Connect with us

La zi

Cartoful, aliment nelipsit din bucătăria românului, mai scump cu 40%

Cartoful, unul dintre cele mai importante produse alimentare ale romanilor s-a scumpit foarte mult în ultimul an, cu peste 40%, potrivit datelor INS.

Reprezentantul Federației Naționale a Cartofului spune că una dintre soluții ar fi încurajarea fermierilor români. Chefii spun că autoritățile trebuie să țină cont de preferințele românilor: cartoful este nelipsit din orice bucătărie.

Creșterea, resimțită de consumatori, nu de producători

Expertii sustin ca această creștere este resimțită de consumator, dar nu și de producător. Diferența de preț se duce pe lanțul de distribuție și deloc la producător.

Până în decembrie, fermierii români sunt obligați să își vândă marfa. Supermarketurile fac promoție mereu pe marfa românească. Presiunea e asupra prețului producătorilor și după ce s-au terminat cartofii românesti consumăm cu success cartofi din import la prețuri duble sau triple, cu alte cuvinte contribuim la bunăstarea fermierilor din alte țări”, potrivit Romulus Oprea, președinte al Federației Naționale „Cartoful” în România.

Advertisement

Producătorii români nu pot să plătească irigațiile și mulți dintre ei nu reușesc să asigure o recoltă constantă vara și iarna. Iar pe piață, nivelul prețurilor este stabilit de cartoful din import și de intermediari.

Cartofii mi se par mai scumpi față de cum erau în ceilalți ani. Acum sunt foarte scumpi”, spune un bărbat aflat la piață.

Cojile de cartofi sunt comestibile

Chef Adrian Hădean nu vede în aceste scumpiri doar părțile rele. El spune că românii ar putea învăța să nu mai facă risipă alimentară.

Cartoful este o mâncare de bază, unul dintre alimentele de bază și o creștere atât de mare a prețurilor e îngrijorătoare pt toată lumea. S-ar putea ca această perioadă să ne învețe un lucru foarte important, faptul că și cojile de cartofi sunt comestibile și sunt bune de folosit și e păcat să le aruncăm”, spune Chef Adrian Hădean.

Cele mai recente date arată că România ocupă locul șase în Uniunea Europeană la producția de cartofi și locul patru la suprafața cultivată. Prima poziție în clasamentul producției este ocupată de Germania, urmată de Franța, Olanda și Polonia.

Prăjit, piure sau fiert, în tocăniță, cartoful rămâne alimentul de bază al românilor, iar asta se vede în statisticile oficiale. Consumul e de aproape 100 de kilograme pe an de fiecare român.

Advertisement

Sursa: euronews.ro

La zi

A fost semnat contractul de concesiune pentru rețeaua inteligentă de gaze naturale în comuna Mitreni

Primăria comunei Mitreni a anunțat semnarea contractului de concesiune pentru serviciul de utilitate publică privind distribuția gazelor naturale. Investiția vizează înființarea și dezvoltarea unei rețele inteligente de distribuție gaze în localitate.

Proiectul urmează un calendar de implementare de 18 luni, împărțit în două etape:

  • 4 luni pentru serviciile de proiectare;
  • 14 luni pentru execuția lucrărilor și asistența tehnică pe durata execuției.

Primăria Mitreni este responsabilă pentru implementarea completă a proiectului.

Primarul comunei, Ciprian Panait, a precizat că anul 2025 este unul dificil din punct de vedere financiar, bugetul local fiind redus cu 50% față de anii anteriori. În acest context, administrația locală intenționează să prioritizeze investițiile esențiale.

Demersurile pentru această investiție au durat aproximativ doi ani și au inclus obținerea avizelor necesare, elaborarea documentației și organizarea a trei licitații publice pentru atribuirea contractului.

Advertisement

Colaborarea cu administrația centrală

La nivel parlamentar, deputatul Ciprian Pandea (PNL) a oferit sprijin pentru facilitarea procedurilor necesare, în special în ceea ce privește relația cu instituțiile centrale și obținerea avizelor. Pandea este membru în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, având un rol activ în promovarea proiectelor de dezvoltare locală în județul Călărași.

Continue Reading

La zi

ITM Călărași: Amenzi de peste 45.000 de lei în urma controalelor privind munca nedeclarată și siguranța la locul de muncă

În perioada 2–30 iunie 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a desfășurat o amplă campanie de controale pentru combaterea muncii nedeclarate și verificarea respectării legislației privind relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.

Relații de muncă:

Inspectorii ITM au efectuat 86 de controale, dintre care 82 vizând munca nedeclarată. Opt angajatori au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 21.000 de lei. Printre cele mai frecvente nereguli s-au numărat lipsa actelor adiționale privind sporurile, dosare incomplete ale salariaților și lipsa comunicării deciziilor de încetare a contractelor.

Securitate și sănătate în muncă:

Advertisement

În paralel, au avut loc 54 de controale în domeniul SSM, soldate cu 72 de deficiențe constatate și sancționarea a alți opt angajatori. Amenzile aplicate au însumat 24.500 de lei. Inspectorii au descoperit nereguli precum lipsa echipamentelor de protecție, neactualizarea evaluării riscurilor pentru categoriile vulnerabile de angajați și deficiențe în instruirea personalului.

Controalele s-au desfășurat într-o gamă largă de domenii de activitate, de la construcții, agricultură și transporturi, până la educație, comerț și industrie alimentară.

Printre cele mai grave abateri constatate se numără:

  • utilizarea muncii de noapte fără notificarea ITM și fără plata sporurilor legale,
  • nerespectarea prevederilor privind egalitatea de șanse și sancționarea hărțuirii,
  • lipsa măsurilor pentru protecția lucrătorilor în condiții de temperaturi extreme.

Toate neconformitățile au fost însoțite de măsuri obligatorii, cu termene clare de remediere.

Dumitru Nicolae, Inspector Șef al ITM Călărași, a subliniat că acțiunile vor continua și în perioada următoare, pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur, echitabil și legal pentru toți salariații din județ.

Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

11 dintre cele mai ciudate tratamente medicale din trecut

Istoria medicinei este plină de practici care astăzi par de neconceput, dar care, la vremea lor, erau considerate soluții de ultimă oră. De la tratamente bazate pe superstiții la experimente riscante, iată un top al celor mai ciudate 11 tratamente medicale din trecut, bazate pe informații istorice reale.

  1. Enema cu fum de tutun – (Enema este o procedură medicală care implică introducerea de lichid în rect și intestinul inferior prin anus. Acestei proceduri poate varia, incluzând curățarea intestinelor, administrarea de medicamente sau stimularea evacuării intestinale în caz de constipație severă)
    În secolele XVII-XVIII, europenii foloseau eneme cu fum de tutun pentru a trata diverse afecțiuni, de la dureri abdominale la holeră. Se credea că nicotina stimulează respirația și circulația. Fumul era introdus în rect cu ajutorul unor dispozitive speciale, dar practica a fost abandonată din cauza ineficienței și a riscurilor, inclusiv arsuri sau infecții.

  2. Transfuzii cu lapte
    În secolul al XIX-lea, laptele era considerat un substitut viabil pentru sânge. Medicii injectau lapte de vacă sau capră în venele pacienților pentru a trata diverse boli. Deși unele cazuri păreau să aibă succes, multe transfuzii provocau reacții alergice severe sau chiar decesul. Practica a fost abandonată odată cu înțelegerea incompatibilităților biologice.

  3. Trepanarea craniului
    Una dintre cele mai vechi intervenții chirurgicale, trepanarea implica perforarea craniului pentru a trata dureri de cap, epilepsie sau tulburări mentale. Practicată încă din perioada neolitică, această metodă era riscantă și adesea fatală, deși există dovezi că unii pacienți supraviețuiau.

  4. Consumul de urină
    În Egiptul, Grecia și Roma Antică, urina era considerată un remediu terapeutic. Se credea că poate vindeca afecțiuni ale rinichilor sau ficatului. Unele culturi practicau uroscopia, analizând urina prin miros sau chiar gust, pentru diagnostic. Practica a fost abandonată din cauza lipsei de beneficii dovedite.

  5. Mercur pentru orice boală
    Mercurul era folosit în antichitate de egipteni, greci și chinezi pentru a trata de la sifilis la constipație. Aplicat sub formă de unguent sau administrat oral, mercurul provoca efecte toxice grave, inclusiv pierderea dinților, leziuni renale și probleme neurologice. Utilizarea sa a fost oprită în secolul XX.

  6. Cocaină pentru răceală și febră de fân
    La sfârșitul secolului al XIX-lea, cocaina era promovată ca remediu pentru dureri, febră de fân și chiar dependență de morfină. Aplicată pe mucoasa nazală sau ingerată, era considerată sigură, dar s-a dovedit a crea dependență și a avea efecte adverse grave, ducând la abandonarea sa.

  7. Praf de simpatie pentru răni de sabie
    În secolul al XVII-lea, Sir Kenelm Digby a inventat „praf de simpatie”, un amestec de viermi, creier de porc, rugină și resturi mumificate, aplicat nu pe rană, ci pe arma care o provocase. Se credea că vindecă prin „magie simpatică”. Practica era ineficientă și a dispărut rapid.

  8. Scaun rotativ pentru tulburări mentale
    În secolul al XIX-lea, „scaunul rotativ” era folosit în psihiatrie pentru a trata schizofrenia sau alte tulburări mentale. Pacienții erau rotiți până leșinau, crezându-se că această metodă „rearanjează” conținutul creierului. Practica era periculoasă și a fost abandonată.

  9. Bile de animale pentru diverse afecțiuni
    În China antică, bila de piton sau elefant era folosită pentru a trata ulcerații sau halena. Diluată cu apă, se credea că are proprietăți terapeutice. Deși unele tratamente tradiționale chinezești sunt încă studiate, această practică a fost în mare parte abandonată.

  10. Lobotomia prefrontală
    În secolul XX, lobotomia era folosită pentru a trata tulburări mentale, cum ar fi depresia sau schizofrenia. Procedura implica secționarea conexiunilor din lobii frontali ai creierului, adesea cu un instrument introdus prin orbite. Rezultatele erau devastatoare, ducând la schimbări grave de personalitate sau deces. Practica a fost abandonată în anii 1950.

  11. Tratament cu șoareci morți
    În Egiptul Antic și în Anglia elisabetană, șoarecii morți erau folosiți pentru a trata dureri dentare, negi sau tuse convulsivă. Se aplicau paste din șoareci zdrobiți sau jumătăți de șoareci pe zonele afectate. Aceste metode nu aveau bază științifică și au fost abandonate.

Continue Reading