Connect with us

Actualitate

436 de copii internați în Căminul Spital Plătăreşti din Călărași au murit în perioada comunistă. Dosarul anchetei, la Parchetul General

Published

on

Peste 15.000 de copii care erau internați în căminele-spital sau orfelinatele din România au pierit în timpul perioadei comuniste. Conform celei mai recente investigații, s-a descoperit că peste 400 dintre acești copii și-au găsit sfârșitul în căminul-spital Plătărești din Călărași. Aici, peste opt sute de copii au fost plasați, iar cei care au supraviețuit au fost tratați într-un mod inuman de către cei responsabili cu îngrijirea lor.

Dintre toate lagărele lui Ceaușescu documentate până acum de cercetătorii de la IICCMER, căminul-spital nr. 4 de la Plătărești (jud. Călărași) iese în evidență sub multe aspecte. A fost instituția destinată asistaților considerați “de lux” – copii proveniți din familii privilegiate.

Acesta este locul care lasă în urmă o imagine fidelă a sistemului – copii ținuți în condiții de frig extrem până la deces, cu aprovizionare insuficientă de hrană, iar cei responsabili erau intimidați și sancționați dacă îndrăzneau să reclame lipsurile.

Căminul de la Plătărești este și locul în care istoricii-anchetatori au descoperit cel mai bogat material documentar, oferindu-le posibilitatea de a contura trăsăturile unui regim care, prin deciziile luate la nivel înalt, dar și prin acțiunile fiecărui angajat în parte, a condamnat la moarte copii cu diferite grade de handicap, neglijați și lăsați în voia sorții.

Advertisement

„După ce mâncau, îi băga infirmiera într-un colț, unii în alții așa, și punea două-trei pături pe ei și, suflând unii în alții, să încălzeau”
Fănica Ivanov, fostă infirmieră-șefă cămin Plătărești (sursa: Europa Libera / România)

Copii înghesuiți unul peste altul, într-un colț de încăpere, cu mâinile și picioarele degerate, acoperiți cu cearșafuri și pături ude, imposibil de uscat. Se încălzesc suflând unul spre celălalt – este imaginea copiilor cu deficiențe psihice sau fizice, ajunși în căminele spital din România anilor 80. Scena este descrisă de Fănica Ivanov, fostă infirmeră-șefă în secția de minori a spitalului-cămin din Plătărești, de la doar 20 de kilometri de București, notează Europa Libera.

Una dintre cele mai grave probleme legate de viaţa în Căminul spital nr. 4 Plătărești era frigul. Atunci când în întreaga Românie caloriferele erau reci, iar românii inventau tot felul de metode de a se încălzi, în spitalele-cămin nimeni nu se chinuia să inoveze ceva pentru copiii nimănui.

În căminul de la Plătărești, în iernile grele din anii ’80, erau 7-8 grade în calorifere.

„Ai grijă de ei, că ei îți dau de mâncare”

La o aruncătură de băț de București, într-o comună ce numără în prezent aproape 4.000 de locuitori, exista în perioada premergătoare Revoluției din ’89 o clădire destinată găzduirii a 881 de copii cu dizabilități severe. Dintre acești copii, 436 au pierit în circumstanțe considerate, după mai bine de 30 de ani, suspecte.

Deși autoritățile au renunțat la spitalul pentru copii puțin timp după 1989, secția pentru adulți a continuat să funcționeze până acum câțiva ani. Închiderea căminului a adus un sentiment de regret în sat. Mulți dintre locuitori au beneficiat de pe urma activității „Spitalului de nebuni” din zonă. Unii au fost angajați acolo, în timp ce alții își vindeau animalele sau produsele agricole către spital, care avea nevoie de ele.

Advertisement

Spitalul pentru adulți a fost construit în anii ’60 în clădirile insalubre care fuseseră parte a unei mănăstiri din secolul al XVII-lea și care găzduise o închisoare politică pentru femei în primii ani ai regimului comunist.

În 1978, odată cu construirea unei noi clădiri, la Plătărești s-a inaugurat și o secție dedicată copiilor, în special celor proveniți din București.

Fănica Ivanov a fost angajată ca infirmieră la spitalul din Plătărești din 1975. În 1978, s-a transferat la secția de copii și, în scurt timp, a devenit infirmieră-șefă. A continuat să lucreze acolo până în 1995, când s-a pensionat.

La vârsta de 81 de ani, Fănica își amintește multe dintre evenimentele din cămin. Desigur, recunoaște neajunsurile sistemului, dar nu le percepe ca pe niște greșeli majore. Știau ce probleme existau, însă „așa funcționa atunci”. Personalul depunea eforturi considerabile pentru a-i trata pe asistați cu umanitate, susține Fănica, împreună cu foștii ei colegi. Cu resursele pe care le aveau, încercau să asigure îngrijirea adecvată. „Aveți grijă de ei, că ei vă dau de mâncare”, le spusese primul director al instituției. Acest cuvânt i-a rămas întipărit în minte Fănicei. Desigur, recunoaște că unele dintre ororile trăite de copii erau reale, dar erau acceptate ca parte a sistemului de atunci.

Frigul

Frigul a fost sursa principală a ratei crescute a deceselor de la Plătărești. Jumatate dintre cei 881 de copii internați aici din 1978 și până în 1990 au murit – 203 au trecute în certificatele de deces cauzele: bronho-pneumonie sau pneumonie, scrie Europa Libera.

Plătărești – notă privitoare la lipsa combustibilului

Menţionăm că afecţiunile neuropsihice foarte avansate, mai ales la copii tratați în unitatea noastră, solicită în primul rând asigurarea de spaţii călduroase necesare ţinerii în viaţă a copiilor care, deşi sunt între 3 -18 ani, cântăresc 15-20kg, foarte mulţi fiind imobilizaţi.

Advertisement

În concluzie dorim să vă învederăm că toate cazurile de la copii nu pot supravieţui fără căldura corespunzătoare în saloane, fără condiţii de igienă corespunzătoare şi fără hrana necesară – toate acestea realizându-se numai cu ajutorul energiei termice.

Nu exagerăm, dar suntem pe deplin conştienţi că niciunul din copiii internaţi în unitatea noastră nu pot supravieţui 24 de ore fără căldură şi hrană. De aceea se impune ca în sezonul rece stocul pe care îl putem depozita, de 60 tone, să fie permanent asigurat, pentru a evita lipsa de combustibil din cauza eventualelor înzăpeziri ale şoselei, care leagă pe o distanţă de 20k comunitatea de Depozitul Peco Titan.

Notă a conducerii spitalului, directorul Gheorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării – 7 octombrie 1983.

Gheorghiu Panait, directorul Căminului Plătărești din anii 80, a trimis numeroase memorii către Ministerul Aprovizionării – spunea în scrisori că drumul Bucureşti – Plătăreşti (circa 20 de km) este deseori blocat de zăpezi și că spitalul nu are cum să se aprovizioneze.

Din cauza lipsei de căldură – spune fostul director într-una dintre scrisori – „copiii prezentau degerături ale extremităţilor şi ajungeau să moară «pur şi simplu din cauza frigului»”, pentru că „din cauza cotelor mici de combustibil uşor ce ni se repartizează lunar, temperatura în saloane nu poate depăşi 7-8 grade, iar spălarea lenjeriei se face foarte greu şi mai ales uscarea (spălătoria fiind complet mecanizată) fapt ce ne obligă să-i învelim cu lenjerie umezită care determină diferite boli care până la urmă duc la decese.” (sursa: Memoriu Gherorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării, 23 decembrie 1985)

Advertisement

Niciunul dintre copii nu avea la dispoziţie suficiente schimburi; majoritatea erau ţinuţi mai mult dezbrăcaţi. De altfel, lipsa hainelor este un element comun găsit în toate spitalele cercetate pînă acum de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER).

Situaţia se agravează în a doua jumătate a anilor ’80, când măsura raţionalizării consumului de gaze naturale şi energie electrică prevede o diminuare a consumului cu 30%.

Aceasta a presupus oprirea curentului electric pe timpul zilei între orele 07:00 şi 18:00. Nimeni, spuneau autoritățile comuniste, nu avea voie să folosească surse alternative de încălzire – reşouri şi calorifere electrice.

Directorul Centrului Plătărești, Gheorghiu Panait, spune, în 1985: atunci „când proiectul de buget a fost întocmit, temperatura medie în saloane era stabilită prin lege la 22 grade Celsius, astăzi este stabilită la 18 grade Celsius, ceea ce înseamnă o reducere a temperaturii la 18 grade Celsius, ceea ce înseamnă o reducere a temperaturii medii cu 20%, procent cu care normal trebuia să se producă şi cota anuală de combustibil. Din calcul rezultă că cota a fost redusă cu 50% , neexistând corespondenţa legală dintre cotă şi temperatură, la care se mai adaugă şi temperaturile foarte scăzute care s-au înregistrat în ultima vreme”. (sursa: Memoriu Gherorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării, 23 decembrie 1985)

Insuficienţa combustibilului a fost constantă şi cu atât mai gravă spre finele regimului comunist, iar eforturile conducerii căminului au întâmpinat adeseori obtuzitatea, dezinteresul, indolenţa, lipsa de empatie a celor care ar fi putut să amelioreze condiţiile inumane de trai din cămin – afirmă cercetătorii IICCMER.

Advertisement

Într-o notă scrisă pe memoriul adresat Ministerului Aprovizionării, directorul Panait Gheorghiu menţionează că „în ziua de 23.12.1985 m-am prezentat la C. PECO Tov. ing Ionaşcu din partea tovarăşei Degeratu MACT şi nici nu m-a primit pe poartă”.

Nota directorului de la Plătărești pentru lipsa combustibilului

„Unitatea adăposteşte 250 de copii, ponderea cea mai mare fiind (a celor- n.r.) permanent imobilizaţi într-un pat gatoşi (care făceau pe ei- n.r.), cu echipament şi cazarmament limitat de un barem care încă nu este adaptat nevoilor speciale ale acestui tip de bolnavi. Frigul intens care s-a instalat şi se menţine în iarna aceasta a scăzut substanţial rezistenţa bolnavilor noştri, favorizând îmbolnăviri grave, urmate multe de decesul bolnavilor.”

Printre cei care au ajuns la Plătărești au fost copii de generali, ingineri, actori sau pictori. Toți aveau deficiențe și nu erau „bine-văzuți” de sistemul care considera că nu corespund cerințelor. Mai mult, partidul comunist român avea nevoie de oameni ai muncii activi, iar un copil cu probleme însemna concedii medicale și extragerea părinților din câmpul muncii – ceva total inacceptabil pentru regim, scrie Europa Libera.

Pe 29 februarie 1978, ora 14:30, a fost internat primul minor la secția de copii. Era Luiza Bugeac, în vârstă de 17 ani, născută în București pe 30 mai 1960. Diagnosticul ei: leuconevraxită și debilitate mintală, boli care necesitau tratament continuu.

Motivul internării a fost că „provenea dintr-o familie numeroasă care ridică probleme de ordin sanitar”.

Advertisement

Căminul s-a umplut repede. Numai în primii doi ani de funcționare, secţia de minori de la Căminul nr. 4 Plătărești a fost populată până la capacitate maximă. Până în 1990 numărul celor internaţi a fost constant peste capacitate. Suprapopularea a fost o problemă constantă până în 1990, în pofida ratei foarte mari a deceselor. Încă din 1979, în urma unui control al Centrului Sanitar Antiepidemic Ilfov, s-a constatat că în fiecare salon stau câte 15-20 de copii, cei mai mulţi câte doi într-un pat.

Anual, numărul mediu al copiilor internați în cămin a fost de aproximativ 200, cu un vârf de 212, în 1989.

Din datele cumulate privind numărul de internări, se poate avansa un număr total de 881 de minori internaţi în Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti în perioada 1978-1990. Lipsesc datele privind internările pentru prima jumătate a anului 1991, însă cel mai probabil în această perioadă nu s-au mai făcut internări, întrucât secţia urma să fie mutată.

 

Anii ’90 au adus în România jurnaliști din întreaga lume, șocați de imaginile cu căminele de copii ajunse în ziare, reviste și la televiziuni. Printre cei care au ajuns la Plătărești a fost și ziaristul român Mihai Tatulici, care lucra atunci la TVR.

Advertisement

Jurnalistul a filmat în mai multe rânduri cum erau ținuți copiii în condiții mizere, dezbrăcați și legați de pat.

După 30 de ani, Mihai Tatulici și alți jurnaliști occidentali au devenit martori în dosarul întocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. În baza acestor declarații și a documentelor strânse din arhivele de la Călărași, istoricii au reușit să pună cap la cap întreaga istorie a ceea ce s-a întâmplat la Plătărești.

După 34 de ani, ei trimit, în decembrie 2023, Parchetului General, un denunț de 120 de pagini cu mărturii și probe care demonstrează, spun istoricii-anchetatori, exterminarea unei categorii sociale lipsite de apărare. Un sistem pus la punct de statul comunist și întreținut și de oamenii simpli care au lucrat în cămin.

În perioada de funcționare, între februarie 1978-iunie 1991, Căminul Spital nr. 4 Plătărești a fost condus de doi directori, Gheorghiu Panait (februarie 1978-iunie 1986) și Ioana Melinte (iulie 1986 – iulie 1991).

Gheorghiu Panait, primul director, a lăsat mărturii scrise despre ceea ce se întâmpla de fapt în spital. Documentele lui sunt probe esențiale 30 de ani mai târziu. El a plecat la spitalul de la Bălăceanca în urma unui scandal cu unul dintre angajați. Între timp, a murit.

Advertisement

Despre cealaltă directoare, Ioana Melinte, anchetatorii au date că ar fi în viață.

Din cei 436 de minori decedați la Plătărești, un număr de 208 au decedat în perioada în care la conducerea Căminului-spital nr. 4 Plătăreşti s-a aflat Ioana Melinte, în calitate de medic-director. În această funcţie, prin acţiuni şi inacţiuni sistematice, a contribuit la decesul celor 208 minori, la care se adaugă aproximativ 160 de minori decedaţi în perioada în care aceasta a activat ca medic principal neuropsihiatru la secţia pentru minori a Căminului-spital”, se arată în denunțul IICCMER.

În cimitirul din Plătărești mai există, pe alocuri, crucile copiilor morți în spitalul-cămin.
În cimitirul din Plătărești mai există, pe alocuri, crucile copiilor morți în spitalul-cămin.

La acuzațiile de neglijență în tratarea bolnavilor se mai adaugă una.

Mai putem afirma, fără dubiu, faptul că o bună parte din mâncarea destinată beneficiarilor era sustrasă în mod constant de către angajaţii centrului, de multe ori cu complicitatea conducerii. Pot fi invocate aici sancţiunile aplicate angajaţilor, prezente în dări de seama sau dosarele personale”, se mai arată în documentul trimis de IICCMER la Parchetul General.

Practica a fost surprinsă mai ales în primii ani de după 1990, atunci când bunuri sosite ca ajutoare umanitare din țară sau din Occident au fost furate efectiv de către personalul centrului – „dovadă” – spune IICCMER – „sunt atât mărturiile ataşate, cât şi dosarele de furt întocmite şi condamnările în instanţă”.

Pe lista lungă a istoricilor sunt numele tuturor angajaților de la Plătărești de la înființare până la închidere. Unii au murit, alții sunt încă în viață, dar nu înțeleg care ar mai fi rolul lor după atâta vreme. Au ascultat ordinele și au respectat legile. Așa cum erau ele atunci.

Advertisement

Continuarea materialului poate fi citită AICI.

Actualitate

Un nou exemplar de leoaică la Zoo Călărași! Reprezentanții Grădinii Zoologice lansează o campanie cu premii pentru botezarea leoaicei

Published

on

By

Începutul acestei săptămâni a adus un nou motiv de bucurie pentru iubitorii de animale din Călărași. Zoo Călărași a primit un nou exemplar de leoaică de la Zoo Brăila, marcând astfel un nou pas important în colaborarea dintre cele două instituții. Acest schimb de animale face parte din strategia Zoo Călărași de a menține diversitatea în colecția sa și de a încuraja colaborările interinstituționale.

„Astăzi (n.r. 23 iulie) am realizat un schimb de animale cu Zoo Brăila pentru că unul dintre obiectivele noastre este să menținem o bună colaborare cu alte grădini zoologice și să asigurăm diversitate în colecția noastră”, au transmis reprezentanții Zoo Călărași, marți, prin intermediul unei postări în care au atașat un clip cu leoaica.

De asemenea, într-o postare publicată vineri, cei de la Grădina Zoologică au venit cu noi vești, despre cum s-a integrat femela printre ceilalți lei: „Leii tineri din colecția noastră au o nouă companie. Un exemplar superb de leoaică adusă de curând aici la Zoo! Leii nu au început lupta de putere între ei, însă sunt foarte activi în preajma ‘doamnei’ ”.

Cu ocazia sosirii noii leoaice, Complex Agrement Zoo Călărași a decis să implice publicul într-o campanie prin care va premia persoana care va propune cel mai deosebit nume pentru noul lor membru: „Ce spuneți dacă realizăm o campanie cu premii să botezăm leoaica de la Zoo?”.

Advertisement

Această inițiativă a stârnit rapid interesul internauților, care au început deja să propună nume și să își exprime aprecierea pentru activitatea Zoo Călărași, semn că sunt încântați de acest nou membru al colecției și de campania lansată.

– „Fetița mea propune numele Nala.”
– „Super!”
– „Aș propune eu Lala.”
– „Sau Bella.”
– „Leila.”

– „Felicitări pentru tot ce faceți!”
– „Mult succes în continuare la cât mai multe obiective atinse!”

Schimbul de animale între Zoo Călărași și Zoo Brăila subliniază importanța colaborării între grădinile zoologice din România. Astfel de inițiative nu doar că îmbogățesc colecțiile fiecărei instituții, dar contribuie și la diversitatea genetică și la bunăstarea animalelor.

Leoaica adusă de la Zoo Brăila se adaptează rapid la noul ei mediu și la noii ei companioni. Deși leii nu au început încă luptele de putere, aceștia sunt foarte activi în preajma ei, semn că noul membru este bine primit.

Advertisement

Continue Reading

Actualitate

Lucrările de modernizare ale Liceului Danubius Călărași au fost finalizate! Cum arată investiția de aproape trei milioane de lei

Published

on

Sursă imagini: Primăria Municipiului Călărași/Facebook

Primăria Municipiului Călărași, condusă de Marius Dulce, anunță finalizarea unei investiții importante într-una dintre unitățile de învățământ din oraș. E vorba despre modernizarea, reabilitarea și echiparea Liceului Danubius Călărași, printr-un proiect finanțat din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Investiția a fost derulată pentru modernizarea atelierului tehnologic al liceului, ce va asigura un serviciu de educație de calitate. Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 2,7 milioane de lei cu TVA. 

Suprafața care a fost reabilitată este de peste 1000 de metri pătrați, iar acum atât elevii cât și cadrele didactice au un spațiu modern, adaptat nevoilor lor. 

Proiectul își propune să contribuie la asigurarea accesului la un proces educațional de calitate și la un mediu cât mai bun pentru desfășurarea activității în infrastructuri educaționale pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții.

Beneficiarii direcți sunt elevii, cadrele didactice și personalul tehnic din unitatea de învățământ. Printre beneficiarii indirect se numără și Municipiul Călărași, prin formarea unor viitor angajați care vor contribui la creșterea PIB-ului orașului. Pe lângă asta, se mai numără și angajatorii, care vor beneficia de pe urma măsurilor de dezvoltare a capitalului uman. 

Advertisement

Obiectivele specifice proiectului

  1. Asigurarea unui serviciu de educație de calitate prin îmbunătățirea condițiilor de funcționalitate ale unității de învățământ.
  2. Echiparea atelierelor în concordanță cu cerințele educaționale cât și cu cerințele angajatorilor cu specializări corespondente.

Proiectul „𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐫𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐃𝐚𝐧𝐮𝐛𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐚̆𝐥𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦𝐢” a fost finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4.4: Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare, Obiectivul specific 4.5: Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă.

Valoarea totală a contractului de finanţare este de 2.741.257,85 lei cu TVA, din care finanţare nerambursabilă de 2.682.934,09 lei. Contractul de finanțare a fost semnat pe 18.09.2020.

Continue Reading

Actualitate

Primul caz de infectare cu virsusul West Nile a fost confirmat în București! Ce recomandă medicii

Published

on

INSP anunță că, de la începutul perioadei de supraveghere a infecției cu virusul West Nile, data de 3 iunie, a fost înregistrat un singur caz de infectare, în București.

”De la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (03.06.2024) până la data de 25.07.2024 s-a înregistrat 1 caz confirmat de infecţie cu virusul West Nile”, anunţă INSP, potrivit news.ro.

Persoana infectată este un bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani.

Infecția cu virusul West Nile este adesea asimptomatică, majoritatea persoanelor infectate (aproximativ 80%) neavând niciun simptom. Unele persoane pot dezvolta febra West Nile, aproximativ 20% dintre cei infectați experimentând febră împreună cu alte simptome precum dureri de cap, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. De obicei, aceste simptome sunt ușoare, iar majoritatea persoanelor se recuperează complet, deși oboseala și slăbiciunea pot persista câteva săptămâni sau luni.

Advertisement

Simptomele grave sunt rare, afectând aproximativ 1 din 150 de persoane infectate. Acestea pot include febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie, fiind cauzate de afectarea sistemului nervos central, cum ar fi encefalita (inflamația creierului) sau meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării) sau meningo-encefalita.

Boala severă poate apărea la persoane de orice vârstă, dar riscul de a dezvolta complicații grave este mai mare pentru persoanele peste 60 de ani (aproximativ 1 din 50) și pentru cei cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi sau cei care au suferit un transplant de organe.

Medicii recomandă populației să evite expunerea la țânțari prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi. Este de asemenea important să se utilizeze repelente chimice pentru țânțari, să se prevină pătrunderea acestora în locuință prin montarea de plase de protecție la feronerie, să se asigure desecarea bălților de apă din jurul casei și să se îndepărteze recipientele cu apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie.

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate