Connect with us

Cultură

Muzeografii din Capitală, pe urmele meșterilor lingurari și fierari din județul Călărași

Published

on

În comuna Mânăstirea și în satul Chirnogi, ambele din județul Călărași, am descoperit doi dintre puținii meșteșugari activi iscusiți în cioplirea lemnului și modelarea fierului, scriu pe o rețea de socializare reprezentanții proiectului ROM a NOR Interferences
La Mânăstirea i-am întâlnit pe meșterii rudari Maria şi Vergică Gâtan. Ei confecționează din lemn linguri, scaune, fuse, mosoare și nu numai. La Chirnogi, meșterul Aurel Ioniță este ultimul fierar activ al satului.
Nea Vergică are acum 90 de ani și a început să cioplească în lemn de când avea 11-12 ani, învățând meserie în principal de la tatăl său dar și de la alți meșteri din comunitate. Aurel Ioniță are 59 de ani și a învățat meserie tot de la tatăl său de la vârsta fragedă, prima lui jucărie fiind un ciocan de bătut fierul. Amândoi s-au arătat mâhniți de faptul că nu au cui să mai predea, la rândul lor, arta acestor meșteșuguri, copiii lor având acum alte ocupații.
Cioplitul lemnului practicat de rudari și fierăritul practicat de romi sunt două meșteșuguri care au jucat, de-a lungul timpului, un rol important în viața economică a comunităților din România. Astăzi, acestea sunt practicate la scară tot mai mică, arta meșteșugului nu se mai transmite din generație în generație și cel mai probabil – în viitorul nu foarte îndepărtat – va dispărea. De aceea, aceste meșteșuguri au astăzi o importantă dimensiune accentuat culturală.
Prin proiectul ROM a NOR Interferences ne-am propus să adunăm cât mai multe informații despre patrimoniul cultural al romilor, cu accent pus pe pe meșteșugurile tradiționale, obiceiurile și ocupațiile, muzica și dansul, precum și pe arhitectura vernaculară. Incursiunea din cele două localități ale județului Călărași este prima dintr-o serie de vizite în 35 de sate din 7 județe din sudul României unde vor merge cercetătorii Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Foto 1: În satul Chirnogi, județul Călărași; de la stânga la dreapta: Florian Dumitrache (muzeograf), Aurelia Tudor (cercetător), meșterul fierar Aurel Ioniță, Rareș Dina (șef secție Expoziția permanentă în aer liber și asistent manager al proiectului ROM a NOR Interferences), soția meșterului fierar, Cătălin Stoian (muzeograf).
Foto 2: Maria Gâtan îi prezintă cercetătoarei Aurelia Tudor un instrument arhaic folosit pentru șlefuirea fuselor din lemn, utilizate în torsul lânii și cânepei.
Foto 3: Dr. Georgiana Onoiu (dreapta), șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, împreună cu Mari Moystad, expert în cultura și istoria roma la Anno Museum. Fotografie realizată în curtea familiei de meșteri rudari Maria şi Vergică Gâtan din comuna Mânăstirea, județul Călărași.
Fotograf: Răzvan Petcu (muzeograf)

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Comuna Jegalia, în straie de sărbătoare, de Ziua Dunării

Published

on

În fiecare an, pe 29 iunie, comunitățile din toate cele 10 state dunărene celebrează Ziua Dunării, o zi dedicată protejării și cunoașterii fluviului care leagă Europa de la vest la est. Inițiată în 1994 prin semnarea Convenției de la Sofia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, această zi simbolizează eforturile comune pentru conservarea unei resurse naturale esențiale.

Localitatea călărășeană Jegălia a marcat această zi printr-un eveniment cultural organizat în mod tradițional de primarul Vasile Aurel. Evenimentul a avut loc în parcul din localitate, unde recent a fost inaugurat și noul proiect “Complexul Pescăresc”. Acest complex reprezintă o realizare importantă pentru comunitate, fiind un exemplu de îmbinare a tradiției cu inovația și un loc de atracție pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.

Parcul suspendat din Jegălia, locul de desfășurare a evenimentului, este un spațiu modern și atractiv, care oferă locuitorilor o oază de verdeață și liniște. Noul Complex Pescăresc, parte integrantă a acestui parc, a fost recent inaugurat și reprezintă un proiect ambițios al autorităților locale. Prin acest complex, se dorește revitalizarea tradițiilor pescărești ale zonei și promovarea turismului local.

Complexul include facilități moderne pentru pescuit, un centru educațional despre biodiversitatea Dunării și spații pentru organizarea de evenimente culturale și recreative. În ziua de 29 iunie, Complexul Pescăresc a fost animat de activități culturale oferite de ansamblul comunal.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Rhine River Ramblers aduce atmosfera boemă a New Orleans-ului în Călărași! Concert gratuit al fanfarei Armatei SUA din Europa și Africa

Published

on

Un concert de excepție va avea loc în Călărași, anunță Centrul Județean de Cultură și Creație. E vorba despre trupa Rhine River Ramblers, fanfara Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, care vor aduce jazz-ul orchestral pe scena orașului nostru prin cele mai celebre melodii. Trupa face parte din Forțele terestre americane staționate în Europa, iar concertul este organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la București. Intrarea este gratuită, astfel că oricine poate participa pe 1 iulie, de la ora 19:00, în limita locurilor disponibile din Sala „Barbu Știrbei”. 

Concertul va include melodii celebre interpretate în manieră dixie, considerat a fi primul stil de jazz orchestral, apărut la începutul secolului XX, și caracterizat prin improvizația colectivă a grupului de suflători, precizează organizatorii.

 „”Dixie”, ”New Orleans”, ”Cabaret”, ”Mercy, Mercy, Mercy”, ”Georgia on My Mind”, ”Amazing Grace” sunt doar câteva dintre piesele bine cunoscute care vor putea fi ascultate într-o orchestrație care vă va purta în atmosfera boemă a anilor ’30 – ’40 din New Orleans, orașul simbol pentru acest stil muzical, într-o perioadă specială pentru cultura și istoria Americii”, mai explică aceștia.

Grupul Rhine Rivers Ramblers este format din nouă muzicieni talentați care cântă la instrumente de suflat și un toboșar energic care interpretează melodii de jazz și blues. 

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cele mai vizualizate