Politică
Deputatul Emil Dumitru a susținut prima sa declarație politică
Deputatul liberal de Călărași, Emil Dumitru, a susţinut, astăzi, 24 martie 2021, prima sa declaraţie politică în faţa colegilor din Camera Deputaților. Parlamentarul a vorbit despre Bugetul României în perioada de tranziție 2021-2022;
,Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Prin această declarație politică doresc să clarific câteva aspecte ce țin de situația actuală și de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească și pentru fermieri. Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și acum, în calitate de deputat și membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, am fost și sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfășurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii românești și a spațiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare şi procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare românești, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca și în multe altele din România, este evident că avem multe necesități și mereu există lucruri care pot fi îmbunătățite.
Pentru România, fondurile europene reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante instrumente utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și pentru promovarea progresului economic la nivel regional și local, consolidarea competitivității și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene.
Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada post 2020 reprezintă o temă de interes prioritar pentru România, în calitate de stat membru cu interese majore în agricultură și industria alimentară.
Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcționează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate și de alte politici. Această politică finanțează acțiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltare rurală, economie, siguranță alimentară, sănătate, cercetare și inovare, energiei, completând, totodată, și investițiile prevăzute în cadrul altor fonduri UE.
În ceea ce privește bugetul alocat României (PAC 2021-2027) – suma totală alocată este: 21,5 miliarde EUR, din care: 13,6 miliarde EUR este destinată plăților directe; 363,5 milioane EUR alocate măsurilor de piață – intervenții sectoriale; 6,9 miliarde EUR alocate pentru dezvoltare rurală, plus 703,2 mil EUR – facilitatea „Next Generation”.
În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce privește Politica Agricolă Comună, iar propunerea Comisiei are în vedere ținte mai ambițioase pentru mediu și climă, o nouă arhitectură verde (cu alocări inclusiv din Pilonul I), și se va propune un nou model de performanță după care vor fi evaluate statele membre.
Aceste aspecte amintite au generat discuții între Statele Membre și în cadrul grupurilor de lucru din Consiliul UE și la nivel de trialog între Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European, reforma nefiind finală. Ca soluție, Comisia a adoptat Regulamentul de tranziție care presupune suplimentarea bugetului pentru anii 2021-2022 cu fonduri provenite din instrumentul Next Generation EU, instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Așadar, acest regulament pentru tranziția PAC prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent pentru dezvoltare rurală, în anii 2021 -2022 și suplimentarea bugetului PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022, practic în limbaj comun – măsuri vechi cu bani noi.
Ca reguli generale, ratele de cofinanțare rămân neschimbate, pentru EURI contribuția UE fiind de 100%, iar pentru FEADR, ca și până acum, cu contribuție de la bugetul național.
Un alt aspect important prezentat îl reprezintă obligativitatea menținerii, și în perioada de tranziție, a aceluiași procent din bugetul total alocat României pentru perioada 2014-2020 pentru măsurile de mediu și climă, respectiv 36%
Pentru cei doi ani de tranziție, cumulat România are la dispoziție un buget de 2,84 mld euro (UE) din care 2,15 mld. FEADR și 692,1 mil euro EURI, la care se adaugă cofinanțarea națională astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 mld. euro. Nu zic că această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulți bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, a spațiului rural din țara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigențele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele și țintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile strategice (strategiile Pactul verde European, De la Fermă la Consumator, Biodiversitate etc.).
O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare:
Pe Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” 760 mil. euro este alocare publică (CFM) pentru componentele:
– achiziții simple si echipamente de irigații in ferma: 125,00 mil. euro
– vegetal (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– zootehnic (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal si zootehnic): 75,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro
– legume (inclusiv in spatii protejate) si cartofi (producție primara, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro
– legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro
Un aspect important pentru perioada de tranziție este reprezentat de componenta separată dedicată tinerilor fermieri, atât cei sprijiniți anterior prin PNDR (submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) cât și cei care sunt sprijiniți de către statul român prin politici naționale și tinerii care s-au instalat cu mai puțin de 5 ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa SM 4.1 în vederea îmbunătățirii și consolidării exploatațiilor.
În plus s-au adăugat o serie de condiții de eligibilitate generate de practica implementării în raport cu limitările legate de termenele de implementare şi plată în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziție și a unui management eficient al programării și utilizării fondurilor.
Introducerea de noi criterii de selecție şi eliminarea altora a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, a sustenabilității proiectului, dar și a asigurării principiului de echitate în accesarea fondurilor.
Revenind la alocări, pentru Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” alocarea publică este de 122,70 mil. euro (CFM).
Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: beneficiază de o alocare publică(CFM) de 140,00 mil. euro, iar noutatea constă într-o alocare distinctă pentru investițiile noi în sectorul procesării soia/plantelor proteice pentru a acoperi nevoia de proteine pentru hrana animalelor, în timp ce submăsura 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol ” are o alocare publică (CFM) de 10 mil. euro.
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole beneficiază de 100,66 mil. euro alocare publică (CFM).
Una dintre cele mai accesate și așteptate măsuri – 6.1 „Instalarea tineri fermieri” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI. Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatație care promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse.
Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” va avea o alocare de 50,00 mil. euro fonduri EURI, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” o alocare de 87,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI.
Pentru “Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, submăsura 9.1, alocarea publică (CFM) va fi de 5,00 mil. euro.
Măsura 10 „Agromediu și climă” va avea o alocare publică (CFM) 142,00 mil. euro și 146,76 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 11 „Agricultură ecologică”: 129,63 mil. euro o alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” va avea o alocare publică (CFM) 660,12 mil. euro.
Pentru măsura 14 „Bunăstarea animalelor” alocarea publică (CFM) este de 273,60 mil. euro.
Pentru submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”: va avea 40,00 mil. euro fonduri EURI.
Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pomicol va beneficia de 10,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor” are 20,00 mil. euro alocare publică (CFM).
În ceea ce privește măsura 19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”, aceasta va beneficia de 5,00 mil. euro fonduri EURI, Măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” va avea alocată suma de 100 mil. euro alocare publică (CFM), iar Măsura 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri ” va beneficia de 23,00 mil. euro fonduri EURI.
Trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbție a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală astfel încât satul românesc și agricultura să se modernizeze.
Vă mulțumesc!
Florian-Emil DUMITRU
Deputat PNL de Călărași
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Congresul PSD, semnal de unitate pentru Călărași. Sorin Grindeanu, ales președinte al partidului
Liderii PSD Călărași au participat astăzi la Congresul Partidului Social Democrat, un eveniment marcat de alegerea lui Sorin Grindeanu în funcția de președinte al formațiunii.
Președintele organizației județene, Vasile Iliuță, a transmis că PSD își demonstrează forța prin oameni, echipe și unitate:
„Suntem pregătiți să continuăm, uniți și hotărâți, pentru Călărași și pentru România. Sub conducerea lui Sorin Grindeanu, partidul va merge mai departe cu responsabilitate, stabilitate și viziune”, a declarat acesta, mulțumind delegației PSD Călărași pentru solidaritate și implicare.
La rândul său, Marius Dulce, președintele organizației municipale PSD Călărași, a subliniat importanța acestui moment pentru direcția social-democrată la nivel național:
„Am transmis noului președinte întreaga noastră susținere pentru proiectele ce vor consolida echitatea și dezvoltarea. PSD trebuie să rămână aproape de oameni și să ofere soluții reale pentru fiecare comunitate.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Sorin Grindeanu, singurul candidat anunțat pentru șefia PSD. Congresul partidului, programat pe 7 noiembrie
Congresul Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul căruia urmează să fie aleasă noua conducere, va avea loc pe 7 noiembrie 2025, potrivit unei decizii adoptate luni de Consiliul Politic Național al PSD, reunit la Vila Lac.
Conform unor surse din interiorul formațiunii, actualul președinte interimar, Sorin Grindeanu, este până în acest moment singurul care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al partidului.
Fiecare candidat la cea mai înaltă funcție din PSD trebuie să depună o listă cu propunerile pentru funcțiile de secretar general, prim-vicepreședinți și vicepreședinți, conform regulamentului intern.
Surse social-democrate au precizat că, pe lista lui Sorin Grindeanu, s-ar afla europarlamentarul Claudiu Manda, vizat pentru funcția de secretar general al PSD, și Victor Negrescu, propus pentru postul de prim-vicepreședinte.
Decizia privind calendarul congresului și validarea candidaturilor urmează să fie confirmată oficial în următoarele zile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
PSD Călărași / Violeta Mușat, la Parlamentul European: „Formarea noii generații de fermieri este o prioritate pentru România și Uniunea Europeană”
Informațiile au fost transmise de Organizația Județeană PSD Călărași. Reprezentanta României, Violeta Mușat, a participat la conferința „Promovarea învățământului tehnologic dual pentru dezvoltarea economică rurală: Agricultura în context european”, desfășurată la Parlamentul European, unde a vorbit despre necesitatea formării unei noi generații de tineri fermieri.
În cadrul evenimentului de la Bruxelles, Violeta Mușat a susținut importanța educației vocaționale duale (VET) ca instrument strategic pentru dezvoltarea rurală și tranziția verde în agricultură.
Aceasta a subliniat că este esențial ca România și Uniunea Europeană să pună accent pe formarea de noi generații de tineri bine pregătiți, continuând investițiile în infrastructura și echipamentele liceelor agricole. Totodată, a evidențiat necesitatea promovării învățământului dual, care oferă elevilor competențe relevante pentru piața muncii și pentru viitorul agriculturii europene.
„Nevoia primordială a UE și a României este de a crește noua generație de fermieri care să asigure securitatea alimentară și regenerarea mediului rural”, a transmis Violeta Mușat, adăugând că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își reconfirmă angajamentul pentru susținerea învățământului agricol.
Evenimentul s-a desfășurat la Parlamentul European, în Regiunea Capitalei Bruxelles, și a reunit reprezentanți ai statelor membre, specialiști în educație agricolă și factori de decizie implicați în dezvoltarea mediului rural.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
PSD Călărași, prezent la ceremonia de 1 Decembrie: un omagiu adus eroilor și un mesaj de solidaritate pentru comunitate
PSD Călărași își arată sprijinul pentru Daniel Băluță în campania pentru București
Ion Samoilă: „Două proiecte majore de infrastructură feroviară au primit votul final. România merge înainte cu fonduri europene”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
