Știri
Directorul general al AFIR a participat la campania de informare organizată de către MADR
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian – Ionuț CHESNOIU, a participat în zilele de 21 și 22 iunie 2017 la o serie de întâlniri de informare în județele Tulcea și Constanța.
Evenimentele au fost organizate de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care derulează în acestă perioadă o campanie de informare privind accesarea fondurilor europene, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Această campanie de informare a demarat în data de 21 iunie cu întâlnirea de la Consiliul Județean Tulcea, unde alături de Secretarul de Stat în cadrul MADR, Alexandru POTOR, au mai luat parte Directorul General al AM PNDR, Florentina TUDOR, Șeful Biroului RNDR (Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală), Mihai HERCIU. La întâlnire au mai luat parte vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru MERGEANI și președitele ADI (Asociației de Dezvoltare Intercomunitară) ITI – Delta Dunării, Petre ILIE.
De asemenea, printre participanții la întrunire s-au numărat și reprezentanții GAL-urilor din zonă (județele Tulcea, Brăila și Galați), cei ai autoritățiilor locale din județul Tulcea, fermieri și solicitanți de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.
„Vă asigur de toată susținerea mea în accesarea fondurilor europene, disponibile prin PNDR 2020, cu mențiunea că nu putem ieși din cadrul legal de implementarea a acestor fonduri. Analizăm cu celeritate toate problemele și obervațiile pe care ni le semnalați și căutăm cele mai bune soluții, dar vom acționa în spiritul și litera legii, de fiecare dată.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU în cadrul întâlnirii de la Tulcea.
Autoritatea de Management pentru PNDR, prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), își propune derularea unei campanii de informare a fermierilor, a Unităților Administrativ Teritoriale (UAT-urilor) prin reprezentanții legali, a asociațiilor de profil, a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL-urilor) etc, cu privire la posibilitățile de accesarea a submăsurilor din cadrul PNDR 2020. Acțiunile își propun conștientizarea celor interesați să dezvolte investiții în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale referitor la elaborarea și depunerea proiectelor în cadrul sesiunilor active din anul 2017.
Următoarea întâlnire s-a desfășurat în data de 22 iunie, la Constanța, cu participarea Secretarului de Stat, Alexandru POTOR, a Directorului general al AM PNDR, Florentina TUDOR, a Șefului Biroului RNDR, Mihai HERCIU, iar din partea AFIR a Directorului General, Adrian – Ionuț CHESNOIU. La întrunire a luat parte și primarul municipiului Constanța, Decebal FĂGĂDĂU.
În această a doua sesiune din cadrul campaniei de informare derulate de RNDR, au luat parte fermieri, GAL-uri, reprezentanți ai autoritățiilor locale din județul Constanța, dar și ai OUAI-urilor din zonă. Totodată, au fost prezenți la întâlnire și reprezentanți ai societăților de consultanță din domeniul fondurilor europene.
„Sunt încântat să iau parte la această serie de întâlniri care a debutat ieri la Tulcea, în ideea de a fi cât mai aproape de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, unul dintre obiectivele propuse la preluarea mandatului fiind o relație cât mai bună atât cu beneficiarii, cât și cu solicitanții de finanțare. Nu este o muncă ușoară, dar către sfârșitul anului vom avea primele concluzii cu privire la gradul de absorbție și la modul cum au evoluat submăsurile din Program. Informațiile culese de la dumneavoastră sunt importante și încercăm să le transpunem în procedurile noastre de lucru, astfel încât relația dintre beneficiari și Agenție să fie una cât mai facilă în atingerea obiectivelor comune pe care ni le-am propus. ” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.
Reprezentanții MADR și AFIR au prezentat oportunitățiile de finanțare pe care le pot accesa toți cei care doresc să depună proiecte de investiții agricole și non-agricole din mediul rural. De asemenea, au raspuns întrebărilor venite din partea celor prezenți și au clarificat anumite aspecte referitoare la accesarea submăsurilor din PNDR 2020.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 12 decembrie
CEAȚĂ DENSĂ ÎN CĂLĂRAȘI! ȘOFERII, AVERTIZAȚI SĂ CIRCULE CU PRUDENȚĂ
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
