Începând cu 1 iulie, într-o țară din Uniunea Europeană frecventată anual de peste 1 milion de români pentru vacanțe, s-a introdus săptămâna de lucru de 6 zile. Această măsură a fost adoptată pentru a combate deficitul de muncă.

Grecia devine prima țară din UE care introduce săptămâna de lucru de șase zile. Angajații vor lucra până la 48 de ore pe săptămână, beneficiind de stimulente financiare. Reforma se aplică atât sectorului public, cât și celui privat, cu excepția funcționarilor publici, ceea ce a generat critici aspre din partea sindicatelor.

„Nu are niciun sens”, a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „În timp ce aproape toate celelalte țări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcția opusă”, scrie theguardian.com.

Guvernul pro-business condus de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis argumentează că această inițiativă a fost impusă de dublul pericol al scăderii populației și al lipsei de lucrători calificați. Înainte de a anunța legislația, care face parte dintr-un set mai larg de legi ale muncii adoptate anul trecut, Mitsotakis a caracterizat schimbarea demografică anticipată drept o „bombă cu ceas”.

Într-un exod fără precedent, se estimează că aproximativ 500.000 de greci, în mare parte tineri educați, au emigrat începând cu sfârșitul anului 2009, în timpul crizei datoriilor care a persistat aproape un deceniu.

Schema de muncă de șase zile, conform oficialilor, va fi aplicată doar întreprinderilor private care oferă servicii non-stop. În cadrul săptămânii de lucru extinse, angajații din anumite industrii și unități de producție vor avea opțiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau de a efectua o tură suplimentară de opt ore, beneficiind de o compensație suplimentară de 40% din salariul zilnic.

Indiferent de opțiunea aleasă, guvernul de centru-dreapta afirmă că aceasta va rezolva problema angajaților care nu sunt remunerați pentru orele suplimentare și va aborda, de asemenea, problema răspândită a muncii nedeclarate.

Alte țări implementează săptămână de lucru de 4 zile 

Studii au arătat că programele de lucru de patru zile pot fi mai eficiente în creșterea productivității, cercetătorii atribuind acest lucru odihnei prelungite și creșterii concentrării. Începând cu 2022, Belgia a legalizat reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile. Această schemă a fost implementată și în alte țări precum Marea Britanie, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada.

Grecii au deja cea mai lungă săptămână de lucru din Europa, cu o medie de 41 de ore pe săptămână. Opoziția de stânga a criticat frecvent politicile guvernului liberal, pe care îl acuză că este responsabil pentru „salariile bulgărești într-o țară cu prețuri britanice” și pentru promovarea migrației creierelor către vest, conform sursei menționate anterior.

În România, conform digi24.ro, se lucrează cel mai mult în Europa, cu o medie de 2.029 de ore pe an, dar productivitatea este cu 30% sub media UE. În țările cu o productivitate ridicată precum Germania, Austria și Țările de Jos, angajații lucrează în medie doar 1.679 ore pe an.

De la 1 iulie, odată cu începutul sezonului festival, o vacanță pe litoral a devenit mai scumpă, în timp ce luna iunie a fost considerată pre-sezon. Prețurile pentru cazare cu mic dejun inclus au crescut în toate stațiunile de pe litoral, iar turiștii se pot aștepta curând și la tarife mai mari pe plajă în anumite zone.

Cu un grad de ocupare de peste 90%, hotelierii de pe litoral au majorat prețurile începând cu 1 iulie, așa cum fac în fiecare an. Cei care își planifică vacanța la Marea Neagră vor cheltui mai mult pentru un sejur.

Conform datelor analizate de adevarul.ro pe un site specializat în rezervări online, cel mai ieftin tarif pentru un sejur de 6 nopți pentru doi adulți la un hotel de 4 stele este în stațiunea Venus – 2.160 de lei, urmat de Mamaia – Năvodari – 2.364 de lei și Eforie Sud – 2.430 de lei.

În Vama Veche, pentru aceleași condiții (hotel de 4 stele, sejur de 6 nopți pentru 2 adulți), găsim un tarif puțin mai mare de 2.506 lei. La Mamaia, un tarif similar de 2.617 lei poate fi găsit la un hotel de 4 stele cu mic dejun inclus.

Cel mai mic preț în stațiunea Neptun pentru un hotel de 4 stele cu mic dejun inclus, sejur de 6 nopți pentru doi adulți, este de 2.824 lei.

În Vama Veche, fără a lua în considerare clasificarea hotelului și selectând opțiunea „fără masă”, prețurile variază între 1.400 și 4.200 de lei pentru un sejur de 6 nopți pentru doi adulți. În Mamaia, prețurile variază între 1.200 lei și 3.050 lei. În Eforie Nord, tarifele se situează între 874 lei și peste 10.000 de lei pentru un apartament Deluxe cu vedere la mare.

Prețul unui șezlong pentru o zi ar putea să crească odată cu tarifele de cazare în cea mai mare parte a litoralului.

Pe unele plaje, tarifele vor rămâne neschimbate până la mijlocul lunii iulie.

„Tarifele nu le vom crește decât după 15-20 iulie, în sudul stațiunii Mamaia, șezlongurile vor rămâne la fel. Vom crește cu 5 lei, adică de la 25 va ajunge la 30 de lei”, a explicat Răzvan Chițan, manager plajă Mamaia, conform aceleiași surse.

Vremea frumoasă, cu mult soare și temperaturi ridicate, a fost favorabilă hotelierilor de pe litoral. Tarifele vor înregistra o nouă creștere începând cu mijlocul lunii iulie, când se intră în vârful sezonului estival.

La doar o zi după prima probă a Bacalaureatului 2024, cea de Limba și literatura română, au apărut deja primele perle. Deși profesorii au considerat subiectele ca fiind accesibile și de dificultate medie, absolvenții claselor a XII-a au comis numeroase gafe.

Peste 134.000 de absolvenți de liceu au susținut prima probă a examenului de Bacalaureat, la Limba și literatura română.

În partea A a primului subiect, elevii au avut de rezolvat cinci exerciții bazate pe fragmentul „O vizită la Tudor Arghezi” (din volumul „Amintiri și portrete”), de Gabriel Dimisianu, primit la prima vedere.

La subiectul al II-lea, elevii au trebuit să prezinte rolul indicațiilor autorului, pe baza unui fragment din piesa de teatru „Omul cu mârțoaga” de George Ciprian.

La ultimul subiect, cel mai complex al examenului de Bacalaureat, candidații de la profilul real au trebuit să scrie un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, prezentând particularitățile unei nuvele studiate. Elevii de la profilul uman au avut de realizat caracterizarea unui personaj din „Moara cu noroc”.

Deși subiectele au fost ușoare, profesorii care au început corectarea lucrărilor de la Limba și literatura română au observat greșeli de scriere și atitudinea neserioasă a unor elevi față de subiecte.

Conform știrileprotv.ro, acestea sunt câteva dintre perlele elevilor:

„“Împrejurare” e din familia lexicală a cuvântului jur. Are sensul de a fi împrejur”.

„Autorul a vrut să se comporte mut. Dar, la o întrebare, a devenit vorbitor”. 

 „Scriitorului îi e frică de Arghezi, așa că îi ia flori ca unei femei”. 

„Musafirul e întrebat că ce critică. Că dacă nu-i place să scrie…?” 

 „Prozatorul Tudor Arghezi are o concluzie impertinentă, că criticul tânăr nu se pricepe”. 

 „Notațiile autorului au rolul să știe actorii ce să facă în casa lui Chirilă”. 

 „O trăsătură a musafirului este speriat de bombe”. 

 „Noi nu am studiat nuvela. Pe cuvânt!!!!” 

 „La Moara cu Noroc își făceau veacul doi porcari- Mână Ruptă și Boul”. Însă, corect este: Buză Ruptă și Săilă Boarul”.