Știri
Când se dă drumul la căldură în România. Ce prevede legea
Temperatura la care se pornește căldura în România este reglementată prin lege și variază în funcție de condițiile climatice locale, precum și de specificațiile stabilite de autoritățile locale.
În fiecare an, furnizorii de energie termică încep să furnizeze căldură atunci când temperaturile scad semnificativ, pentru a se asigura că locuințele și instituțiile publice rămân încălzite pe parcursul sezonului rece.
Conform legislației din România, furnizarea agentului termic către populație trebuie să înceapă atunci când temperatura exterioară scade sub 10 grade Celsius timp de trei nopți consecutive. Această măsură are rolul de a proteja populația de temperaturile scăzute și de a asigura un nivel adecvat de confort termic în locuințe.
Regula celor trei nopți consecutive este implementată pentru a preveni situațiile în care temperatura scade temporar, dar apoi crește rapid, ceea ce ar face inutilă activarea sistemului de încălzire.
Este important de menționat că fiecare localitate poate adopta reglementări specifice privind termenele și condițiile în care se pornește căldura, însă regula generală rămâne valabilă la nivel național.
De asemenea, în cazul instituțiilor publice, cum ar fi școlile și spitalele, furnizarea căldurii poate începe mai devreme, în funcție de necesitățile specifice și de sensibilitatea persoanelor la temperaturi scăzute.
Cine stabilește momentul optim pentru pornirea căldurii
Autoritățile locale, împreună cu furnizorii de energie termică, au responsabilitatea de a monitoriza temperaturile și de a stabili momentul optim pentru activarea căldurii. Aceasta implică o colaborare strânsă cu specialiștii în meteorologie pentru a urmări evoluția temperaturilor și a decide când este necesară intervenția.
În marile orașe, cum ar fi București, Cluj-Napoca sau Timișoara, aceste decizii se bazează pe monitorizarea constantă a condițiilor meteorologice și pe solicitările primite de la cetățeni.
În general, după cele trei nopți consecutive cu temperaturi sub 10 grade Celsius, decizia de a activa căldura este luată rapid, dar există și excepții în funcție de starea tehnică a sistemului de încălzire și de alți factori logistici.
În anumite situații, autoritățile pot decide să prelungească perioada de așteptare pentru pornirea căldurii dacă prognozele meteo prezic o încălzire bruscă a vremii. În alte cazuri, eventualele probleme tehnice ale sistemului de încălzire pot întârzia acest proces.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.
Iată principalele beneficii raportate:
- Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
- Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
- Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
- Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
- Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
- Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
- Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
- Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
- Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
- Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.
Cum prepari acest remediu:
Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi: Remediu tradițional cu beneficii potențiale pentru sănătate
Semnificația istorică a zilei de 20 decembrie
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
