Connect with us

Știri

Prognoza meteo ANM: Se vor înregistra temperaturi neobișnuite

Published

on

Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie prognozează temperaturi neobișnuite pentru luna decembrie a acestui an. Nu este exclus să vedem temperaturi mult mai ridicate decât cele normale în această perioadă. În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun meteorologii. Se va întâmpla dacă în zona României pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale temperaturilor.

Caracteristicile climatice ale lunii decembrie

Potrivit caracterizării climatice a lunii decembrie, întocmită de ANM, luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.

O influenţă deosebită asupra României încep să aibă din această lună dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni.

Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 ºC, faţă de ultima lună de toamnă.

Valori pozitive sudul și vestul țării precum și în Dobrogea

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafețe extinse din sudul și vestul țării precum și din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 ºC, sunt specifice litoralului și Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 și 2 ºC caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile și câmpiile din vestul țării.

Advertisement

Valori negative, cuprinse în intervalul -4 … 0 ºC, se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureș și în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6 … -4 ºC în cea mai mare parte a zonei montane și în depresiunile intramontane.

În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8 … -6 ºC, cu extindere mare în Carpații Orientali, dar și în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 ºC.

Advecțiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 ºC, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc. În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc.

Cele mai scăzute temperaturi
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.

La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 ºC, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 ºC, respectiv -21,5 ºC, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.

Advertisement

Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecții de aer tropical în zona României, ce determină creșteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 ºC, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020 etc.

Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 ºC şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.

La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi BucureştiAfumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 ºC (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 ºC (9 decembrie 1960).

Regimul precipitaţiilor este caracterizat de cantități medii lunare mai ridicate în partea vestică a țării, ca urmare a advecțiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană și mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Podișul Târnavelor, precum și Depresiunea Brașovului și parțial Delta Dunării. În estul și sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea și pe areale extinse din Podișul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantitățile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul și centrul Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Valori ale cantității de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăși chiar 75 mm.

Ce arată datele privind precipitațiile din decembrie

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.

Advertisement

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm. În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021 etc., iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La stațiile meteorologice București-Afumați și București-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).

sursa: Știri de ultimă oră din business, economie și bani – Capital

Advertisement
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri

VIDEO. Acțiune de amploare într-o benzinărie din Călărași. Pompierii militari intervin cu efective mărite

Published

on

Continue Reading

Știri

Consiliul Județean Călărași luptă cot la cot cu Academia Română împotriva deșertificării! Ce zonă din județul Călărași este afectată de acest fenomen

Published

on

By

Într-o lume tot mai conștientă de importanța protejării mediului înconjurător, fiecare acțiune contează. Astăzi, suntem martorii unei realități în care influența și acțiunea umană aduc dezechilibre în ecosistemul național și mondial. În acest context, parteneriatele între instituții devin cruciale pentru îmbunătățirea situației.

Un exemplu elocvent în acest sens este proiectul „Păduri pe nisipuri – Grădiștea, Călărași”, inițiat prin colaborarea dintre Academia Română și Consiliul Județean Călărași. Scopul acestui proiect este împădurirea unei suprafețe de 150 de hectare din terenul agricol al Academiei Române. Împreună, aceste instituții se implică activ în crearea și întreținerea unor ecosisteme sănătoase și durabile.

Totuși, există multe provocări ecologice de abordat și multe acțiuni de întreprins pentru a stabiliza situația actuală. În special, semnalele clare ale posibilei deșertificări în anumite zone din sudul României atrag atenția autorităților și le determină să acționeze cu fermitate în direcția protejării mediului înconjurător.

Într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, a explicat că unul dintre scopurile lui este să le ofere noilor generații o natură intactă, pentru a se bucura de frumusețea ei, dar și de beneficiile unui mediu sănătos.

„Realizăm astăzi cât de importantă este natura atunci când vedem că influența și acțiunea umană duc la crearea de dezechilibre în ecosistemul național și mondial.

Advertisement

De aceea, am salutat încă de la început parteneriatul dintre Academia Română și Consiliul Județean Călărași pentru a duce la bun sfârșit proiectul “Păduri pe nisipuri – Grădiștea, Călărași”, proiect care presupune împădurirea unei suprafețe de 150 de ha din terenul agricol al Academiei Române.

𝐈̂𝐥 𝐬𝐚𝐥𝐮𝐭 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩, 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥.

Sunt conștient că mai sunt multe de făcut pentru a stabiliza problematica ecologică, mai ales că avem semnale clare că există posibilitatea deșertificării în anumite zone din sudul României.

Îmi doresc să le lăsăm copiilor noștri o natură intactă, astfel încât multe generații de acum încolo să se bucure de ea și să se simtă parte din aceasta, așa cum am fost și noi obișnuiți”, a transmis Vasile Iliuță în postarea lui de pe Facebook.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Vasile Iliuță își divulgă activitățile de pe agenda de astăzi: o vizită la o sală de sport și încă una la un târg de produse tradiționale de Paște

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași și al Organizației Județene PSD, a scris astăzi pe pagina personală că are o agendă transparentă și că informează întotdeauna călărășenii în legătură cu activitățile și acțiunile la care participă. „Pentru că așa se face administrația”, a scris președintele. Vasile Iliuță a fost astăzi prezent la o sală multifuncțională de sport care va ajuta la pregătirea și instruirea personalului MAI, dar și la un târg de produse tradiționale pascale, făcute de studenții de la Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală Călărași. 

  • „Astăzi am fost la Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași “General de brigadă Barbu Pârâianu” pentru a vedea una dintre cele mai importante investiții prin CNI din județ, o sală multifuncțională de peste 180 de locuri care va ajuta la pregătirea și instruirea personalului MAI. Colaborarea administrativă pe care o am cu inspectorul șef, colonelul Ionel Marcu, a produs multe rezultate vizibile la nivel de operativitate și logistică. Îmi doresc să avem cât mai multe oportunități pentru a îi sprijini pe cei care se ocupă de protecția populației civile”. 

  • „Tot astăzi am dat curs invitației făcute de directoarea Facultății de Management și Dezvoltare Rurală Călărași, Daniela Crețu, pentru participarea la târgul produselor tradiționale pascale. Am fost impresionat de produsele studenților, de calitatea acestora și de creativitatea de care au dat dovadă. Sunt sigur că mulți din aceștia vor urma calea antreprenorială, pentru că au mult potențial și îmi doresc să îi sprijinim să îl atingă”. 

Ieri, însă, (23 aprilie 2024), la Curtea de Apel București a fost programat primul termen în apelul dosarului în care procurorii DNA Constanța contestă decizia Tribunalului București prin care s-a decis, în primă instanță, achitarea președintelui Consiliului Județean Călărași, scrie Ziua de Constanța

Vasile Iliuță a fost acuzat în iulie 2019 că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, îngrădind dreptul la muncă în cazul a zece angajați ai CJ Călărași, iar în 2021 acesta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și șantaj din această cauză. 

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate