Știri
Directorul general al AFIR a participat la campania de informare organizată de către MADR
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian – Ionuț CHESNOIU, a participat în zilele de 21 și 22 iunie 2017 la o serie de întâlniri de informare în județele Tulcea și Constanța.
Evenimentele au fost organizate de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care derulează în acestă perioadă o campanie de informare privind accesarea fondurilor europene, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Această campanie de informare a demarat în data de 21 iunie cu întâlnirea de la Consiliul Județean Tulcea, unde alături de Secretarul de Stat în cadrul MADR, Alexandru POTOR, au mai luat parte Directorul General al AM PNDR, Florentina TUDOR, Șeful Biroului RNDR (Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală), Mihai HERCIU. La întâlnire au mai luat parte vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru MERGEANI și președitele ADI (Asociației de Dezvoltare Intercomunitară) ITI – Delta Dunării, Petre ILIE.
De asemenea, printre participanții la întrunire s-au numărat și reprezentanții GAL-urilor din zonă (județele Tulcea, Brăila și Galați), cei ai autoritățiilor locale din județul Tulcea, fermieri și solicitanți de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.
„Vă asigur de toată susținerea mea în accesarea fondurilor europene, disponibile prin PNDR 2020, cu mențiunea că nu putem ieși din cadrul legal de implementarea a acestor fonduri. Analizăm cu celeritate toate problemele și obervațiile pe care ni le semnalați și căutăm cele mai bune soluții, dar vom acționa în spiritul și litera legii, de fiecare dată.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU în cadrul întâlnirii de la Tulcea.
Autoritatea de Management pentru PNDR, prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), își propune derularea unei campanii de informare a fermierilor, a Unităților Administrativ Teritoriale (UAT-urilor) prin reprezentanții legali, a asociațiilor de profil, a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL-urilor) etc, cu privire la posibilitățile de accesarea a submăsurilor din cadrul PNDR 2020. Acțiunile își propun conștientizarea celor interesați să dezvolte investiții în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale referitor la elaborarea și depunerea proiectelor în cadrul sesiunilor active din anul 2017.
Următoarea întâlnire s-a desfășurat în data de 22 iunie, la Constanța, cu participarea Secretarului de Stat, Alexandru POTOR, a Directorului general al AM PNDR, Florentina TUDOR, a Șefului Biroului RNDR, Mihai HERCIU, iar din partea AFIR a Directorului General, Adrian – Ionuț CHESNOIU. La întrunire a luat parte și primarul municipiului Constanța, Decebal FĂGĂDĂU.
În această a doua sesiune din cadrul campaniei de informare derulate de RNDR, au luat parte fermieri, GAL-uri, reprezentanți ai autoritățiilor locale din județul Constanța, dar și ai OUAI-urilor din zonă. Totodată, au fost prezenți la întâlnire și reprezentanți ai societăților de consultanță din domeniul fondurilor europene.
„Sunt încântat să iau parte la această serie de întâlniri care a debutat ieri la Tulcea, în ideea de a fi cât mai aproape de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, unul dintre obiectivele propuse la preluarea mandatului fiind o relație cât mai bună atât cu beneficiarii, cât și cu solicitanții de finanțare. Nu este o muncă ușoară, dar către sfârșitul anului vom avea primele concluzii cu privire la gradul de absorbție și la modul cum au evoluat submăsurile din Program. Informațiile culese de la dumneavoastră sunt importante și încercăm să le transpunem în procedurile noastre de lucru, astfel încât relația dintre beneficiari și Agenție să fie una cât mai facilă în atingerea obiectivelor comune pe care ni le-am propus. ” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.
Reprezentanții MADR și AFIR au prezentat oportunitățiile de finanțare pe care le pot accesa toți cei care doresc să depună proiecte de investiții agricole și non-agricole din mediul rural. De asemenea, au raspuns întrebărilor venite din partea celor prezenți și au clarificat anumite aspecte referitoare la accesarea submăsurilor din PNDR 2020.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
