Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Circ la Sohatu: O firmă cu 3 angajați execută un proiect de alimentare cu apă în valoare de 15 milioane lei. Voturi aduse cu pistolul la cap și amenințări cu moartea

Published

on

În anul 2022, primarul liberal al comunei Sohatu, Cătălin Iordache, a anunțat cu mare fast demararea unui proiect de amploare pentru reabilitarea rețelei de apă și canalizare din Sohatu și satul Progresu, promițând îmbunătățiri semnificative pentru locuitori. Cu fonduri atrase în valoare de 25 de milioane lei, edilul s-a prezentat atunci ca un edil dedicat și capabil să aducă dezvoltare în comunitate. Realitatea este însă alta.

“Am discutat cu oamenii și mi-am structurat prioritățile în funcție de nevoile lor. Nu a fost deloc ușor în condițiile în care, vreme de 20 de ani, în această comună nu s-a făcut aproape nimic”, declara în presa locală primarul Iordache în 2022. Cu toate acestea, la doi ani de la anunțul inițial, localnicii se simt dezamăgiți și mințiți, susținând că au rămas doar cu vorbele primarului.

Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, prin care Guvernul României sprijină dezvoltarea infrastructurii locale, a alocat pentru județul Călărași 1.197.029.761,25 lei, finanțând 93 de proiecte. Comuna Sohatu a primit una dintre cele mai mari finanțări din județ, cu două proiecte majore: reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă în valoare de 15 milioane lei și modernizarea drumurilor locale, un proiect de 10 milioane lei care vizează asfaltarea a 13,304 km de drumuri.

Însă, realitatea din teren prezintă o altă față a acestui ambițios plan. Proiectul de reabilitare a rețelei de apă a fost câștigat de firma MEDI SRL, care a subcontractat lucrarea către mai multe companii mai mici, inclusiv MARIOANDREI CONS SRL, administrată de Șerban Marin, un apropiat al primarului. În 2023, firma lui Marin avea doar trei angajați și o cifră de afaceri de 555.676 lei, cu un profit de nici 90.000 lei, semnificativ mai mic decât în 2021 când avea nouă angajați.

Advertisement

Intr-un alt material publicat de Calarasipress.ro, administratorul MEDI SRL, răposatul Ștefan Ion, ne-a confirmat că a preferat să subcontracteze o firmă din localitate pentru execuția unei părți din proiect. 

Contactat pentru un punct de vedere, reprezentantul MEDI SRL, responsabil de executarea lucrărilor de reabilitare și înființare a sistemului de apă-canal din comuna Sohatu și satele aparținătoare, Ștefan Ion, afirmă că proiectul a fost atribuit prin licitație publică, conform prevederilor legale. În ceea ce privește acuzația formulată de consilierul județean Valentin Popa, care îl acuză că a angajat personal fără pregătire profesională, administratorul societății a subliniat:
“Am ales între a angaja muncitori din Bangladesh, din Arabia, de nu știu unde, muncitori de-ai locului, muncitori necalificați, rețineți. Decât să aducem din altă parte, a fost o rugăminte a primarului, să pot folosi oameni din comună. Dacă am greșit cu asta, asta e. Ca român, eu zic că am făcut bine ce am făcut. Am înțeles că acuză (n.n. consilierul județean Popa Valentin) firma mea ia lucrări peste lucrări. Eu lucrez de peste 45 de ani în alimentație cu apă/canalizare. Uzina de apă din Călărași a fost condusă de mine din ‘78. Asta am învățat, asta fac. Am mai înțeles că iau lucrare după lucrare. Sunt vreo 50 și ceva de lucrări scoase pe PNI – Anghel Saligny- în județ. Nu pot să le iau eu pe toate, câteva am luat și eu prin licitație, cum spun legile din România” – a precizat Ștefan Ion, reprezentantul companiei.

În imaginile de mai jos se observă “bună calitate” a lucrările făcută de cei trei angajați ai firmei de casă. După prima ploaie, toate căminele cu apometre, montaje în pământ, au ieșit la suprafață.

——

Șerban Marin este cunoscut ca un individ agresiv și slobod la gură. Este cercetat penal de polițiști după ce l-ar fi bătut cu bestialitate, împreună cu alte persoane apropiate, pe Valentin Popa, un cunoscut fermier din sat care nu ratează nicio ocazie să vorbească public despre furturile pe care le descoperă în administrația publică locală și pe care le denunță în spațiul public de fiecare dată când are ocazia, în toate aparițiile sale publice.

Advertisement


O altă situație care îl vizează pe Șerban Marin este legată de faptul ca ar fi speriat mai mulți localnici cu o armă de foc cumpărată din Bulgaria, fără forme legale, pe care o ține și o ascunde în puțul din curte casei.

Contactat pentru a oferi un punct de vedere, Șerban Marin a evitat să comenteze despre acuzațiile care îl vizează. Nu ne-a confirmat sau infirmat dacă deține în vreun mod arme de foc, însă a ținut să precizeze ca Valentin Popa s-ar afla în spatele tuturor acuzațiilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading