Știri
Gaze naturale pentru o localitate din Lehliu Gară. Primăria va moderniza peste 26 de km de drumuri
- Peste 26 de km de drumuri de interes vor fi asfaltate în Lehliu Gară și satele aparținătoare;
- O baza sportivă de Tip I va fi ridică prin Compania Națională de Investiții;
- Atragerea investitorilor, o prioritate pentru primarul Iulian Iacomi;
- Primăria Lehliu Gară va realiza prin Programul Național de Redresare și Reziliență o creșă în oraș;
Județul Călărași se dezvoltă! Unitățile Administrativ Teritoriale sunt angrenate în cele mai importante proiecte menite să dezvolte comunele și orașele județului. Astfel, la Lehliu Gară, 26 de km drumuri vor intra în reabilitare anul acesta. Viceprimarul Orașului Lehliu Gară, Filon Petre, a oferit un interviu pentru Călărași PRESS în care au fost abordate mai multe subiecte de interes.
26 DE KILOMETRI DE ASFALT ÎN LEHLIU GARĂ
Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei publice din categorla prevăzută la art. 4 alin. (1) Iit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021. Lehliu Gară este un oraş situat în judeţuI Călăraşi, format din localitatea componentă Lehliu Gară (reşedinta), si din satele Răzvani şi Buzoeni. Oraşul se află în Cămpia Bărăganului şi este traversat de autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, pe care este deservit de o iesire, precum şi de şoseaua natională DN3, care leagă Călăraşul de Bucureşti. La Lehliu Gară, din acest drum se ramifică şoseaua naţionată DN3A, care duce la Fetești.
În memoriul justificativ depus pentru proiectul “MODERNIZARE STRĂZI ÎN ORAŞUL LEHLIU GARĂ, SAT RĂZVANI ŞI SAT BUZOENI,
JUDETUL CĂLĂRAŞI “,
Străzile ce fac obiectul investiţiei se află situate în intravilanul:
Oraşului Lehliu Gară: APUSULUI, LUMINISULUI, PĂDURII, MĂTĂSII, INTRAREA DIN TCIF, INTRAREA RITMULUI, INTRAREA INDUSTRIEI, SEREI, MIHAI VITEAZU, CHESCA ION, MIRCEA CEL BATRAN, ELEFTERIE PAPADISIA, FERMIERULUI, SCRIITOR NICOLAE VELEA III, SPICULUI, SCRIITOR NICOLAE VELEA II, SCRIITOR NICOLAE VELEA l, MIHAIL SADOVEANU, DR.RAMETA ION, VALAHIA, PROF ZAFIU MARIN, PROF.IONITA DUMITRU, BELSUGULUI, GEORGE COSBUC, BARBU STIRBEI, VALEA SEACA, PARCULUI, VLASTARULUI;
Sat Razvani: LALELELOR, TOAMNEI, LUCIAN BLAGA, NARCISELOR TR.I, ZORILOR, VASILE ALECSANDRI, I.L.CARAGIALE, CRIZANTEMELOR TR.I, SF,CONSTANTIN TR.I, TRANDAFIRILOR TR.I, NUFARULUI TR.I, VERII, NARCISELOR TR.II CRIZANTEMELOR TR.II, STR.SF.CONSTANTIN TR.II, TRANDAFIRILOR TR.II, NUFARULUI TR.II, IDECEMBRIE, VESELIEI, BUJORILOR, TINERETULUI, CETATUIEI, NICOLAE BALCESCU
Sat Buzoeni: MARIN PREDA, TEIULUI, LUCEAFARULUI, STEJARULUI, CULTURII, SF.NICOLAE, SPERANTEI, ROZELOR, ION CREANGA, MAGNOLIEI, PRIMAVERII, ALEEA CIMITIRULUI.
Străzile mai sus menţionate sunt străzi principale şi secundare în localităţi urbane şi rurale, ce asigură Iegătura cu drumul naţional DN 3 şi implicit cu autostrada A2 şi au lungimi cuprinse intre 71.29 ml şi 1046,82 ml, însumând o lungime de 26.958,77m (distanţa măsurată inter-ax), respectiv 26.652,17m, lungime real modernizată.
Neceşitatea acestui proiect a apărut deoarece străzile nu corespund traficului actual şi de perspectivă, au o capacitate de circulaţie redusă şi nu se Incadrează în standardele şi normativele în vigoare. Traficul rutier, şi mai ales traficul greu, au cunoscut o creştere importantă în ultimil ani, fiind necesare măsuri de sporire a capacitălii de circulaţie, a fluenţei şi a siguranţei rutiere. Circulaţia pe aceste. străzi întâmpină dificultăţi majore şi riscuri de accidente din cauza degradărilor, a lipsei elementeior geometrice, a lipsei îmbrăcăminţilor moderne etc. Străzile au o importanţă deosebită pentru dezvoltarea oraşului Lehliu Gară, deoarece reprezintă o rută alternativă a DN 3 şi totodată legături ale locuinţelor, spaţiilor publice. Scopul realizării acestui proiect este de a îmbunătăţi infrastructura de transport în zonă, ceea ce va conduce la o rată crescută a mobilităţil şi accesibilităţii a persoanelor şi a bunurilor în zona respectivă şi reducerea timpului de transport.
În urma consultărilor la nivel local, dintre administraţie şi cetăţeni, cu privire la necesităţile aceştia din urmă şi-au exprimat opinia că modernizarea infrastructurii rutiere este prioritar pentru dezvoltarea durabiiă şi creşterea calităţii vieţii. Oportunitatea promovării investiţiel a apărut în contextul în care Beneficiarul doreşte să asigure condiţii de trafic civilizat, la standarde de Inaltă calitate, atât locuitorilor oraşului Lehliu Gară şi a satelor componente, cât şi persoanelor care tranzitează zona.
Acest prolect este relevant pentru Imbunătăţirea infrastructurii de transport locale, judeţene şi regionale al cărui obiectiv îl reprezintă îmbunălăţirea accesibilităţii regiunii şi mobilitătii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.
BAZĂ DE SPORT TIP I | GAZE NATURALE
Cel mai avansat proiect din orașul Lehliu Gară la această dată este construirea unei Baze Sportive Tip I. S-a semnat procesul verbal de predare-primire pentru acest obiectiv. În continuare extindem rețeaua de gaze din satul Răzvani și un cartier din zona de Nord a orașului Lehliu Gară, Cartierul Primăverii. Am depus documentația pentru extinderea rețelei de energie electrică din același cartier. Am reabilitat rețeaua de apă și canal din orașul Lehliu Gară, urmează să reabilităm și trotuarele, respectiv străzile din oraș.
CREȘĂ NOUĂ ÎN CARTIERUL PRIMĂVERII DIN LEHLIU, REALIZATĂ PRIN PNRR
Viceprimarul Filon a descris un alt proiect important demarat de administrația lehliană. O creșă modernă, realizată prin PNRR.
“Intenționăm să edificăm tot prin Programul Național de Redresare și Reziliență o creșă în oraș. Am identificat, de ceva timp, în acest cartier unde intenționăm să realizăm această creșă, este un număr mare de copii, este un cartier separat din oraș. Ca să nu mai traverseze calea ferată venim în sprijinul cetățenilor și să fie cât mai aproape de copii.”
Reporter: Ce ne puteți spune despre proiectul KETANES?
Acest proiect se finalizează la sfârșitul lunii iunie, anul acesta. A fost, din punctul meu de vedere, un proiect cu foarte mult impact asupra cetățenilor. Au fost școlarizați cetățenii, copii au fost trimiși în excursii, câțiva cetățeni au depus proiecte pentru investitori și 5 proiecte de câte 25.000 de euro au fost aplicate. S-a realizat o farmacie umana, s-au realizat o spălătorie și una sau două service-uri auto. Nu se face niciun fel de diferență între cetățeni, venim să ajutăm toți cetățenii. S-a pus accent pe minorități, proiectul s-a realizat cu cetățeni ce fac parte preponderent din minorități.
Intenționăm să reabilităm și blocurile – școala, liceul, internatul. Reabilităm din punct de vedere energetic, tot prin PNRR.
Reporter: Ce alte proiecte mai aveți în viziune?
Repararea instituțiilor școlare, respectiv racordarea acestora la gaze și alimentarea lor cu gaze, înlocuirea centralelor termice pe sistemul solid, venim și în sprijinul mediului. Intenționăm să plantăm și niște pomi, tot în sprijinul mediului cu un agent economic din cadrul localității și dacă mai apăr alte oportunități pe alte axe care se vor deschide, vom fi deschiși să le abordăm.
Vorbeați despre o societate, un investitor care s-a arătat interesat să deschidă un punct de lucru pentru locuitorii din Lehliu, fiind vorba de o firmă specializată în realizarea panourilor fotovoltaice.
Acest agent economic a făcut toate demersurile pentru obținerea autorizației de construire. A obținut din partea Consiliului Local avizul pentru întocmirea PUZ-ului și urmează să realizeze investiția.
Reporter: Câte locuri de muncă vor fi asigurate?
Din câte știu eu, undeva la 100 de locuri de muncă.
Mai avem încă un investitor care are în domeniul de activitate producerea de mase plastice. La fel, întocmește și acesta un PUZ. Va realiza chiar un complex industrial în orașul Lehliu Gară, așa cum este proiectul – cu locuințe pentru specialiști, o investiție destul de mare pentru oraș, care va aduce destul de multe taxe în creșterea bugetului. Orașul Lehliu Gară este un loc prielnic pentru orice investitor cu intenții bune și cu planuri de afaceri destul de bine argumentate.
Reporter: Care este cel mai mare obiectiv pe care Primăria Lehliu Gară urmărește să îl realizeze până la finalul acestui mandat de primar?
Toate cele trei proiecte: asfaltarea în orașul Lehliu Gară, finalizarea racordării la energie termică, respectiv extinderea de gaze…
Care este stadiul celui de-al doilea proiect, despre gaze?
În satul Răzvani deja s-a construit rețeaua. Urmează să se realizeze racordările, în funcție de solicitările cetățenilor. nO mare parte din oameni sunt încântați, pentru că se reduce nivelul de poluare al mediului, lemne nu prea mai sunt.
Reporter: Suntem spre finalul lunii martie, cât la sută din populație și-a plătit impozitele către primărie?
Încă suntem în termenul de plată, până la 31 martie, dată până la care toți cetățenii beneficiază de reducerea de 10%. Din estimările mele, undeva la 20-25% din totalul populației și-a achitat impozitele, dar am certitudinea că se va mări acest procent. Cred că se va ajunge undeva la 40-45% plată a impozitelor locale.
O mare parte din cetățeni, cei care sunt cu venituri, pentru că avem și cetățeni cu venituri mai mici, vin și își plătesc impozitele. Mai mult, deja cetățenii pot achita impozitele și taxele pe Ghiseul.ro, online. Se face plata cu cardul la casieria instituției. Venim în sprijinul cetățeanului cu toată tehnologia de la această oră.
Reporter: Beneficiarii Legii 416?
Suntem în grafic cu plata ajutoarelor. Cei care sunt apți de muncă, sunt zone unde ei merg la colectarea materialului reciclabil, la curățenia pe străzi, igienizarea orașului Lehliu Gară. Deocamdată a fost iarna, lunar aceștia depun acțiuni în oraș. Vom mări activitatea lor, având în vedere că începe primăvara și trebuie să facem curățenie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cod galben de ceață în Călărași. Trafic îngreunat pe drumurile județene
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
Sala de cinema se redeschide la Oltenița, ce poți vedea în următoarele trei zile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
