La zi
VIDEO. Spitalul din Oltenița a rămas fără acreditare. Fostul manager vorbește despre abuzurile suportate
Complicațiile în astfel de instituții vitale apar atunci când oamenii de la conducere nu văd sănătatea ca pe o prioritate privind comunicarea problemelor. Este și exemplul edilului municipiului Oltenița, Costinel Milescu, care a declarat echipei CANAL SUD că nu știe nimic despre acest subiect.
Pacienții își asumă riscurile, spune fostul manager Simona Smochină, care se simte neîndreptățită, privind felul în care a fost tratată în relația cu actuala conducere managerială a spitalului, pe perioada când încă își desfășura activitatea ca specialist oftalmolog. Concret, pierderea acreditării impune niște limite privind colaborarea dintre CAS și unitatea medicală. Pacienții nu vor mai putea beneficia de asigurarea medicală, din cauza întreruperii colaborării.
Claudiu Cocoșilă, actualul manager, presat de timp, confundă pierderea acreditării cu o campanie de denigrare îndreptată împotriva sa. Am insistat să obținem un punct de vedere pentru a afla cât de gravă este situația spitalului, însă fără vreun rezultat, acesta spunându-ne că nu este momentul potrivit să vorbească despre astfel de lucruri.
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a reușit să identifice 80 de puncte din cele 120 maximum posibile pentru a lua decizia de suspendare a acreditării. Unitatea medicală a primit termen de 6 luni la dispoziție pentru remedierea tuturor deficiențelor identificate. Simona Smochină, fost manager: “La un moment dat, pacienții s-au văitat pentru că nu au acces la serviciile de sănătate și am discutat cu el (n.r. deputatul PSD, Dumitru Coarnă). A făcut chiar și o interpelare către minister, Avocatul Poporului le-a dat chiar și o hârtie să deschidă oftalmologia, cred că prin mai, iunie. Au deschis, prin august, la sfârșit. Cam așa s-a întâmplat, după care m-au sancționat pentru că am tratat un pacient și am înțeles că acum au sigilat din nou aparatele. Este vorba de aparatură de 150.000 de euro, de ultimă generație, care stă încuiată de mai bine de un an și pacienții nu au acces la serviciile statului. Ăsta este necaz mare! Adică ai doctor, ai aparatură, ai pacienți și tu nu vrei să faci bani. Ăsta este managementul pe care nu îl practică. (…) Primarul ăsta nu poate să aprecieze cât este de bun specialist, însă pe el ar trebui să-l intereseze cum face, cum pierde banii, cum îi câștigă, ce contracte face, pentru asta este pus acolo. Ce este mai grav, este că a închis CPU printr-o adresă pe care a trimis-o săptămâna trecută. Asta este o altă boroboață. CPU este închis ca urmare a acțiunilor lor de mai multă vreme. În celălalt mandat al lui, a investit sume destul de mari, cam 2 milioane și jumătate, pentru infrastructură și pentru dotare cu aparatură. În momentul în care am venit eu, ca manager, prin concurs, s-a ivit o oportunitate să recuperăm banii cheltuiți pentru aceste compartimente cu niște fonduri europene. Din 2 milioane și jumătate, am recuperat cam un milion 400, aproape un milion a fost neeligibil. Datele de la nivel național arată că, din aproximativ 700 de spitale, peste 200 funcționează fără acreditare.
Încă un spital îngroașă lista unităților spitalicești fără acreditare. Instituția medicală din municipiul Oltenița a fost sancționată de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
Ce înseamnă pierderea acreditării
Managerul spitalului, victima unei campanii de denigrare
Au fost foarte buni, pentru că a fost așa într-o perioadă în care n-am avut nicio speranță, acum sunt niște posibilități excepționale. Am recuperat banii și pentru că am descoperit că acel CPU pentru care investise în mandatul lui nu exista în structură decât cu un asterisc, adică nu era funcțional. Am făcut toate demersurile să înființăm CPU și să fie funcțional, pentru că altfel eram condiționați să primim fondurile europene. Există niște criterii de funcționare, de subordonare pentru CPU, existau de fapt, pe care le-a încălcat pe toate. Adică nu a asigurat permanența, l-a luat din subordinea ATI-ului și l-a dat unui doctor de la camera de gardă care nu are pregătirea necesară. Din punct de vedere profesional, el este medic de familie și nu poate fi șef de CPU niciodată. Ca să fii șef la CPU trebuie să fii medic de urgență sau ATI. El a încălcat de mult regulile, dar în momentul ăsta nu știu ce s-a întâmplat. S-au certat, iar medicul respectiv și-a dat demisia. Sper că s-a răzgândit, pentru că toate sumele o să devină neeligibile dacă CPU este nefuncțional“.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Șoc în armată: Șefa Spitalului Militar, sub control judiciar pentru 8 milioane furați – Cum a semnat ilegal în locul ministrului!
Într-un dosar exploziv de corupție care zguduie Ministerul Apărării Naționale, generalul-maior Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, a fost plasată sub control judiciar cu o cauțiune de 1 milion de lei. Evenimentele s-au precipitat joi, 16 octombrie 2025, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins cu 19 percheziții, inclusiv la sediul spitalului și la domiciliul șefei unității medicale. Prejudiciul estimat depășește 8 milioane de lei, provenind din fonduri europene și bugete de stat, și implică un sistem bine pus la punct de abuzuri și favoruri ilegale.
Florentina Ioniță, în vârstă de 61 de ani și prima femeie general cu două stele din istoria sistemului militar românesc, este acuzată de uzurparea funcției, abuz în serviciu cu consecințe grave și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit anchetei DNA, între 2020 și 2023, generalul a depășit flagrant atribuțiile legale, semnând documente care trebuiau validate de ministrul Apărării sau de șeful Statului Major al Apărării. Printre neregulile grave se numără aprobarea nelegală a unei proceduri operaționale care a permis plata unor salarii suplimentare și beneficii necuvenite pentru 18 experți – cadre militare active din spital. Aceștia au încasat peste 7,9 milioane de lei brut (dintre care 4,5 milioane net) pentru funcții fictive în cadrul unui proiect european de sănătate, fără a efectua efectiv munca declarată. Pontaje false, cumul de funcții interzis și plăți pentru “experți” care nu existau în organigrama spitalului au fost mecanismele prin care s-au deturnat banii publici.
Mai mult, Ioniță ar fi favorizat preferențial apropiați, inclusiv prin numiri în proiecte finanțate de Uniunea Europeană, unde numele ei însuși apărea în documente ca participantă, deși nu era implicată real. Procurorii susțin că aceste acte au generat un folos necuvenit de sute de mii de lei pentru ea însăși și pentru un cerc restrâns de colaboratori, în timp ce pacienții și personalul medical obișnuit duceau lipsă de resurse esențiale. Interdicția de a mai exercita funcția de manager al spitalului vine ca o lovitură dură, mai ales că ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declarase deja în iunie 2025 că a decis să nu-i prelungească mandatul, fiind informat despre suspiciuni. În aceeași zi cu perchezițiile, ministrul a confirmat că a semnat documentele pentru trecerea generalului în rezervă, subliniind că “justiția își urmează cursul”.
Dosarul dezvăluie și conexiuni controversate: Ioniță a fost decorată de mai multe ori de fostul președinte Klaus Iohannis – inclusiv cu Ordinul Național „Steaua României” în 2017 – alături de figuri precum Cătălin Zisu, un alt general MApN anchetat pentru instigare la abuz în serviciu. Surse judiciare vorbesc chiar despre o asociere între Ioniță și Zisu pentru un proiect imobiliar dubios pe litoral, un hotel construit cu fonduri suspecte. Aceste legături ridică întrebări despre influența din culise și despre cum un simbol al excelenței medicale militare a devenit ținta unei anchete cu ramificații profunde în aparatul de stat.
Cazul șefei Spitalului Militar vine la scurt timp după alte scandaluri de corupție din sănătate și armată, amintind publicului că banii publici, inclusiv cei europeni, sunt vulnerabili la rețele de privilegiați. DNA continuă investigațiile, iar controlul judiciar impus generalului include obligații stricte: să nu părăsească țara, să nu contacteze martori și să raporteze periodic la poliție. România așteaptă acum un verdict care să demonstreze că nimeni nu este deasupra legii, nici măcar un general decorat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteorologii au emis o atenționare Cod galben de ceață pentru jumătatea de vest a județului Călărași, valabilă în intervalul vineri, 17 octombrie 2025, între orele 01:00 și 07:00.
Ceața va determina o vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, afectând circulația rutieră pe mai multe drumuri din zonă.
Șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească luminile de ceață și să mărească distanța de siguranță între vehicule. Condițiile meteo pot crea dificultăți și pentru pietoni sau bicicliști, mai ales în localitățile aflate de-a lungul DN3 și DN21.
Atenționarea este emisă de Administrația Națională de Meteorologie și are caracter temporar, însă ceața densă poate persista local și după ora 07:00, în funcție de temperaturile matinale și umiditatea din aer.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Județean Călărași continuă lucrările de modernizare a drumului județean DJ 315, care leagă localitățile Dor Mărunt (Înfăţirea) și Plevena (Valea Rusului).
Pe șantier se lucrează intens, fiind demarată etapa de așternere a covorului asfaltic pe cel de-al doilea tronson al proiectului. Acest tronson are o lungime de 1,2 kilometri. În prezent, echipele execută lucrări de săpătură, așternere de balast și pietruire pentru stratul de fundare.
Proiectul are ca obiectiv îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre cele două localități, pentru a facilita accesul locuitorilor și transportul de mărfuri. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Călărași, așternerea covorului asfaltic este planificată pentru primăvara anului 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 17 octombrie
Șoc în armată: Șefa Spitalului Militar, sub control judiciar pentru 8 milioane furați – Cum a semnat ilegal în locul ministrului!
Bărbat urmărit internațional, prins de polițiștii din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
