Știri
Semnificația istorică a zilei de 27 noiembrie
27 noiembrie ocupă un loc special în istoria României prin două momente cu semnificații opuse. La 27 martie/9 aprilie 1918 (stil nou), Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea condiționată a Basarabiei cu Regatul României – primul pas major al Marii Uniri din 1918. Exact 29 de ani mai târziu, la 27 noiembrie 1947, regimul comunist a proclamat „Ziua Republicii”, transformând această dată într-o sărbătoare oficială a Republicii Populare Române (ulterior RSR), celebrată până la Revoluția din 1989. Astfel, 27 noiembrie rămâne o zi cu dublă încărcătură istorică: simbol al actului de unire a Basarabiei în 1918 și, în același timp, al instaurării definitive a regimului comunist în România după abdicarea forțată a Regelui Mihai I (30 decembrie 1947).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1095 – La Conciliul de la Clermont, Papa Urban al II-lea a declarat Prima Cruciadă.
1127 – S-a născut împăratul chinez Xiaozong ( Zhao Shen), din dinastia Song; (d. 1194). A fost un descendent îndepărtat al fondatorului dinastiei, Taizu si domnit din anul 1162 pana in anul 1189.
1640 – Domnitorul Matei Basarab a emis o lege prin care a limitat posibilitatea de închiriere a mânăstirilor românești aflate pe Muntele Athos ori a altor locuri sfinte.
1701 – S-a născut fizicianul și astronomul Anders Celsius, cel care a inventat scara termometrică centesimală, Scara Celsius. Este fondatorul, în 1731, al primului Observator Astronomic din Suedia; (m. 25 aprilie 1744).
1815 – În urma Congresului de la Viena este adoptata Constituția regatului Poloniei, aflat sub autoritatea Rusiei.
1818 – S-a născut omul de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntașii Revoluției din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuți;(m. 12 ianuarie 1866).
1867 – S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog si zoolog, membru al Academiei Romane si cel care a reorganizat Muzeul de Istorie Naturala din București, instituție ce azi ii poarta numele.
1884 – S-a născut Vasile Voiculescu, poet, dramaturg și prozator român (d. 1963)
1885 – S-a născut Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)
1895 – Inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, si-a semnat testamentul in care a specificat ca își cedează averea pentru crearea unor premii care sa recompenseze descoperirile cele mai importante in domeniul fizicii, chimiei și în medicină.
1895 – A murit Alexandre Dumas–fiul, romancier și dramaturg francez.
1912 – S-a născut actrița Dina Cocea. A fost profesoară la IATC, avându-i ca studenți, printre alții, pe Gheorghe Dincă, Marin Moraru, Ion Fiscuteanu; (d. 28.10.2008 ).
1913 – Se constituie “România“, prima societate națională de navigație maritimă care începe să funcționeze la 1 martie 1914. Președinte a societății a fost Anghel Saligny.
1918 – Are loc ultima ședință a Sfatului Țârii din Republica Democrată Moldovenească (succesoarea Guberniei Basarabiei), in care acesta s-a autodizolvat.
1921 – La București are loc Congresul Partidului Național Liberal din România, la care se adoptă noul statut şi program al partidului ce prevedea modificarea Constituției, unificarea legislativă şi administrativă, etc.
1924 – S-a născut Nina Cassian, poetă, prozatoare şi traducătoare (volumele de poezie: “Dialogul vântului cu marea”, “Confidențe fictive”).
1931 – Are loc la Paris o Conferință a dezarmării, la care au participat delegații din 30 de țări printre care și România.
1934 – A murit Baby Face Nelson (Lester Joseph Gillis ), celebru în SUA pentru jafurile asupra băncilor. Declarat inamic public numărul 1 de către FBI, a fost împuscat de către agenți FBI; (n.06.12.1908).
1940 – Au fost asasinați Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga. La 27 noiembrie 1940 este asasinat de legionari în pădurea Snagov, de lângă București, Virgil Madgearu, fost ministru Național-Țărănist (n. 14 decembrie 1884 Galați), economist, sociolog și om politic român.
1940 – A murit Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava; (n. 08.11.1887).
1940 – S-a născut actorul american de origine chineza Bruce Lee, maestru în Arte Marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do ; (d. 20.07.1973).
1942 – S-a născut Jimi Hendrix (James Marshall), solist vocal și compozitor, unul dintre cei mai mari chitariști rock ;(d. 18.09.1970).
1971 – Sonda spațială sovietică Marte 2 aflată pe orbita planetei Marte lansează modulul de coborâre. Acesta funcționează defectuos și se prăbușește, însă este primul obiect făcut de om care ajunge pe suprafața planetei Marte.
1972 – A încetat din viață poetul Victor Eftimiu. A fost directorul Teatrului Național din București, al Teatrului Național și al Operei din Cluj; membru al Academiei Române (“Înșir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”); (n.24.01.1889).
1975 – Ross McWhirter, editorul si co-fondatorul Guinness Book of Records, a fost împuşcat mortal la Londra.
1978 – Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este înființat în orașul de Riha (Urfa), în Turcia si devine principala formațiune kurda care lupta pentru independenta Kurdistanului.
1979 – A murit Dona Dumitru Siminică, solist vocal român. (n. 1926, Târgoviște).
1984 – În conformitate cu Acordul semnat la Bruxelles între guvernele din Marea Britanie și Spania, s-a convenit începerea discuțiilor privitoare la viitorul coloniei britanice Gibraltar, inclusiv acordarea suveranității acestui teritoriu.
1986 – A fost demolată Biserica Doamna Oltea din București.
1986 – Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda și Cluj.
1989: Revoluția de Catifea din Cehoslovacia: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul tarii.
1998 – A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis“, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.
2004 – Revoluția Portocalie – Parlamentul ucrainean a invalidat rezultatul alegerilor prezidențiale.
2005 – Au loc alegeri în Cecenia, în condiții stricte de securitate.
2009 – Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a anunțat la Bruxelles lista comisarilor europeni desemnați. Din partea României a fost desemnat pentru portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Arme, muniție și câini ogar, descoperite în urma unor percheziții pentru braconaj cinegetic, în Ialomița
Deputatul PNL Ciprian Pandea: Dronele agricole pot fi achiziționate cu fonduri europene prin AFIR
Colinde și emoție la Parohia Sfântului Mucenic Dasie. Primarul Marius Dulce: „Copiii ne-au reamintit adevăratul spirit al sărbătorilor”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
