La zi
Trecerile improvizate prin vadul Argeşului, afectate de deversări
Astăzi, 12 iulie, la ora 12.00, în Orașul Budești a avut loc o întâlnire publică la care au participat autoritățile locale din Budești, primari din localitățile învecinate care s-au întâlnit cu autoritățile județene pentru a discuta și dezbate problema trecerilor prin vad de pe teritoriul județului Călărași. Râul Argeș reprezintă un pericol în acest moment pentru cei care tranzitează podurile improvizate.
Trecerile prin vadul râului Argeș dintre Budești – Crivăț, Șoldanu-Radovanu, Clătești-Mitreni au fost afectate de deversări. În acest moment, circulația este imposibilă prin cele trei puncte. Cea mai afectată este localitatea Crivăț.
Contactat, primarul comunei Crivăț, Ion ROBU a decalarat următoarele:
“Orașul Budești beneficiază de serviciile. Suntem afectați pentru că avem APIA la Budești, Financiarul, Trezoreria, Evidența populației, serviciile bancare sunt tot în Budești, iar magazinele mari la fel. Pentru a putea ajunge la Budești trebuie să ocolim prin Oltenița. 100 km (dus-întors). Sau prin comuna Hotarele din jud. Giurgiu, adică alți 56 km (dus- întors). Pompierii, poliția, toate sunt peste drum de Argeș. Adică, suntem izolați din acest punct de vedere. Odată cu reînființarea comunei, în anul 2006, am preluat și trecerea prin vad, care este domeniul public.
Noi administram tuburile prin care Argeșul trece. Această trecere nu are autorizație, este lipsită de legalitate. Prefectul Județului Călărași, George Iacob ne-a îndemnat să găsim baza legală prin care am putea construi treceri prin vad, care să fie autorizate. Chiar și provizorie, dar să fie autorizate.
Primăria din Crivăț administrează trecerile prin vad, respectiv tuburile prin care trece Argeșul, dar nu pot iniția un proiect dacă nu sunt proprietar.” – a declarat pentru Călărași News, Ion Robu – primarul comunei Crivăț
Președintele Consiliului Călărași, Vasile Iliuță a recomandat primarului comunei Crivăț să înceapă demersurile prin care aceste vaduri să fie predate administrației județene, motivând faptul că aceste treceri sunt parte din DJ 301.
Aceste probleme se pare că provin de la deșeurile menajere deversate în Argeș, resturi ale materialelor de construcții, crengi rupte din pomi, toate acestea s-au depozitat de-a lungul timpului lângă tuburile amplasate care susțin trecerea. Așadar, rezidurile menajere și resturile care s-au depus obturează trecerea afluentului Dunării.
Consiliul Județean Călărași a publicat pe pagina oficială a instituției o informare prin care se comunică faptul că se încearcă găsirea soluțiilor:
-Trecerile prin vad de pe teritoriul județului Călărași sunt, la această oră, subiecte de dezbatere publică, la Primăria orașului Budești. Căile de acces improvizate aparțin unităților administrativ teritoriale și sunt neautorizate.Conducerea Consiliului Județean Călărași, alături de cea a Instituției Prefectului – județul Călărași, s-a întâlnit cu primarii, consilierii locali, oameni ai localităților Radovanu, Șoldanu, Crivăț și Budești pentru a incepe demersurile de intrare în legalitate a trecerilor prin vad și de reabilitare a lor. În acest moment, râul Argeș reprezintă un pericol pentru cei care tranzitează podurile improvizate.-
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești
Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.
Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.
De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.
🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.
În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.
Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.
Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Rezultate rușinoase la concursul pentru șefia IPJ Călărași! Niciun candidat nu a trecut de nota 4
Întâlnire de lucru la Budești pe tema începutului de an școlar și a problemelor administrative
