Știri
Gaze naturale pentru o localitate din Lehliu Gară. Primăria va moderniza peste 26 de km de drumuri
- Peste 26 de km de drumuri de interes vor fi asfaltate în Lehliu Gară și satele aparținătoare;
- O baza sportivă de Tip I va fi ridică prin Compania Națională de Investiții;
- Atragerea investitorilor, o prioritate pentru primarul Iulian Iacomi;
- Primăria Lehliu Gară va realiza prin Programul Național de Redresare și Reziliență o creșă în oraș;
Județul Călărași se dezvoltă! Unitățile Administrativ Teritoriale sunt angrenate în cele mai importante proiecte menite să dezvolte comunele și orașele județului. Astfel, la Lehliu Gară, 26 de km drumuri vor intra în reabilitare anul acesta. Viceprimarul Orașului Lehliu Gară, Filon Petre, a oferit un interviu pentru Călărași PRESS în care au fost abordate mai multe subiecte de interes.
26 DE KILOMETRI DE ASFALT ÎN LEHLIU GARĂ
Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei publice din categorla prevăzută la art. 4 alin. (1) Iit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021. Lehliu Gară este un oraş situat în judeţuI Călăraşi, format din localitatea componentă Lehliu Gară (reşedinta), si din satele Răzvani şi Buzoeni. Oraşul se află în Cămpia Bărăganului şi este traversat de autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, pe care este deservit de o iesire, precum şi de şoseaua natională DN3, care leagă Călăraşul de Bucureşti. La Lehliu Gară, din acest drum se ramifică şoseaua naţionată DN3A, care duce la Fetești.
În memoriul justificativ depus pentru proiectul “MODERNIZARE STRĂZI ÎN ORAŞUL LEHLIU GARĂ, SAT RĂZVANI ŞI SAT BUZOENI,
JUDETUL CĂLĂRAŞI “,
Străzile ce fac obiectul investiţiei se află situate în intravilanul:
Oraşului Lehliu Gară: APUSULUI, LUMINISULUI, PĂDURII, MĂTĂSII, INTRAREA DIN TCIF, INTRAREA RITMULUI, INTRAREA INDUSTRIEI, SEREI, MIHAI VITEAZU, CHESCA ION, MIRCEA CEL BATRAN, ELEFTERIE PAPADISIA, FERMIERULUI, SCRIITOR NICOLAE VELEA III, SPICULUI, SCRIITOR NICOLAE VELEA II, SCRIITOR NICOLAE VELEA l, MIHAIL SADOVEANU, DR.RAMETA ION, VALAHIA, PROF ZAFIU MARIN, PROF.IONITA DUMITRU, BELSUGULUI, GEORGE COSBUC, BARBU STIRBEI, VALEA SEACA, PARCULUI, VLASTARULUI;
Sat Razvani: LALELELOR, TOAMNEI, LUCIAN BLAGA, NARCISELOR TR.I, ZORILOR, VASILE ALECSANDRI, I.L.CARAGIALE, CRIZANTEMELOR TR.I, SF,CONSTANTIN TR.I, TRANDAFIRILOR TR.I, NUFARULUI TR.I, VERII, NARCISELOR TR.II CRIZANTEMELOR TR.II, STR.SF.CONSTANTIN TR.II, TRANDAFIRILOR TR.II, NUFARULUI TR.II, IDECEMBRIE, VESELIEI, BUJORILOR, TINERETULUI, CETATUIEI, NICOLAE BALCESCU
Sat Buzoeni: MARIN PREDA, TEIULUI, LUCEAFARULUI, STEJARULUI, CULTURII, SF.NICOLAE, SPERANTEI, ROZELOR, ION CREANGA, MAGNOLIEI, PRIMAVERII, ALEEA CIMITIRULUI.
Străzile mai sus menţionate sunt străzi principale şi secundare în localităţi urbane şi rurale, ce asigură Iegătura cu drumul naţional DN 3 şi implicit cu autostrada A2 şi au lungimi cuprinse intre 71.29 ml şi 1046,82 ml, însumând o lungime de 26.958,77m (distanţa măsurată inter-ax), respectiv 26.652,17m, lungime real modernizată.
Neceşitatea acestui proiect a apărut deoarece străzile nu corespund traficului actual şi de perspectivă, au o capacitate de circulaţie redusă şi nu se Incadrează în standardele şi normativele în vigoare. Traficul rutier, şi mai ales traficul greu, au cunoscut o creştere importantă în ultimil ani, fiind necesare măsuri de sporire a capacitălii de circulaţie, a fluenţei şi a siguranţei rutiere. Circulaţia pe aceste. străzi întâmpină dificultăţi majore şi riscuri de accidente din cauza degradărilor, a lipsei elementeior geometrice, a lipsei îmbrăcăminţilor moderne etc. Străzile au o importanţă deosebită pentru dezvoltarea oraşului Lehliu Gară, deoarece reprezintă o rută alternativă a DN 3 şi totodată legături ale locuinţelor, spaţiilor publice. Scopul realizării acestui proiect este de a îmbunătăţi infrastructura de transport în zonă, ceea ce va conduce la o rată crescută a mobilităţil şi accesibilităţii a persoanelor şi a bunurilor în zona respectivă şi reducerea timpului de transport.
În urma consultărilor la nivel local, dintre administraţie şi cetăţeni, cu privire la necesităţile aceştia din urmă şi-au exprimat opinia că modernizarea infrastructurii rutiere este prioritar pentru dezvoltarea durabiiă şi creşterea calităţii vieţii. Oportunitatea promovării investiţiel a apărut în contextul în care Beneficiarul doreşte să asigure condiţii de trafic civilizat, la standarde de Inaltă calitate, atât locuitorilor oraşului Lehliu Gară şi a satelor componente, cât şi persoanelor care tranzitează zona.
Acest prolect este relevant pentru Imbunătăţirea infrastructurii de transport locale, judeţene şi regionale al cărui obiectiv îl reprezintă îmbunălăţirea accesibilităţii regiunii şi mobilitătii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.
BAZĂ DE SPORT TIP I | GAZE NATURALE
Cel mai avansat proiect din orașul Lehliu Gară la această dată este construirea unei Baze Sportive Tip I. S-a semnat procesul verbal de predare-primire pentru acest obiectiv. În continuare extindem rețeaua de gaze din satul Răzvani și un cartier din zona de Nord a orașului Lehliu Gară, Cartierul Primăverii. Am depus documentația pentru extinderea rețelei de energie electrică din același cartier. Am reabilitat rețeaua de apă și canal din orașul Lehliu Gară, urmează să reabilităm și trotuarele, respectiv străzile din oraș.
CREȘĂ NOUĂ ÎN CARTIERUL PRIMĂVERII DIN LEHLIU, REALIZATĂ PRIN PNRR
Viceprimarul Filon a descris un alt proiect important demarat de administrația lehliană. O creșă modernă, realizată prin PNRR.
“Intenționăm să edificăm tot prin Programul Național de Redresare și Reziliență o creșă în oraș. Am identificat, de ceva timp, în acest cartier unde intenționăm să realizăm această creșă, este un număr mare de copii, este un cartier separat din oraș. Ca să nu mai traverseze calea ferată venim în sprijinul cetățenilor și să fie cât mai aproape de copii.”
Reporter: Ce ne puteți spune despre proiectul KETANES?
Acest proiect se finalizează la sfârșitul lunii iunie, anul acesta. A fost, din punctul meu de vedere, un proiect cu foarte mult impact asupra cetățenilor. Au fost școlarizați cetățenii, copii au fost trimiși în excursii, câțiva cetățeni au depus proiecte pentru investitori și 5 proiecte de câte 25.000 de euro au fost aplicate. S-a realizat o farmacie umana, s-au realizat o spălătorie și una sau două service-uri auto. Nu se face niciun fel de diferență între cetățeni, venim să ajutăm toți cetățenii. S-a pus accent pe minorități, proiectul s-a realizat cu cetățeni ce fac parte preponderent din minorități.
Intenționăm să reabilităm și blocurile – școala, liceul, internatul. Reabilităm din punct de vedere energetic, tot prin PNRR.
Reporter: Ce alte proiecte mai aveți în viziune?
Repararea instituțiilor școlare, respectiv racordarea acestora la gaze și alimentarea lor cu gaze, înlocuirea centralelor termice pe sistemul solid, venim și în sprijinul mediului. Intenționăm să plantăm și niște pomi, tot în sprijinul mediului cu un agent economic din cadrul localității și dacă mai apăr alte oportunități pe alte axe care se vor deschide, vom fi deschiși să le abordăm.
Vorbeați despre o societate, un investitor care s-a arătat interesat să deschidă un punct de lucru pentru locuitorii din Lehliu, fiind vorba de o firmă specializată în realizarea panourilor fotovoltaice.
Acest agent economic a făcut toate demersurile pentru obținerea autorizației de construire. A obținut din partea Consiliului Local avizul pentru întocmirea PUZ-ului și urmează să realizeze investiția.
Reporter: Câte locuri de muncă vor fi asigurate?
Din câte știu eu, undeva la 100 de locuri de muncă.
Mai avem încă un investitor care are în domeniul de activitate producerea de mase plastice. La fel, întocmește și acesta un PUZ. Va realiza chiar un complex industrial în orașul Lehliu Gară, așa cum este proiectul – cu locuințe pentru specialiști, o investiție destul de mare pentru oraș, care va aduce destul de multe taxe în creșterea bugetului. Orașul Lehliu Gară este un loc prielnic pentru orice investitor cu intenții bune și cu planuri de afaceri destul de bine argumentate.
Reporter: Care este cel mai mare obiectiv pe care Primăria Lehliu Gară urmărește să îl realizeze până la finalul acestui mandat de primar?
Toate cele trei proiecte: asfaltarea în orașul Lehliu Gară, finalizarea racordării la energie termică, respectiv extinderea de gaze…
Care este stadiul celui de-al doilea proiect, despre gaze?
În satul Răzvani deja s-a construit rețeaua. Urmează să se realizeze racordările, în funcție de solicitările cetățenilor. nO mare parte din oameni sunt încântați, pentru că se reduce nivelul de poluare al mediului, lemne nu prea mai sunt.
Reporter: Suntem spre finalul lunii martie, cât la sută din populație și-a plătit impozitele către primărie?
Încă suntem în termenul de plată, până la 31 martie, dată până la care toți cetățenii beneficiază de reducerea de 10%. Din estimările mele, undeva la 20-25% din totalul populației și-a achitat impozitele, dar am certitudinea că se va mări acest procent. Cred că se va ajunge undeva la 40-45% plată a impozitelor locale.
O mare parte din cetățeni, cei care sunt cu venituri, pentru că avem și cetățeni cu venituri mai mici, vin și își plătesc impozitele. Mai mult, deja cetățenii pot achita impozitele și taxele pe Ghiseul.ro, online. Se face plata cu cardul la casieria instituției. Venim în sprijinul cetățeanului cu toată tehnologia de la această oră.
Reporter: Beneficiarii Legii 416?
Suntem în grafic cu plata ajutoarelor. Cei care sunt apți de muncă, sunt zone unde ei merg la colectarea materialului reciclabil, la curățenia pe străzi, igienizarea orașului Lehliu Gară. Deocamdată a fost iarna, lunar aceștia depun acțiuni în oraș. Vom mări activitatea lor, având în vedere că începe primăvara și trebuie să facem curățenie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Leac băbesc puternic împotriva sinuzitei: Hreanul macerat în oțet
Recomandare de carte – „Jurnal, 1935–1944” – de Mihail Sebastian
Bijuteria ascunsă a munților: Tragopanul lui Temminck
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
