De mai bine de o luna,  sute de ambarcațiuni de  mari capacități, destinate transportului  sunt blocate în gheață, pe Dunăre.  O mare parte a proprietarilor acestor ambarcațiuni sunt de origine străină. Acestia au spus că sunt pregătiți să deschidă procese pentru posibilele pagube produse de sloiurile de gheață ce se vor rupe, și vor pleca cu tot cu ambarcațiuni și potoanele din porturi. Potrivit legilor internaţionale, ţara noastră are obligaţia de a curăţa şenalul, dar nu a făcut-o, principala vină aparţinând AFDJ Galați.

Călărașiul riscă să rămână fără apă. Incă de pe data de 7 ianuarie, s-a discutat despre această problemă serioasă.

Călărașiul riscă să rămână fără apă potabilă, datorită sloiurilor de gheață ce se pregătesc să se desprindă din banchizele de zeci de km. formate pe Dunăre, distrugând tot ceea ce va fi în calea banchizelor groase de câtiva metri.

Situația de pe Dunare se complică de pe o zi pe alta. Potrivit unui document transmis Ministerului Transporturilor de către 44 de proprietari (cei mai mulţi străini) de nave de transport fluvial, banchizele de gheaţă de pe fluviu au ajuns la dimensiuni impresionate.

Unele au zeci de kilometri lungime, iar grosimea stratului de gheaţă, supus permanentei presiuni a curenţilor, a ajuns pe alocuri la peste 6 metri grosime (prin efect de cumulaţie, adică prin suprapunerea unor sloiuri împinse în sus de forţa apei).

Practic, de la Călăraşi până la Brăila sunt, pe 70% din suprafaţa fluviului, adevăraţi munţi de gheaţă plutitori, aisberguri în toată regula, care sunt momentan fixaţi de maluri, dar care pot porni în orice clipă la vale, distrugând totul în calePe porţiunea amintită sunt la ancoră, cele mai multe prinse în gheaţă ca într-un cleşte, zeci de convoaie de mărfuri, însumând peste 100 de barje, remorchere şi împingătoare. Dacă banchiza se va urni aşa cum se anticipează – adică în bucăţi uriaşe, de mii de metri pătraţi fiecare – tăvălugul de gheaţă va scufunda navele captive şi va distruge infrastructura fluvială: pontoane, balizaj, totul. Până şi podurile de pe fluviu par să fie în pericol.

„Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval, avariate şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter”, a informat Navrom SA.

Potrivit tratatelor internaţionale (cel mai important fiind Convenţia de la Belgrad, din 1948) şi a legislaţiei româneşti în vigoare (amintim aici HG nr 492/2003), statul român are obligaţia de a asigura circulaţia navelor pe Dunăre prin menţinerea deschisă a şenalului navigabil.

În acest sens a fost abilitată Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, instituţie care, din bani de la bugetul de stat (mai ales din taxele încasate de proprietarii de nave), dar şi de la autorităţile europene, are obligaţia să ţină adâncimea şenalului la minimum 7,62 metri (pe porţiunea maritimă)  sau la 2,5 metri (pe restul Dunării).

De asemenea, AFDJ are obligaţia să semnalizeze şenalul navigabil, să emită avertizări legate de cotele Dunării către navigatori şi să cureţe şenalul de gheaţă, resturi, materiale poluante. Deşi aceste atribuţiuni nu sunt negociabile, pentru prima dată în ultimele şapte decenii, compania de stat a abandonat pentru o lună activitatea pe Dunăre, mărginindu-se la a asigura doar zona maritimă a fluviului (Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina).