Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 531

Știri

Ancheta în Primăria Sohatu: Pășune transformată în afacere personală de fostul primar Dumitru Grigore

Published

on

Un teren de 58 de hectare, destinat inițial pășunatului comunal, a devenit centrul unei controverse de proporții în comuna Sohatu. Investigația noastră scoate la iveală cum fostul primar Dumitru Grigore, împreună cu fiul său, exploatează ilegal această suprafață de la obținerea celui de-al doilea mandat, în 2016. Deși Agentia Domeniile Statului (ADS) interzisese punerea în posesie și ceruse returnarea terenului, acesta a fost transformat într-o afacere privată sub acoperirea administrației locale.

În anul 2002, Primăria Sohatu a primit de la Agenția Domeniului Statului dreptul de a administra o suprafață de 58 de hectare în Tarlaua 11/1, pe UAT Gălbinași, sub destinația de islaz comunal. În urma unei hotărâri de Consiliu Local, acest teren nu trebuia pus în posesie, ci să rămână în administrarea primăriei, strict pentru activități agricole comune sau pentru a fi redistribuit la nevoie către alte localități care se confruntă cu un deficit de teren agricol.

Însă, lucrurile au luat o întorsătură surprinzătoare în 2016, odată cu obținerea celui de-al doilea mandat al lui Dumitru Grigore. Deși terenul nu îi aparținea și nu putea fi lucrat în scop personal, acesta a decis să îl are și să-l folosească pentru obținerea de profit, fără a respecta destinația oficială stabilită prin protocolul ADS.

  • O reacție similară primim și din partea fostului viceprimar din Sohatu, Dumitru Grigore, care brusc rămâne fără semnal la telefon atunci când încercăm să-i explicăm motivul pentru care l-am contactat.
  • Am încercat să obținem de la acesta informații despre existența unor documente care să justifice utilizarea acestei suprafețe de teren agricol cu titlu de islaz comunal.
  • De asemenea, am dorit să-l întrebăm despre procesele-verbale încheiate în mandatul său, însă fără succes.

Fiul său, Dumitru Marian, a continuat să lucreze acest teren, fără a-l declara la APIA, iar activitățile lor sunt susținute de o serie de înregistrări video care confirmă situația.

  • “Nu cunosc speța așa că vă doresc o zi bună!” a fost reacția lui Dumitru Marian când jurnaliștii Călărașipress.ro au încercat să obțină un punct de vedere.

Noul primar al comunei Gălbinași, Radu PAUL, a descoperit în arhivele instituției documente clare prin care ADS a interzis punerea în posesie a terenului și a solicitat restituirea acestuia pentru a fi distribuit altor localități cu deficit de teren, printre care și Primăria Gălbinași. Gălbinași are mai multe hotărâri judecătorești definitive prin care este obligată să pună în posesie aproximativ 44 de hectare către persoane care și-au câștigat drepturile în instanță.

  • Nici Cătălin Iordache, primarul din Sohatu, nu a putut fi contactat până la această oră pentru a clarifica situația și pentru a explica, în mod firesc, cum a fost posibil ca o suprafață de aproximativ 60 de hectare, aflată în proprietatea ADS București, să ajungă ilegal în posesia fiului fostului viceprimar din Sohatu, fără ca nimeni să se sesizeze din 2006.

Consilierul județean Valentin Popa a adresat în repetate rânduri solicitări Primăriei Sohatu pentru a obține explicații privind gestionarea acestui teren. Până în prezent, însă, răspunsurile oficiale au fost evazive, în ciuda probelor adunate și a faptului că administrația locală a tergiversat în mod intenționat predarea terenului către ADS. In ultima adresa depusa de Popa Valentin, Primăria Sohatu raspunde ca petentul sa se adreseze organelor de cercetare penală, în speță Parchetul de pe Lângă Judecătoria Oltenița.

Se pare că, de mai bine de patru ani, cercetările demarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, după ce primarul din Gălbinași ar fi sesizat organele legii, nu au condus la identificarea unui vinovat.

Advertisement

Redacția Călărași PRESS a intrat în posesia unor înregistrări video care demonstrează clar că Dumitru Marian, fiul fostului primar Dumitru Grigore, utilizează aceste terenuri în mod ilegal, fără să dețină niciun document. În prezent, există doar câteva procese-verbale întocmite în jurul anului 2007, însă cărora nu le este recunoscută valoarea juridică.

În discuțiile cu mai mulți membri ai administrației locale din Sohatu și Gălbinași, au ieșit la iveală informații care arată faptul că atât Dumitru Grigore, cât și fiul său, au fost protejați în utilizarea ilegală a terenului de 58 de hectare.

Declarațiile și înregistrări video indică faptul că și actualul primar din Sohatu este la curent cu utilizarea ilegală a terenului, fără a lua măsuri concrete pentru a remedia situația.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

ANAF blochează sute de firme Uber și Bolt suspectate de fraudă fiscală cu flote auto luate în comodat

Published

on

Pentru prima dată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o amplă acțiune de verificare și blocare a unor firme care operează în sistemul de ride-sharing, prin platformele Uber și Bolt, suspectate că ar fi folosit mașini luate în comodat pentru a evita plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat.

Potrivit ANAF, numeroase companii care figurează cu flote active pe cele două platforme nu sunt, în realitate, proprietarele vehiculelor utilizate, ci le-au preluat în folosință de la alte firme prin contracte de comodat.

„Multe firme cu flote de mașini prezente pe Uber și Bolt nu sunt proprietarele acestora, ci le-au luat în comodat de la alte companii. În acest mod, se eludează obligațiile fiscale, iar bugetul de stat este prejudiciat prin neplata impozitelor și contribuțiilor aferente”, precizează reprezentanții ANAF.

Conform surselor citate, șoferii angajați sau colaboratori ai acestor firme sunt plătiți pentru curse, însă companiile care dețin mașinile în comodat nu virează impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente sumelor plătite. Când echipele Antifraudă intervin, prejudiciile constatate sunt considerabile, însă firmele intermediare nu dețin bunuri care să poată fi executate — nici măcar autoturismele folosite în activitate.

Fraudă estimată la peste 52 de milioane de euro

Oficialii statului estimează că pierderile provocate bugetului depășesc 52 de milioane de euro, sume care ar fi trebuit colectate sub formă de taxe și impozite din activitatea de ride-sharing.

Advertisement

Surse din cadrul instituției spun că, în unele cazuri, firmele implicate au fost special create pentru a gestiona aceste contracte de comodat, fiind ulterior dizolvate sau declarate fără active, tocmai pentru a evita răspunderea fiscală.

RAR ar putea fi implicat în verificările viitoare

În această schemă ar putea fi implicat și Registrul Auto Român (RAR), care supervizează stațiile ITP unde mașinile de ride-sharing sunt obligate să efectueze verificări la fiecare 6 luni. În eventualitatea unei colaborări între RAR și ANAF, verificarea tehnică ar putea fi suspendată pentru firmele care nu și-au achitat obligațiile fiscale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

VIDEO. „Mi-au luat copilul nevinovat și l-au băgat la pușcărie!” – strigătul disperat al unei mame din Dragalina

Published

on

Toma Elena, mama unui tânăr de 30 de ani din comuna Dragalina, trăiește o dramă cutremurătoare. Băiatul ei a fost arestat și condamnat, deși, spune femeia, probele nu îl incriminează. Între lacrimi și neputință, mama povestește cum viața familiei s-a schimbat radical.

„M-am trezit cu poliția la poartă”
„Am un copil arestat pe nedrept. Într-o zi au venit polițiștii și l-au luat, spunând că există o filmare cu el. A doua zi, când m-am dus la reținere, mi-au zis că filmarea nu mai există”, povestește femeia.

Ea susține că, deși băiatul ei avea alibiuri clare – era la muncă și avea convorbiri telefonice care dovedeau unde se afla – aceste probe nu au fost luate în seamă. „Nu s-au uitat la nimic: nici telefoanele, nici faptul că era la Dragonul Roșu, nici măcar declarațiile altora din dosar care au spus că el nu e vinovat.”

„Am plătit avocați, dar adevărul n-a ieșit la lumină”
Ani la rând, Elena Toma a cheltuit bani pentru avocați, sperând că justiția va demonstra nevinovăția fiului ei. „Am aflat prea târziu că avocatul nostru era rudă cu anchetatorul. Dacă știam, nu-l luam niciodată. Mai bine mergeam cu un avocat din oficiu. Adevărul poate ieșea la suprafață.”

Advertisement

Femeia este convinsă că fiul ei a fost băgat la înaintare pentru ca alți inculpați să primească pedepse mai mici. „Grupul acela a spus la un moment dat că au lăsat pe altul în libertate și au dat vina pe copilul meu. De ce n-au zis de la început? Ca să-și scadă ei din pedeapsă.”

„Copilul meu e terminat”
Tânărul de 30 de ani se află de trei luni după gratii. „Când l-au arestat, a intrat într-un stres enorm. Îmi spune mereu: mamă, dacă eram vinovat, nu-mi părea rău, dar mă doare că sunt nevinovat și totuși stau închis.”

Pentru Elena Toma, fiecare vizită la penitenciar este o rană. „Îi duc pachet, încerc să-l încurajez, dar el e terminat psihic. Îmi spune că nu înțelege cum s-a putut întâmpla asta. Nici eu nu înțeleg. Justiția nu și-a făcut treaba.”

„În România intră oameni nevinovați la pușcărie”
Mama spune că trăiește cu frica și neputința că orice om ar putea ajunge în aceeași situație. „Doamne ferește să mai treacă cineva prin ce trecem noi. Copilul meu nu are nicio convorbire cu grupul, nu are legătură cu părțile vătămate. Și totuși, pentru că avea o suspendare mai veche, s-au gândit că e mai ușor să-l condamne.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Filme de top pe marele ecran la Cinema Călărași – programul lunii octombrie 2025

Published

on

Călărășenii au parte, în această lună, de producții spectaculoase, premiere internaționale și filme românești de acțiune, animații pentru copii și thrillere pline de suspans. Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a anunțat programul Cinema 3D/2D pentru perioada 3 – 30 octombrie 2025.

📌 Iată cele mai așteptate filme ale lunii:

  • „Casa de păpuși a lui Gabby – Filmul” (animație, AG) – o aventură plină de magie și personaje simpatice, destinată celor mici.
  • „Jaful secolului” (acțiune, dramă, N15) – film românesc inspirat din fapte reale, cu Anamaria Vartolomei și Rareș Andrici.
  • „După apocalipsă” (comedie, SF, AP12) – Samuel L. Jackson și Dave Bautista într-o luptă pentru supraviețuire după o catastrofă solară.
  • „TRON: Ares” (acțiune, SF, 3D, AP12) – revenirea spectaculoasă a francizei de cult, cu Gillian Anderson și Jared Leto.
  • „Roofman: Hoțul de pe acoperiș” (dramă, crimă, N15) – Channing Tatum în rolul unui spărgător evadat.
  • „Micul erou peticit” (animație, AG) – un film de familie emoționant, plin de umor și personaje fantastice.
  • „Doamne, ce noroc!” (comedie, acțiune, AP12) – Keanu Reeves în rolul unui înger cam stângaci, într-o poveste plină de umor.
  • „Telefonul negru” (horror, N15) – continuarea poveștii cutremurătoare, cu Ethan Hawke.
  • „Cursa” (acțiune, AG) – super-producție românească filmată pe străzile din București, cu mașini spectaculoase și cascadorii de top.
  • „După vânătoare” (thriller, dramă, N15) – Andrew Garfield și Julia Roberts într-o poveste tensionată despre secrete și acuzații.

📅 Programul complet cu orele de difuzare poate fi consultat pe site-ul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași – www.culturalcl.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading