Călărășenii vor beneficia de trei zile de intrare liberă la Zoo (22-24 septembrie), iar sâmbătă, tot la Zoo Călărași, se va organiza și un târg de adopții pentru câini fără stăpân cu ocazia Zilelor Municipiului.

Complexul de Agrement Zoo Călărași anunță intrare liberă în acest weekend, de vineri până duminică, unde vizitatorii pot vedea 84 de specii de animale și alte 21 de specii de pești, potrivit unei fișe de evidență a grădinii. 

În aceeași perioadă, Serviciul Public Pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași organizează sâmbătă (23 septembrie), începând cu ora 9:00, un târg de adopții al câinilor fără stăpân. Animalele sunt microcipate, vaccinate antirabic, sunt deparazitate intern și extern, și sunt sterilizate.

Astăzi, într-o zi de adâncă recunoștință și amintire, ne reamintim cu respect și recunoștință de Irina Ravac, o personalitate remarcabilă a județului nostru. Irina Ravac ne-a părăsit prea devreme acum 6 ani, dar moștenirea ei de dedicare și contribuție rămâne vie în inimile noastre.

Cu o carieră impresionantă care a acoperit domenii precum ingineria la Combinatul Siderurgic, jurnalismul, managementul la Institutul FORDOC, și activitatea în organizații neguvernamentale, Irina Ravac a fost o forță muncitoare și un model de implicare comunitară. Născută la 14 iulie 1957 în N. Bălcescu din județul Călărași, a urmat educația sa cu pasiune și dedicație, absolvind Facultatea de Electrotehnică la Institutul Politehnic București.

Din poziția de jurnalist, Irina Ravac a fost o voce critică și directă în presa călărășeană, lucru care a culminat cu funcția de redactor-șef adjunct la ziarul PĂMÂNTUL. A fost o observatoare fină a vieții locale și județene, ilustrând realitățile orașului și județului cu un stil jurnalistic distinct.

În 1991, a preluat funcția de director al Departamentului de Relații Comerciale Interne și Externe al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Călărași. Aici, a lucrat neobosit pentru stimularea relațiilor comerciale, organizarea de târguri și expoziții, reuniuni de afaceri și schimburi de experiență, contribuind la dezvoltarea economică a județului.

Irina Ravac a strălucit și în calitate de director al Institutului FORDOC, transformându-l într-un centru de formare recunoscut în țară și peste hotare pentru personalul din administrația publică.

Cu expertiza sa vastă, după o perioadă ca expert parlamentar, a revenit ca director al Camerei de Comerț, consolidând colaborarea cu Școala Română de Afaceri care a funcționat în cadrul CCIA.

Astăzi, Primăria Municipiului Călărași și Consiliul Local se vor aduna pentru a dezbate proiectul de Hotărâre privind acordarea titlului „Cetățean de Onoare” post-mortem pentru această personalitate de excepție.

Irina Ravac a lăsat o amprentă profundă în județul Călărași, iar moștenirea sa va continua să inspire și să orienteze dezvoltarea acestui loc în anii care vor veni.

Amenințări, țipete și reproșuri. Așa și-a început Alex anul școlar la catedra Școlii din comuna Nana. A fost dirigile clasei a VI-a până anul acesta. A venit aici să predea celor mici, însă a rămas cu un gust amar. 

Marcat de dezamăgire și frustrare, Alex a ales să părăsească Școala Nana și, în același timp, sistemul preuniversitar de stat. Pare o poveste de curaj și devotament care ne amintește că educația este o muncă de iubire și sacrificiu.

Alex Brincoveanu-Șagă a fost diriginte clasei a VI-a B din Școala Nana până anul acesta. Pe o rețea de socializare, el a împărtășit gândurile și sentimentele sale sincere cu privire la experiența sa din școală. A muncit cu pasiune și dedicație pentru a oferi elevilor săi o educație mai bună, încercând să schimbe tiparele și să le inspire. Cu toate acestea, s-a lovit de un sistem care părea că nu apreciază eforturile sale.

„(…) Încă din prima zi, am fost întâmpinat de conducere cu țipete, amenințări și reproșuri. Acest lucru s-a perpetuat un an de zile. Încetul cu încetul, simțeam cum colegilor le era teamă să-mi vorbească, știind că dacă vor face asta, vor fi apostrofați. Nu m-am ferit să vorbesc și am încercat să rezolv unele probleme ale școlii. Un an întreg, la toate ședințele consiliului profesoral, conducerea nu a reușit să ne ofere propria-i viziune referitoare la dezvoltarea școlii. De fiecare dată, părea că asistam la o improvizație în care eu sau domnul de matematică eram arătați cu degetul. Noi făceam totul greșit și nu respectam „directivele”. Cu toate acestea, copiii ne respectau orele și se implicau în activitățile de la clasă,” se arată într-o postare pe care Alex a făcut-o pe o rețea de socializare.

Profesorul a împărtășit cum, încă de la începutul anului școlar, a fost întâmpinat de conducerea școlii cu țipete, amenințări și reproșuri. Această situație a persistat pe tot parcursul anului, creând o atmosferă tensionată în cadrul instituției de învățământ. Colegii săi s-au simțit intimidați și au devenit reticenți în a-i vorbi, de teama consecințelor.

„Teoria conducerii era următoarea: profesorii sunt șefii, iar copiii/ părinții trebuie să facă ce le spunem noi. O prostie, din punctul meu de vedere. Nu suntem profesori pentru a fi „șefi”, meseria de profesor nu se rezumă la autoritate. Inițial, nu am vrut să plec din școala Nana, intenționând să merg la titularizare, să dau examenul pentru a doua oară (de mult timp, orele de română de la Nana sunt scoase la concurs, profesorul trebuind să dea examen anual, postul fiind distribuit pe perioadă determinată), dar am realizat că răzbunările începeau să se reverse și asupra copiilor, doar pentru că aceștia deveneau apropiați de mine”, scrie Alex Brâncoveanu în postare.

Cu toate acestea, profesorul nu s-a lăsat descurajat și a continuat să lupte pentru îmbunătățirea școlii.

La Școala Nana, profesorul a descoperit că lucrurile erau făcute mai mult din inerție decât din pasiune pentru educație, iar copiii erau considerați o simplă „cantitate neglijabilă”. Această abordare l-a deranjat profund, deoarece credea că educația ar trebui să se bazeze pe respect și empatie, nu pe autoritate. Cu toate că intenționa inițial să rămână în școală și să își continue munca, profesorul a observat că repercusiunile negative ale deciziei sale de a critica sistemul începeau să se reflecte și asupra copiilor, care deveneau ținta unor represalii din partea autorităților școlare.

În cele din urmă, profesorul a hotărât să părăsească Școala Nana și sistemul preuniversitar de stat, cu o amărăciune în inimă, dar cu determinarea de a continua să lupte pentru comunitatea sa și pentru viitorul copiilor din localitate.

Alex Brincoveanu-Șagă a devenit o figură care s-a evidențiat ușor în peisajul politic local, reușind să agite apele administrației locale și să atragă atenția cetățenilor asupra problemelor comunei. Momentul de cotitură în cariera politică a lui Alex Brincoveanu-Șagă a avut loc în anul 2020, când a decis să candideze pentru funcția de primar al comunei Nana, reprezentând USR.

Această mișcare neașteptată a stârnit interesul și curiozitatea localnicilor, iar campania sa electorală a fost marcată de discuții aprinse și dezbateri publice pe teme de dezvoltare locală, infrastructură și transparență în administrație.

Deși nu a reușit să câștige alegerile pentru Primăria Nana în acel an, Alex nu a renunțat la implicarea sa în politică. A decis să meargă mai departe și să-și extindă influența în domeniul legislativ, candidând pentru Camera Deputaților în alegerile ulterioare. De atunci, scena politică din comuna Nana a fost marcată de ceea ce unii numesc „războaie politice” de diverse forme.