Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -0°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Senatorul Nicușor Cionoiu depune o nouă interpelarea

Published

on

ADR Sud-Muntenia este organismul intermediar pentru POR 2014-2020, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este Autoritatea de Management. Bugetul alocat Regiunii Sud-Muntenia pentru exercițiul financiar 2014-2020 este de aproape 4,26 de miliarde de lei. Conform legislației în vigoare, beneficiarii proiectelor finanțate prin POR 2014-2020 pot deconta cheltuielile lucrărilor de investiții până la data de 31 decembrie 2023, după care aceștia vor suporta toate cheltuielile.

În anul precedent, s-au aprobat prelungirea măsurilor de flexibilizare a termenelor și condițiilor procedurale adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2022. Această măsură a fost luată pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, astfel încât aceștia să aibă cash flow-ul necesar pentru implementarea proiectelor până la data limită de absorbție la 31 decembrie 2023.

Cu toate acestea, beneficiarii doresc o prelungire a acestui termen, deoarece consideră că nu vor putea suporta cheltuielile din bugetul propriu după finele anului în curs.

În acest sens, senatorul Nicușor Cionoiu a adresat o interpelare către ministrul Dezvoltării, solicitând prelungirea termenului de finanțare a proiectelor accesate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor.

Advertisement

„În nenumăratele discuții purtate cu diferiți reprezentanți ai Unităților Administrativ Teritoriale din județul nostru, s-a dezbătut cel mai frecvent problema proiectelor aflate în implementare finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. După cum bine știți, trăim vremuri fără precedent, cu crize succesive care au afectat grav multe sectoare importante ale economiei, cu impact major asupra sectorului construcțiilor. Nu în ultimul rând, un motiv pentru întârzierea lucrărilor a fost tergiversarea adoptării normelor unor proiecte de legi, redactate incomplet în forma lor inițială, dar un decalaj major din momentul implementării normelor până în momentul în care efectele au început să se resimtă pe piață. Suma tuturor acestora a condus la o nouă criză: cea de pe piața construcţiilor. Multe dintre proiectele care se află acum în implementare sunt în întârziere există un risc major ca ele să nu fie finalizate până în decembrie 2023. Domnule ministru, aceste iniţiere reprezintă fundația pe care ne construim viitorul, la Călărași și nu numai. Dezvoltarea județelor, creșterea nivelului de trai și a calității vieții oamenilor depinde în bună măsură de finalizarea acestor proiecte nu ne permitem blocarea implementării lor. Fac apel la dumneavoastră pentru prelungirea termenelor de finanțare pentru aceste proiecte. Nu avem voie să pierdem banii europeni. Administrațiile locale nu au forța financiară necesară pentru a continua lucrările din bugetele proprii. Nu putem pune o presiune financiară în plus pe comunităţile locale. Administrațiile locale riscă un colaps financiar dacă nu găsim cheia pentru prelungirea finanțării acestor lucrări încheierea lor. Să nu ajungem în situația de a avea zeci de șantiere fantomă conturile primăriilor goale”, scrie senatorul social-democrat în interpelarea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bitterul Suedez – Elixirul Vieții

Published

on

Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Advertisement

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading