Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Roșiile românești, vedetele sezonului, dar la preț de lux. Cât cer producătorii pe un kilogram

Published

on

Românii au fost extrem de încântați când, în sfârșit, au văzut roșiile românești pe tarabele din piețe! Bucuria le-a fost însă umbrită rapid de prețurile surprinzător de mari la care se vând acestea.

Chiar dacă au ajuns în piețe de câteva săptămâni, roșiile românești continuă să aibă prețuri exagerate. Mulți cumpărători sunt șocați când află că un kilogram de roșii românești poate ajunge până la 35 de lei, așa cum s-a întâmplat sâmbătă în Piața Obor din Capitală.

O roșie mică poate costa 3,8 lei, iar una mai mare depășește 6,8 lei, astfel că o simplă salată poate deveni un lux. „Sunt oltenești, roșii românești. Și? Sunt foarte bune. Se cumpără? Puțin și bun. Clienții spun că sunt cam scumpe. Mai facem și așa, doamnă,” povestea o vânzătoare din piață, explicând vânzările lente, potrivit playtech.ro.

Clienții sunt uimiți de prețurile cerute de vânzători în piețe. „Sunt un pic cam piperate, și nu cred că sunt toate de ale noastre”, spune un cumpărător. Un altul este mult mai direct: „Eu nu aș cumpăra. Eu cumpăr când ies ale noastre de câmp, de la oameni pe care îi cunosc”.

Advertisement

Scepticismul se răspândește și în privința gustului. „Cam scumpe. Ați cumpăra? Încă nu. Dar credeți că sunt românești, aveți încredere? Nu, nu,” spune o altă persoană intervievată de AgroTV. Unii clienți consideră prețurile „exagerate” și preferă să aștepte o reducere naturală a acestora, pe măsură ce recoltele de sezon se maturizează.

Indiferent dacă roșiile au beneficiat sau nu de subvenții din partea statului, prețurile mari continuă să îi îndepărteze pe români. Majoritatea cumpărătorilor preferă să achiziționeze roșii importate din Turcia sau alte țări, având în vedere că acestea sunt mult mai ieftine, fiind vândute chiar și cu 5 lei kilogramul.

Consumul de roșii în România a scăzut drastic

Consumul de roșii în România a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani. În 2024, suprafața cultivată cu roșii a ajuns la 17.510 hectare, o scădere considerabilă față de cele 31.640 hectare din 2011.

În 2022, producția de roșii din România a ajuns la 380.000 de tone, marcând o scădere de 35,6% față de anul anterior. Deși autoritățile au depus eforturi pentru a sprijini producția locală, importurile de roșii rămân mari.

Advertisement

În 2023, România a exportat 3.747 de tone de roșii, în valoare de aproape 6 milioane de euro, către piețe precum Polonia, Ungaria și Republica Moldova, însă importurile continuă să fie semnificative.

Pentru a sprijini producătorii locali, Ministerul Agriculturii a implementat un program de finanțare anuală de 40 de milioane de euro, destinat stimulării producției interne de roșii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”

Published

on

Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.

Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.

Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.

Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”

Advertisement

Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.

Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.

Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading