Știri
Ancheta în Primăria Sohatu: Pășune transformată în afacere personală de fostul primar Dumitru Grigore
Un teren de 58 de hectare, destinat inițial pășunatului comunal, a devenit centrul unei controverse de proporții în comuna Sohatu. Investigația noastră scoate la iveală cum fostul primar Dumitru Grigore, împreună cu fiul său, exploatează ilegal această suprafață de la obținerea celui de-al doilea mandat, în 2016. Deși Agentia Domeniile Statului (ADS) interzisese punerea în posesie și ceruse returnarea terenului, acesta a fost transformat într-o afacere privată sub acoperirea administrației locale.
În anul 2002, Primăria Sohatu a primit de la Agenția Domeniului Statului dreptul de a administra o suprafață de 58 de hectare în Tarlaua 11/1, pe UAT Gălbinași, sub destinația de islaz comunal. În urma unei hotărâri de Consiliu Local, acest teren nu trebuia pus în posesie, ci să rămână în administrarea primăriei, strict pentru activități agricole comune sau pentru a fi redistribuit la nevoie către alte localități care se confruntă cu un deficit de teren agricol.
Însă, lucrurile au luat o întorsătură surprinzătoare în 2016, odată cu obținerea celui de-al doilea mandat al lui Dumitru Grigore. Deși terenul nu îi aparținea și nu putea fi lucrat în scop personal, acesta a decis să îl are și să-l folosească pentru obținerea de profit, fără a respecta destinația oficială stabilită prin protocolul ADS.
- O reacție similară primim și din partea fostului viceprimar din Sohatu, Dumitru Grigore, care brusc rămâne fără semnal la telefon atunci când încercăm să-i explicăm motivul pentru care l-am contactat.
- Am încercat să obținem de la acesta informații despre existența unor documente care să justifice utilizarea acestei suprafețe de teren agricol cu titlu de islaz comunal.
- De asemenea, am dorit să-l întrebăm despre procesele-verbale încheiate în mandatul său, însă fără succes.
Fiul său, Dumitru Marian, a continuat să lucreze acest teren, fără a-l declara la APIA, iar activitățile lor sunt susținute de o serie de înregistrări video care confirmă situația.
- “Nu cunosc speța așa că vă doresc o zi bună!” a fost reacția lui Dumitru Marian când jurnaliștii Călărașipress.ro au încercat să obțină un punct de vedere.
Noul primar al comunei Gălbinași, Radu PAUL, a descoperit în arhivele instituției documente clare prin care ADS a interzis punerea în posesie a terenului și a solicitat restituirea acestuia pentru a fi distribuit altor localități cu deficit de teren, printre care și Primăria Gălbinași. Gălbinași are mai multe hotărâri judecătorești definitive prin care este obligată să pună în posesie aproximativ 44 de hectare către persoane care și-au câștigat drepturile în instanță.
- Nici Cătălin Iordache, primarul din Sohatu, nu a putut fi contactat până la această oră pentru a clarifica situația și pentru a explica, în mod firesc, cum a fost posibil ca o suprafață de aproximativ 60 de hectare, aflată în proprietatea ADS București, să ajungă ilegal în posesia fiului fostului viceprimar din Sohatu, fără ca nimeni să se sesizeze din 2006.
Consilierul județean Valentin Popa a adresat în repetate rânduri solicitări Primăriei Sohatu pentru a obține explicații privind gestionarea acestui teren. Până în prezent, însă, răspunsurile oficiale au fost evazive, în ciuda probelor adunate și a faptului că administrația locală a tergiversat în mod intenționat predarea terenului către ADS. In ultima adresa depusa de Popa Valentin, Primăria Sohatu raspunde ca petentul sa se adreseze organelor de cercetare penală, în speță Parchetul de pe Lângă Judecătoria Oltenița.
Se pare că, de mai bine de patru ani, cercetările demarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, după ce primarul din Gălbinași ar fi sesizat organele legii, nu au condus la identificarea unui vinovat.
Redacția Călărași PRESS a intrat în posesia unor înregistrări video care demonstrează clar că Dumitru Marian, fiul fostului primar Dumitru Grigore, utilizează aceste terenuri în mod ilegal, fără să dețină niciun document. În prezent, există doar câteva procese-verbale întocmite în jurul anului 2007, însă cărora nu le este recunoscută valoarea juridică.
În discuțiile cu mai mulți membri ai administrației locale din Sohatu și Gălbinași, au ieșit la iveală informații care arată faptul că atât Dumitru Grigore, cât și fiul său, au fost protejați în utilizarea ilegală a terenului de 58 de hectare.
Declarațiile și înregistrări video indică faptul că și actualul primar din Sohatu este la curent cu utilizarea ilegală a terenului, fără a lua măsuri concrete pentru a remedia situația.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Supă cremă de dovleac – Mângâierea aromată a toamnei!
Când dispar punctele de penalizare și cum verifici GRATUIT istoricul rutier în câteva secunde
Remedii naturiste eficiente pentru curățarea arterelor de colesterol
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
