Știri
Roșiile românești, vedetele sezonului, dar la preț de lux. Cât cer producătorii pe un kilogram
Românii au fost extrem de încântați când, în sfârșit, au văzut roșiile românești pe tarabele din piețe! Bucuria le-a fost însă umbrită rapid de prețurile surprinzător de mari la care se vând acestea.
Chiar dacă au ajuns în piețe de câteva săptămâni, roșiile românești continuă să aibă prețuri exagerate. Mulți cumpărători sunt șocați când află că un kilogram de roșii românești poate ajunge până la 35 de lei, așa cum s-a întâmplat sâmbătă în Piața Obor din Capitală.
O roșie mică poate costa 3,8 lei, iar una mai mare depășește 6,8 lei, astfel că o simplă salată poate deveni un lux. „Sunt oltenești, roșii românești. Și? Sunt foarte bune. Se cumpără? Puțin și bun. Clienții spun că sunt cam scumpe. Mai facem și așa, doamnă,” povestea o vânzătoare din piață, explicând vânzările lente, potrivit playtech.ro.
Clienții sunt uimiți de prețurile cerute de vânzători în piețe. „Sunt un pic cam piperate, și nu cred că sunt toate de ale noastre”, spune un cumpărător. Un altul este mult mai direct: „Eu nu aș cumpăra. Eu cumpăr când ies ale noastre de câmp, de la oameni pe care îi cunosc”.
Scepticismul se răspândește și în privința gustului. „Cam scumpe. Ați cumpăra? Încă nu. Dar credeți că sunt românești, aveți încredere? Nu, nu,” spune o altă persoană intervievată de AgroTV. Unii clienți consideră prețurile „exagerate” și preferă să aștepte o reducere naturală a acestora, pe măsură ce recoltele de sezon se maturizează.
Indiferent dacă roșiile au beneficiat sau nu de subvenții din partea statului, prețurile mari continuă să îi îndepărteze pe români. Majoritatea cumpărătorilor preferă să achiziționeze roșii importate din Turcia sau alte țări, având în vedere că acestea sunt mult mai ieftine, fiind vândute chiar și cu 5 lei kilogramul.
Consumul de roșii în România a scăzut drastic
Consumul de roșii în România a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani. În 2024, suprafața cultivată cu roșii a ajuns la 17.510 hectare, o scădere considerabilă față de cele 31.640 hectare din 2011.
În 2022, producția de roșii din România a ajuns la 380.000 de tone, marcând o scădere de 35,6% față de anul anterior. Deși autoritățile au depus eforturi pentru a sprijini producția locală, importurile de roșii rămân mari. În 2023, România a exportat 3.747 de tone de roșii, în valoare de aproape 6 milioane de euro, către piețe precum Polonia, Ungaria și Republica Moldova, însă importurile continuă să fie semnificative.
Pentru a sprijini producătorii locali, Ministerul Agriculturii a implementat un program de finanțare anuală de 40 de milioane de euro, destinat stimulării producției interne de roșii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Comunei Ulmeni a anunțat că joi, 27 noiembrie 2025, între orele 08:00 – 16:00, Inspectoratul Județean de Jandarmi Călărași va efectua trageri cu muniție de război în Poligonul „Gumelnița”, situat pe raza teritorială a municipiului Oltenița.
Autoritățile locale avertizează populația că, pe durata exercițiilor, circulația va fi interzisă pe drumurile din imediata vecinătate a poligonului, măsură necesară pentru prevenirea oricărui risc de accident.
Primăria Ulmeni recomandă locuitorilor și celor care tranzitează zona să respecte indicațiile personalului aflat în teren și să evite deplasarea în proximitatea poligonului pe tot parcursul desfășurării tragerilor.
Reprezentanții administrației locale subliniază că astfel de antrenamente sunt activități standard pentru structurile militare, iar restricțiile sunt impuse exclusiv pentru siguranța publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Percheziții în Călărași și București într-un dosar de trafic de droguri. Mai multe persoane, audiate de DIICOT
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași și procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Călărași au desfășurat, miercuri, 26 noiembrie, o amplă acțiune în două dosare penale ce vizează trafic de droguri de risc și mare risc, precum și operațiuni ilegale cu substanțe psihoactive.
Potrivit informațiilor oficiale, anchetatorii au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, atât în județul Călărași, cât și în municipiul București. Suspecții ar fi acționat pe parcursul anului 2025, timp în care ar fi procurat, deținut și comercializat droguri precum canabis și substanțe cristaline către consumatori din zonă.
Persoanele vizate au fost conduse la sediul DIICOT – BT Călărași pentru audieri, unde procurorii urmează să stabilească următorii pași în anchetă.
Acțiunea a fost sprijinită de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și de un echipaj canin al IPJ Călărași, precum și de jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași și ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Autoritățile amintesc faptul că, până la finalizarea procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege și de prezumția de nevinovăție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
BNR confirmă criticile PSD: Deputatul Ion Samoilă acuză Guvernul Bolojan de măsuri de austeritate care împing România spre recesiune
Situația economică prezentată în această săptămână de Banca Națională a României ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru orice om politic. Creșterea accelerată a inflației, erodarea puterii de cumpărare și scăderea consumului sunt realități care afectează direct viața fiecărui român.
, milioane de pensionari sunt condamnați la o stagnare completă a pensiilor. În sectorul public, 
,
milioane de angajați rămân nu doar cu salariile înghețate, ci permanent amenințați cu tăieri de venituri, în timp ce prețurile cresc aproape de două ori mai repede decât în urmă cu câteva luni.
BNR avertizează explicit că toate aceste decizii conduc la o temperare severă a consumului, iar în 2026 venitul disponibil real al populației ar putea chiar să scadă. Este, de fapt, rețeta clasică pentru intrarea în recesiune: tăieri, austeritate, frânarea economiei și creșterea poverii pe umerii cetățenilor.
Nu este o surpriză că producția industrială pentru bunurile de consum se scumpește într-un ritm crescător, că energia a explodat în urma eliminării plafonării și că industria alimentară înregistrează creșteri constante de prețuri. Acestea sunt consecințe directe ale unor măsuri prost concepute, care lovesc simultan în ofertă și în cerere, fără a genera niciun efect benefic asupra echilibrelor bugetare.
Exact de aceea PSD a avertizat, încă de la început, că drumul ales de premierul Ilie Bolojan este greșit. O economie nu crește prin blocarea investițiilor, prin înghețarea veniturilor și prin sufocarea consumului intern. O economie crește prin stimularea producției, prin sprijinirea mediului de afaceri, prin crearea de locuri de muncă și prin măsuri care întăresc capacitatea industriilor românești de a performa.
Toate aceste lucruri se regăsesc în Planul de relansare economică elaborat de PSD, care are la bază câteva direcții de acțiune care pot schimba în profunzime dinamica economiei românești. În centrul acestui demers se află dezvoltarea industriilor strategice, prin investiții noi, capabile să creeze valoare adăugată și să consolideze poziția României în economia europeană. Un alt element cheie îl reprezintă stimulentele fiscale dedicate companiilor care creează locuri de muncă și investesc în producție. Mecanismele de credit fiscal pot transforma investiția în forța de muncă autohtonă într-un avantaj real pentru firme și într-un câștig pentru societate. Pentru IMM-uri, PSD propune un set de instrumente de finanțare, garanții de stat și facilități de acces la capital, menite să le ofere stabilitate și resurse într-o perioadă economică marcată de incertitudine. Fără un sector al întreprinderilor mici și mijlocii puternic, nu poate exista inovație autentică și nici creștere durabilă.
Un alt pilon este accelerarea amortizării investițiilor și susținerea activităților de cercetare-dezvoltare, măsuri care pot impulsiona modernizarea tehnologică și creșterea productivității în întreprinderile românești. Progresul economic depinde de capacitatea firmelor de a adopta tehnologii noi și de a dezvolta soluții inovatoare.
Pe acest fundament solid se poate discuta serios despre un eventual „Pachet 3” de măsuri fiscale. Reforma nu poate veni prin tăieri și blocaje, ci prin încurajarea activității economice. Nicio un stat european dezvoltat nu a progresat reducând investițiile sau descurajând sectorul privat.
Raportul dat publicității de BNR nu face decât să confirme ceea ce avertizăm de luni de zile: austeritatea nu rezolvă problemele economiei, ci le agravează. Reducerea consumului nu consolidează bugetul, ci îl vulnerabilizează. Tăierea veniturilor nu stabilizează prețurile, ci amplifică dezechilibrele. România are nevoie de o guvernare care să înțeleagă faptul că dezvoltarea se bazează pe investiții și pe politici inteligente, nu pe experimentarea unor măsuri regresive care împing economia spre stagnare.Este momentul ca Guvernul să abandoneze acest drum periculos și să adopte soluții reale de creștere, așa cum propune PSD. România nu-și poate permite o nouă eră a austerității. Are nevoie de o strategie de dezvoltare care să protejeze populația, să stabilizeze economia și să redea încrederea în viitor. Doar investițiile pot pune economia românească pe traiectoria corectă.Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
TRAGERI CU MUNIȚIE DE RĂZBOI ÎN POLIGONUL „GUMELNIȚA”. CIRCULAȚIA, RESTRICȚIONATĂ ÎN ZONĂ
Fiscul lovește dur: Milioane ascunse din conținut fierbinte, sub lupa autorităților!
Adio cozi la ghișeu! Înmatricularea mașinii devine 100% online – lege adoptată definitiv
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
