Politică
Deputatul Emil Dumitru a susținut prima sa declarație politică
Deputatul liberal de Călărași, Emil Dumitru, a susţinut, astăzi, 24 martie 2021, prima sa declaraţie politică în faţa colegilor din Camera Deputaților. Parlamentarul a vorbit despre Bugetul României în perioada de tranziție 2021-2022;
,Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Prin această declarație politică doresc să clarific câteva aspecte ce țin de situația actuală și de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească și pentru fermieri. Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și acum, în calitate de deputat și membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, am fost și sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfășurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii românești și a spațiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare şi procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare românești, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca și în multe altele din România, este evident că avem multe necesități și mereu există lucruri care pot fi îmbunătățite.
Pentru România, fondurile europene reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante instrumente utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și pentru promovarea progresului economic la nivel regional și local, consolidarea competitivității și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene.
Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada post 2020 reprezintă o temă de interes prioritar pentru România, în calitate de stat membru cu interese majore în agricultură și industria alimentară.
Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcționează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate și de alte politici. Această politică finanțează acțiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltare rurală, economie, siguranță alimentară, sănătate, cercetare și inovare, energiei, completând, totodată, și investițiile prevăzute în cadrul altor fonduri UE.
În ceea ce privește bugetul alocat României (PAC 2021-2027) – suma totală alocată este: 21,5 miliarde EUR, din care: 13,6 miliarde EUR este destinată plăților directe; 363,5 milioane EUR alocate măsurilor de piață – intervenții sectoriale; 6,9 miliarde EUR alocate pentru dezvoltare rurală, plus 703,2 mil EUR – facilitatea „Next Generation”.
În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce privește Politica Agricolă Comună, iar propunerea Comisiei are în vedere ținte mai ambițioase pentru mediu și climă, o nouă arhitectură verde (cu alocări inclusiv din Pilonul I), și se va propune un nou model de performanță după care vor fi evaluate statele membre.
Aceste aspecte amintite au generat discuții între Statele Membre și în cadrul grupurilor de lucru din Consiliul UE și la nivel de trialog între Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European, reforma nefiind finală. Ca soluție, Comisia a adoptat Regulamentul de tranziție care presupune suplimentarea bugetului pentru anii 2021-2022 cu fonduri provenite din instrumentul Next Generation EU, instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Așadar, acest regulament pentru tranziția PAC prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent pentru dezvoltare rurală, în anii 2021 -2022 și suplimentarea bugetului PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022, practic în limbaj comun – măsuri vechi cu bani noi.
Ca reguli generale, ratele de cofinanțare rămân neschimbate, pentru EURI contribuția UE fiind de 100%, iar pentru FEADR, ca și până acum, cu contribuție de la bugetul național.
Un alt aspect important prezentat îl reprezintă obligativitatea menținerii, și în perioada de tranziție, a aceluiași procent din bugetul total alocat României pentru perioada 2014-2020 pentru măsurile de mediu și climă, respectiv 36%
Pentru cei doi ani de tranziție, cumulat România are la dispoziție un buget de 2,84 mld euro (UE) din care 2,15 mld. FEADR și 692,1 mil euro EURI, la care se adaugă cofinanțarea națională astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 mld. euro. Nu zic că această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulți bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, a spațiului rural din țara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigențele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele și țintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile strategice (strategiile Pactul verde European, De la Fermă la Consumator, Biodiversitate etc.).
O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare:
Pe Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” 760 mil. euro este alocare publică (CFM) pentru componentele:
– achiziții simple si echipamente de irigații in ferma: 125,00 mil. euro
– vegetal (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– zootehnic (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal si zootehnic): 75,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro
– legume (inclusiv in spatii protejate) si cartofi (producție primara, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro
– legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro
Un aspect important pentru perioada de tranziție este reprezentat de componenta separată dedicată tinerilor fermieri, atât cei sprijiniți anterior prin PNDR (submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) cât și cei care sunt sprijiniți de către statul român prin politici naționale și tinerii care s-au instalat cu mai puțin de 5 ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa SM 4.1 în vederea îmbunătățirii și consolidării exploatațiilor.
În plus s-au adăugat o serie de condiții de eligibilitate generate de practica implementării în raport cu limitările legate de termenele de implementare şi plată în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziție și a unui management eficient al programării și utilizării fondurilor.
Introducerea de noi criterii de selecție şi eliminarea altora a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, a sustenabilității proiectului, dar și a asigurării principiului de echitate în accesarea fondurilor.
Revenind la alocări, pentru Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” alocarea publică este de 122,70 mil. euro (CFM).
Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: beneficiază de o alocare publică(CFM) de 140,00 mil. euro, iar noutatea constă într-o alocare distinctă pentru investițiile noi în sectorul procesării soia/plantelor proteice pentru a acoperi nevoia de proteine pentru hrana animalelor, în timp ce submăsura 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol ” are o alocare publică (CFM) de 10 mil. euro.
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole beneficiază de 100,66 mil. euro alocare publică (CFM).
Una dintre cele mai accesate și așteptate măsuri – 6.1 „Instalarea tineri fermieri” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI. Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatație care promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse.
Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” va avea o alocare de 50,00 mil. euro fonduri EURI, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” o alocare de 87,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI.
Pentru “Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, submăsura 9.1, alocarea publică (CFM) va fi de 5,00 mil. euro.
Măsura 10 „Agromediu și climă” va avea o alocare publică (CFM) 142,00 mil. euro și 146,76 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 11 „Agricultură ecologică”: 129,63 mil. euro o alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” va avea o alocare publică (CFM) 660,12 mil. euro.
Pentru măsura 14 „Bunăstarea animalelor” alocarea publică (CFM) este de 273,60 mil. euro.
Pentru submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”: va avea 40,00 mil. euro fonduri EURI.
Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pomicol va beneficia de 10,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor” are 20,00 mil. euro alocare publică (CFM).
În ceea ce privește măsura 19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”, aceasta va beneficia de 5,00 mil. euro fonduri EURI, Măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” va avea alocată suma de 100 mil. euro alocare publică (CFM), iar Măsura 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri ” va beneficia de 23,00 mil. euro fonduri EURI.
Trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbție a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală astfel încât satul românesc și agricultura să se modernizeze.
Vă mulțumesc!
Florian-Emil DUMITRU
Deputat PNL de Călărași
Politică
Vasile Iliuță: “România are nevoie de stabilitate, nu de spectacol”
21 iunie 2025
Organizația Județeană a PSD Călărași a participat astăzi la consultarea internă convocată de conducerea centrală pentru a decide dacă rămân în opoziție sau se implică în coagularea unei noui majorități parlamentare. Printr-un vot online, participanții și-au exprimat în unanimitate opțiunea de a susține continuarea guvernării, asumându-și responsabilitatea pentru dezvoltarea României “într-un context politic și economic complicat”.
Președintele filialei, Vasile Iliuță, a susținut că deciziile politice viitoare trebuie să se bazeze pe propuneri concrete pentru reducerea deficitului, și a avertizat împotriva “calculelor de fațadă”. Iliuță a subliniat că negocierile pentru formarea unei noi majorități trebuie să pornească de la un parteneriat real, iar PSD trebuie să vină în față cu un plan clar, susținut de o echipă de negociere capabilă să își asume guvernarea.
Potrivit liderului PSD Călărași, rolul propus pentru partid în noua formulă guvernamentală include:
• Un vicepremier fără portofoliu, care să coordoneze ministere strategice: Transporturi, Justiție, Agricultură, Muncă, Sănătate, Energie și Secretariatul General al Guvernului.
Liderul județean a mai insistat că este doar începutul unui mandat „dificil, cu costuri politice ridicate”, iar decizia filialei PSD Călărași a fost luată cu „luciditate și realism”. România are nevoie, a mai declarat Iliuță, de stabilitate și seriozitate, nu de spectacol, și de soluții reale în fața cetățenilor, nu promisiuni.
Politică
Nea Vasile pleacă din PSD cu tot cu mobilier: „Am băgat mii de lei în sediu. Acum mi-am luat ce era al meu” Mobilierul ar fi ajuns într-un alt partid
Pe 5 decembrie 2020, cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare, Nea Vasile era adus cu fast din Partidul Național Liberal și instalat la conducerea organizației județene de pensionari a PSD Călărași, sub coordonarea președintelui Vasile Iliuță. Patru ani și jumătate mai târziu, Nea Vasile, fostul secretar al organizației județene de pensionari, a decis să părăsească formațiunea politică alături de care a activat constant. Mai mult, acesta și-a recuperat mobilierul cumpărat din bani proprii, parte din el ajungând deja în sediul AUR Călărași, formațiune în care spune că ar putea continua activitatea politică.
„Mi-am luat ce era al meu”
Într-o discuție telefonică, Nea Vasile a explicat de ce a ales să mute mobila din PSD în într-un alt sediu politic:
„Eu am băgat acolo bani din pensia mea. Am tras țevi, am pus calorifere, am făcut două birouri. Când am cerut să mi se deconteze, mi s-a spus: Domn Vasile, nu avem acum, dar o să vă recompensăm.”
La un moment dat, susține că a primit o parte din sumă:
„Domnul Iliuță a fost corect, mi-a dat 5.000 de lei, dar mai aveam de recuperat vreo 7.000. Am tot așteptat, dar n-a mai venit nimic.
Relație amiabilă cu conducerea
Nea Vasile subliniază că nu are un conflict personal cu liderii PSD, ba dimpotrivă, susține că a avut o relație corectă cu președintele organizației județene:
„Cu domnul Iliuță n-am avut nimic. A fost corect, a încercat să mă ajute. Dar la un moment dat, parcă toți au dat înapoi. M-am dus de zeci de ori, dar n-am mai primit niciun răspuns.”
Fostul lider al pensionarilor afirmă că a venit în partid cu aproape 600 de membri și a desfășurat activitate constantă:
„Am venit cu 500–600 de oameni. Am făcut evenimente, întâlniri, am adus oameni la vot. Nu m-a interesat funcția, ci să ajut. Aveam și un proiect pentru proteze dentare gratuite pentru pensionari. Nu s-a vrut.”
La final, și-a recuperat o parte din bunurile personale.
„Am luat două mese, două birouri. Ce să mai aștept? Dacă nu mi-au dat banii, am luat ce era al meu. Nu e vorba de mobilă, e vorba de respect.”
Întrebat dacă va deveni membru AUR, Nea Vasile a răspuns prudent:
„Încă nu mi-am dat demisia din PSD. Dar da, am dus mobilierul acolo. Vedem ce va fi. Vreau doar să fiu respectat pentru ce fac.”
Totuși, potrivit unor surse din interiorul partidului, nemulțumirea față de proiectele inițiate de Nea Vasile ar fi avut și alte motive. Se pare că acesta intenționa să amenajeze un fel de cantină la subsolul actualului sediu PSD, ceea ce a generat nemulțumire din partea colegilor din partid, inclusiv a parlamentarilor. Mirosul persistent de mâncare ar fi fost inconfortabil într-o instituție politică.
Ironia face ca ideea să nu fi fost una cu totul nouă în PSD Călărași. În trecut, pe vremea fostei conduceri a organizației județene, condusă de Eugen Cristodor, astfel de „tradiții” erau bine-cunoscute. În acea perioadă, mâncarea era prezentă aproape zilnic în sediul partidului. Diferența este că atunci, astfel de inițiative păreau mai bine tolerate. Dar vremurile erau altele. Și oamenii, la fel.
Politică
Curtea Constituțională a răspuns cererii de anulare a alegerilor prezidențiale. Ce hotărâri au luat judecătorii
Curtea Constituțională validează rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și stabilește organizarea turului al doilea
Curtea Constituțională a României a emis vineri, 9 mai 2025, un comunicat oficial prin care anunță că a finalizat controlul de constituționalitate privind procedura alegerilor pentru funcția de Președinte al României, desfășurate în data de 4 mai 2025.
Judecătorii constituționali au adoptat mai multe hotărâri importante, cu unanimitate de voturi:
- Respingerea cererii de anulare a alegerilor formulate de Sebastian-Constantin Popescu, considerând-o neîntemeiată;
- Confirmarea și validarea rezultatelor primului tur de scrutin pentru funcția de Președinte al României;
- Stabilirea organizării turului al doilea de scrutin pentru data de duminică, 18 mai 2025, în care se vor confrunta George-Nicolae Simion și Nicuşor-Daniel Dan, în această ordine.
Curtea a precizat că hotărârile sale sunt definitive și general obligatorii. De asemenea, argumentele care au stat la baza acestor decizii vor fi detaliate în hotărârile motivate, ce vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Astfel, România se pregătește pentru turul decisiv al alegerilor prezidențiale, care va avea loc peste exact o săptămână, pe 18 mai 2025.
Anunț public / Primăria Ciocănești
Cu apa nu-i de joacă! ISU Călărași avertizează: nu transforma distracția de weekend în tragedie!
Pod peste Dunăre între Călărași și Silistra: Autoritățile locale au bătut palma pentru proiectul care poate schimba viitorul regiunii!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
