiuni și că buna înţelegere poate funcţiona pe fondul acceptării și al asumării a ceea ce ne definește şi ne diferențiază de ceilalți.

Marți, 27 septembrie, ora 20:00 în Sala Barbu Știrbei

Biletele se pot achiziționa DOAR online de pe următoarele platforme:
www.ticketstore.ro, www.blt.ro, www.iabilet.ro.

La peste şase decenii de la montarea lui Toscani, Horaţiu Mălăele readuce pe scenă cele trei tipologii umane, întrupându-l pe evreul Ianke şi distribuindu-i în rolurile turcului Cadâr şi românului Take pe Răzvan Vasilescu şi pe Mihai Constantin.
Alături de cei trei interpreţi principali, din distribuţie vor mai face parte: Dana Dogaru, Adrian Ciobanu, Maria Veronica Vârlan şi Matei Constantin. Scenografia spectacolului i-a fost încredinţată Mariei Miu.
Biletele se pot achiziționa DOAR online de pe următoarele platforme:
www.ticketstore.ro, www.blt.ro, www.iabilet.ro.

Cultură

”RomanIA îmbracă IA”, vernisaj la Muzeul Dunării de Jos

Published

2 luni ago

22 iunie 2022

Călărași PRESS

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, sărbătorește și în acest an, Ziua Universală a Iei.

Mai exact, vineri, 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene sau Dragaică, așa cum e cunoscută în calendarul popular, la ora 11:00, va fi vernisată expoziția intitulata “RomânIA îmbracă IA” și va fi oferită în dar tuturor celor care iubesc portul popular românesc. Am scos din lăzile de zestre cele mai frumoase ii, și anume iile de sărbătoare.

Toate sunt lucrate cu măiestrie, distingandu-se prin rafinamentul pe care îl conferă pânza alba de bumbac, de in sau de borangic din care au fost confecționate, dar și datorită tehnicilor de coasere și de ornamentare transmise de la o generație la alta. Culorile folosite la cusut erau, de regulă, în două – trei nuanțe cromatice, dar erau și cusute în întregime în fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonei, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi și mărgele. În componenta motivelor folosite la decorarea iilor intrau figuri geometrice, elemente cosmice, vegetale și animale, toate redate în formestilizate.

Brodate pe piept, pe spate și pe mâneci, aceste simboluri protejau purtătoarea iei, ținând răul și ghinionul departe. Iile cusute, arătau totodată, statutul femeii: cele căsătorite și acelea în vârstă purtau modele cu croială modestă și culori mai temperate, iar fetele tinere își coseau iile în culori vii pentru a atrage pețitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunții sau pentru pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite , altele pentru horă, iar cele mai simple se regăseau în vestimentația zilnică. Aș dori să mai precizez faptul că, însăși reginele României, Elisabeta și Maria, dar și aristocrația feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular romanesc în diferite momente ale vieții lor, apreciind finețea materialelor folosite, armonia cromatica și croiul acestora, identificându-se astfel cu tradiția și obiceiurile românești.

Oana Virginia – șef birou

Secția de Etnografie si Artă populară

foto: observatordecalarasi.ro

Cultură

MDJ / “CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”

Published

2 luni ago

30 mai 2022

Călărași PRESS

Muzeul Dunării de Jos, cu sprijinul Consiliului Județean Călărași, organizează în perioada 2-3 iunie 2022, a XIX – a ediție a Sesiunii Ştiinţifice Naționale “CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”

Astfel, sesiunea de anul acesta, la care vor participa peste 65 de specialiști, se va desfășura în cadrul a trei secțiuni de dezbatere științifică, și anume: Pre- Protoistorie, Antichitate și epocă medievală, Etnografie.

Comunicările se vor concentra pe cercetarea din zona Dunării de Jos în domeniul preistoriei, antichităţii, Bizanţului şi evului mediu, numismaticii și etnografiei şi vor fi susţinute de profesori universitari, cercetători, muzeografi, istorici, numismați din România (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea, Muzeul Brăilei, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Municipiului Bucureşti, Banca Naţională Bucureşti, Muzeul Naţional al Agriculturii Slobozia, Muzeul Unirii Alba Iulia, Universitatea București, Universitatea Valahia Târgoviște, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Timișoara ş.a.).

Comunicările științifice, dezbaterile și discuțiile se vor derula pe parcursul a două zile: joi, 2 iunie, între orele 14-19 și vineri, 3 iunie, între orele 9-19.

Responsabil Relații publice,

Andreea PARNIC