Connect with us

Știri

Fenomenul drogurilor în Călărași | Iliuță: “Iorga cred că era unul din traficanții județului”

Published

on

Vânzarea de droguri, care obișnuia să aibă loc la colțul străzii, s-a mutat pe internet. Dealerii online testează consumatorii pentru a evita detectarea de către polițiștii sub acoperire.

Dealerii de droguri de pe străzi au făcut trecerea către mediul online. Aceștia primesc comenzi prin intermediul aplicațiilor de mesagerie criptate, utilizând coduri și metode de livrare similare celor din filmele de spionaj. Ei oferă o gamă largă de substanțe, de la pastile cu regim strict până la droguri periculoase. Trist este că deseori, persoanele prinse în raiduri de către poliție sunt copii în vârstă de 12 sau 13 ani, care au căzut pradă propriei dependențe.

În România, în ultimele două săptămâni, au avut loc 130 de percheziții, cu confiscarea a aproape 100 de kilograme de droguri și arestarea preventivă a 49 de suspecți. Cea mai recentă captură a avut loc la Brașov, unde mascații au reținut șapte dealeri care furnizau cocaină și canabis dependenților. Aceste substanțe erau păstrate în borcane.

La nivelul județului Călărași, situația drogurile nu pare a fi prea departe față de restul județelor. În realitate, situația pare a fi ținută sub control. Dacă în anii anteriori pe străzile din Călărași vedeam zilnic zeci de tineri care consumau etnobotanice sau droguri de mare risc, fenomenul pare că a stagnat în ultima vreme.

Advertisement

Despre acest fenomen a comentat public și Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, care a recunoscut că acest fenomen reprezintă o problemă în județ și în oraș. Acesta a amintit un incident din trecut legat de consumul de droguri. Oficialul spune că inclusiv fostul șef al IPJ Călărași, Marian Iorga, a avut o contribuție negativă asupra acestui fenomen.

(…) “Cred un singur lucru și fac o declarație publică. Traficanții sunt în cârdășie cu poliția. Dacă sunt în cârdășie, hai să căutăm polițiștii care sunt cei care vând droguri sau care sunt complice cu ei, cum era acest comandant care spunea că el nu poate să intervină(…).” – a declarat Iliuță într-o ultima conferință de presă.

Acesta a dezvăluit că atunci când un ziarist a alertat Poliția la 112 despre tineri consumând droguri într-o scară de bloc, nu a existat nicio intervenție din partea Poliției. Astfel, Vasile Iliuță, în calitate de președinte al Consiliului Județean Călărași, a fost nevoit să contacteze personal comandantul Poliției, care a spus că acest caz nu intră în competența lor, sugerând că ar trebui să intervină Poliția Națională.

“Da, e un fenomen care la Călărași se întâmplă. Îmi aduc aminte că eram sesizat de ziarist, era la doamna Mitache, și mă suna pe mine ca președinte al Consiliului Județean că ea a sunat la 112 și nu interveneau în spatele unui bloc, unde vedeau că se injectau, se drogau și era un mare scandal. Atunci am sunat eu comandantul poliției și am primit răspuns care m-a șocat la momentul ăla. A zis că nu-i de competența poliției județene. Este o poliție națională cu un birou la Călărași care ar trebui să intervina. Am zis – oameni buni, 112 e un serviciu de urgență pentru toate situațiile care se întâmplă într-un județ. (…) Păi dacă mie îmi dați o situație la nivelul județului Călărași și eu nu pot să intervin, când legea îmi permite, înseamnă că eu nu-mi fac datoria față de județul Călărași și de cetățenii județului Călărași. Domnul Iorga cred că era unul din traficanții județului Călărași și el avea interesele lui cu grupurile de infracțiuni care sunt la județul nivelul Călărași.” – declară Vasile Iliuță în conferința de presă susținută la sediul PSD Călărași.

TESTAREA ANTIDROG ÎN ȘCOLI. DEZBATERI ÎN CĂLĂRAȘI

Cu privire la propunerea demnităților prin care elevii ar putea fi testați împotriva drogurilor în timpul orelor, Vasile Iliuță a adăugat că nu este de acord cu testarea antidrog în școli, exprimându-și îngrijorarea cu privire la efectele negative asupra copiilor. Acesta consideră că soluțiile mai potrivite ar trebui să implice ONG-urile care să sprijine activitățile elevilor după cursuri și să îi țină departe de tentații.

Advertisement

“Cu testarea eu nu sunt de acord. Hai să ne gândim foarte bine. Avem copii, avem nepoți, avem generații care urmează să ajungă oameni de bază în societate. Dacă noi în copilărie le punem o bilă neagră, că i-am testat și i-am găsit la școală, ce am făcut? I-am pus un cazier acelor copii. Nu, soluțiile sunt altele. Avem asociații, ONG-uri. După ore, să se implice mai multe ONG-uri. Și aici Consiliul Județean e cel care trebuie să vină și să sprijine înființarea mai multor ONG-uri – care să vină și să fie parteneri cu școlile, ca după ore să fie cei care să facă alte activități decât să-i lase în zona drogurilor. E o părere de rău. Asta e părerea mea. Nu facem viitoare generație generație de de infractori. Dumneavoastră, ca părinte și cu o familie cu resurse financiare importante, cum ați reușit să-i țineți pe copii departe de tentații? Dacă mă las pe mine ca exemplu, să știți, chiar dacă am avut o familie cu resurse, copiii mei au fost crescuți modest, au fost crescuți normal. Nu am vrut să-i duc la școli private, nu am vrut să-i duc la școli în afara țării. Am considerat un singur lucru – dacă trăiesc în lumea reală, am niște copii normali. I-am crescut în lumea reală și am niște copii normali. S-au și bătut, au făcut și greșeli la școală, au spart și tabla, geamuri. Am plătit ochelari la colegi… A trebuit să-mi fac datoria de părinte și să fac ce face oricare alt părinte normal în așa fel încât să-și salveze copiii pentru greșelile pe care le-au făcut. Nu am avut copiii în zona asta, pentru că am supravegheat cercurile în care se învârt și niciodată n-am permis să se depășească o anumită zonă, care să-i ducă într-o zonă cu risc și pentru ei, și pentru mine.”

Actualitate

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi consumate din nou. ANSVSA a ridicat interdicția de recoltare

Published

on

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi din nou colectate, după ce alerta emisă de Autoritatea Sanitar-Veterinară pe dat de 6 iunie a fost ridicată.

Analizele de laborator au confirmat că moluștele marine sunt sigure pentru consum, nefiind detectate acumulări de biotoxine în corpul acestora.

Identificarea alarmantă a algelor toxice în Marea Neagră a determinat autoritățile să ia măsuri stricte pentru protejarea sănătății publice. Echipele de specialiști din cadrul Direcției Sanitare Veterinare din Constanța au recoltat probe din diverse zone ale litoralului și au constatat un risc crescut de toxicitate a apei, cauzat de prezența unei alge periculoase.

”În consecință, autoritățile au decis închiderea zonelor trei și patru ale Mării Negre, adică porțiunea cuprinsă între Mangalia și Năvodari. Până la obținerea rezultatelor suplimentare, este interzisă culegerea de midii și rapane din aceste zone. De asemenea, comercializarea fructelor de mare recoltate între 23 mai și 3 iunie a fost interzisă pentru a preveni riscurile de contaminare” au transmis specialiștii, conform gandul.ro.

Advertisement

Pe 6 iunie, ANSVSA a impus interdicția culegerii moluștelor bivalve din două zone de producție clasificate din Marea Neagră: între Năvodari și Portul Constanța, respectiv între Agigea și Mangalia. Această măsură preventivă a fost luată după ce analizele apei au indicat un risc ridicat de toxicitate din cauza unei alge periculoase. În perioada celor 10 zile de restricții impuse, pescarii au avut permisiunea să recolteze midii, vongole și rapane doar din zona cuprinsă între Midia și Tulcea.

„În momentul în care apar alge care au doar un potențial toxic, ele sunt studiate la nivelul lanțului trofic și mai departe să vedem dacă eventualitatea aceasta se concretizează în corpul bivalvelor filtratoare” a declarat Adrian Bîlbă, activist de mediu, pentru stirileprotv.ro.

DSVSA Constanța a decis să anuleze Deciziile de închidere pentru cele două zone și să le redeschidă pentru recoltarea moluștelor bivalve. Această decizie a fost luată după ce analizele de laborator efectuate de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară, pe probe de scoici și rapane recoltate la un interval de 48 de ore, au indicat că nu au fost detectate biotoxine marine în corpul acestora.

„Avem două buletine consecutive conforme în urma prelevărilor la interval de 48 de ore așa cum solicită regulamentele europene. Analizele sunt perfecte, zero biotoxine” spune Gabriel Nica, director executiv DSV Constanța, conform sursei menționate anterior.

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi

Published

on

Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.

În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.

Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.

“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.

Advertisement

Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.

„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.

Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.

„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.

 

Advertisement

Continue Reading

Știri

Digi 24: Dezastru ecologic în județul Călărași. Una dintre cele mai mari bălți de pescuit din țară seacă

Published

on

sursă imagine: screenshot Digi24

Un reportaj realizat de Digi24 în județul Călărași arată imagini îngrijorătoare despre una dintre cele mai mari bălți din țară. E vorba despre Mostiștea, unde peste 100 de hectare au secat complet încă din primăvară din cauză că apa a fost folosită în exces pentru umplerea canalelor de irigații ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Așa cum prevede procesul tehnic, apa folosită pentru irigații trebuia completată la loc, însă pompa care trebuia să se ocupe de asta nu are curent ca urmare a unor datorii pe care agenția le are către furnizorul de energie electrică.

Dezastru ecologic în județul Călărași, pe balta Mostiștea, situată între comunele Mănăstirea și Dorobanțu. Apa a secat din cauza neglijenței și dezinteresului Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, blamată de autoritățile locale.

Digi24 a vorbit cu fostul director ANIF Călărași, Dumitru Stan, care a spus că „ne aflăm într-o situație critică, dar nu natura e de vină. Aici e de vină omul”, a declarat acesta. 

La rândul lui, primarul comunei Mănăstirea, Marian Iancu, a povestit că în luna martie balta era plină de apă și pești, însă „în urma secetei prelungite și a irigațiilor necontrolate, s-a ajuns unde se vede la acest moment”, a spus. „Din lacul Mostiștea, peste o sută de hectare, la această oră, este uscătură, nisip. În locul unde acum trei luni de zile, patru luni de zile, creșteau pești, acum pasc oile”.

Sursă imagine: screenshot Digi24

Sursele Digi24 arată că principala cauză a dezastrului actual este folosirea excesivă a apei pentru irigații, fără ca nivelul de apă să fie completat ulterior pentru a menține un echilibru. „Să pompeze apă, astfel încât prima dată să asigure nivelul corespunzător, după care să se facă o exploatare corectă și o întreținere corectă a acestui lac. Altfel, vor fi pagube mari”, explică Dumitru Stan pentru Digi24

Primarul comunei Mânăstirea cere ajutorul Guvernului pentru salvarea ecosistemului. Până atunci, două pompe ar putea remedia problema – însă una este foarte veche și defectă, iar cealaltă nu este racordată la curent ca să poată pompa apă din Dunăre din cauza unor datorii pe care ANIF le are către furnziorul de energie electrică. 

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate