Connect with us

Politică

Deputatul Emil Dumitru a susținut prima sa declarație politică

Published

on

Deputatul liberal de Călărași,  Emil Dumitru, a susţinut, astăzi,  24 martie 2021, prima sa declaraţie politică în faţa colegilor din Camera Deputaților. Parlamentarul a vorbit despre Bugetul României în perioada de tranziție 2021-2022; 

,Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Prin această declarație politică doresc să clarific câteva aspecte ce țin de situația actuală și de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească și pentru fermieri. Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și acum, în calitate de deputat și membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, am fost și sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfășurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii românești și a spațiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare şi procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare românești, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca și în multe altele din România, este evident că avem multe necesități și mereu există lucruri care pot fi îmbunătățite.

Pentru România, fondurile europene reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante instrumente utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și pentru promovarea progresului economic la nivel regional și local, consolidarea competitivității și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene.

Advertisement

Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada post 2020 reprezintă o temă de interes prioritar pentru România, în calitate de stat membru cu interese majore în agricultură și industria alimentară.

Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcționează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate și de alte politici. Această politică finanțează acțiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltare rurală, economie, siguranță alimentară, sănătate, cercetare și inovare, energiei, completând, totodată, și investițiile prevăzute în cadrul altor fonduri UE.

În ceea ce privește bugetul alocat României (PAC 2021-2027) – suma totală alocată este: 21,5 miliarde EUR, din care: 13,6 miliarde EUR este destinată plăților directe; 363,5 milioane EUR alocate măsurilor de piață – intervenții sectoriale; 6,9 miliarde EUR alocate pentru dezvoltare rurală, plus 703,2 mil EUR – facilitatea „Next Generation”.

În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce privește Politica Agricolă Comună, iar propunerea Comisiei are în vedere ținte mai ambițioase pentru mediu și climă, o nouă arhitectură verde (cu alocări inclusiv din Pilonul I), și se va propune un nou model de performanță după care vor fi evaluate statele membre.

Aceste aspecte amintite au generat discuții între Statele Membre și în cadrul grupurilor de lucru din Consiliul UE și la nivel de trialog între Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European, reforma nefiind finală. Ca soluție, Comisia a adoptat Regulamentul de tranziție care presupune suplimentarea bugetului pentru anii 2021-2022 cu fonduri provenite din instrumentul Next Generation EU, instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Așadar, acest regulament pentru tranziția PAC prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent pentru dezvoltare rurală, în anii 2021 -2022 și suplimentarea bugetului PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022, practic în limbaj comun – măsuri vechi cu bani noi.

Ca reguli generale, ratele de cofinanțare rămân neschimbate, pentru EURI contribuția UE fiind de 100%, iar pentru FEADR, ca și până acum, cu contribuție de la bugetul național.

Advertisement

Un alt aspect important prezentat îl reprezintă obligativitatea menținerii, și în perioada de tranziție, a aceluiași procent din bugetul total alocat României pentru perioada 2014-2020 pentru măsurile de mediu și climă, respectiv 36%

Pentru cei doi ani de tranziție, cumulat România are la dispoziție un buget de 2,84 mld euro (UE) din care 2,15 mld. FEADR și 692,1 mil euro EURI, la care se adaugă cofinanțarea națională astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 mld. euro. Nu zic că această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulți bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, a spațiului rural din țara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigențele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele și țintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile strategice (strategiile Pactul verde European, De la Fermă la Consumator, Biodiversitate etc.).

O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare:

Pe Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” 760 mil. euro este alocare publică (CFM) pentru componentele:

– achiziții simple si echipamente de irigații in ferma: 125,00 mil. euro

– vegetal (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro

Advertisement

– zootehnic (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro

– tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal si zootehnic): 75,00 mil. euro

– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro

– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro

– legume (inclusiv in spatii protejate) si cartofi (producție primara, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro

– legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro

Advertisement

Un aspect important pentru perioada de tranziție este reprezentat de componenta separată dedicată tinerilor fermieri, atât cei sprijiniți anterior prin PNDR (submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) cât și cei care sunt sprijiniți de către statul român prin politici naționale și tinerii care s-au instalat cu mai puțin de 5 ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa SM 4.1 în vederea îmbunătățirii și consolidării exploatațiilor.

În plus s-au adăugat o serie de condiții de eligibilitate generate de practica implementării în raport cu limitările legate de termenele de implementare şi plată în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziție și a unui management eficient al programării și utilizării fondurilor.

Introducerea de noi criterii de selecție şi eliminarea altora a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, a sustenabilității proiectului, dar și a asigurării principiului de echitate în accesarea fondurilor.

Revenind la alocări, pentru Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” alocarea publică este de 122,70 mil. euro (CFM).

Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: beneficiază de o alocare publică(CFM) de 140,00 mil. euro, iar noutatea constă într-o alocare distinctă pentru investițiile noi în sectorul procesării soia/plantelor proteice pentru a acoperi nevoia de proteine pentru hrana animalelor, în timp ce submăsura 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol ” are o alocare publică (CFM) de 10 mil. euro.

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole beneficiază de 100,66 mil. euro alocare publică (CFM).

Advertisement

Una dintre cele mai accesate și așteptate măsuri – 6.1 „Instalarea tineri fermieri” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI. Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatație care promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse.

Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” va avea o alocare de 50,00 mil. euro fonduri EURI, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” o alocare de 87,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI.

Pentru Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, submăsura 9.1, alocarea publică (CFM) va fi de 5,00 mil. euro.

Măsura 10 „Agromediu și climă” va avea o alocare publică (CFM) 142,00 mil. euro și 146,76 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 11 „Agricultură ecologică”: 129,63 mil. euro o alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” va avea o alocare publică (CFM) 660,12 mil. euro.

Pentru măsura 14 „Bunăstarea animalelor” alocarea publică (CFM) este de 273,60 mil. euro.

Pentru submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”: va avea 40,00 mil. euro fonduri EURI.

Advertisement

Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pomicol va beneficia de 10,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor” are 20,00 mil. euro alocare publică (CFM).

În ceea ce privește măsura 19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”, aceasta va beneficia de 5,00 mil. euro fonduri EURI, Măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” va avea alocată suma de 100 mil. euro alocare publică (CFM), iar Măsura 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri ” va beneficia de 23,00 mil. euro fonduri EURI.

Trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbție a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală astfel încât satul românesc și agricultura să se modernizeze.

Vă mulțumesc!

Florian-Emil DUMITRU

Deputat PNL de Călărași

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Exclusiv! Lista finală a consilierilor județeni lansați de PSD Călărași

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Alegerile sunt aproape și tensiunea crește. La fel crește și interesul liderilor politici de a motiva populația să-i voteze, dar nu despre asta este vorba. Ordinea consilierilor județeni lansați de PSD Călărași în cursa electorală pentru Consiliul Județean Călărași a fost în cele din urmă făcută publică de BEJ Călărași.

Cine sunt cei 38 de candidați:

  1. Iliuță Vasile
  2. Stamate Florentina
  3. Samoilă Ion
  4. Mihai Bogdan-Cristian
  5. Beștea Mihăiță-Constantin
  6. Marin Ioan-Cristian
  7. Ichim Ionela-Giorgiana
  8. Onofrei Costel-Cristinel
  9. Tache Andreea-Mirela
  10. Spiridon Marian
  11. Dragu Nicolae
  12. Bănescu Laurențiu
  13. Ionescu Laurențiu-Dan
  14. Tănasi Marcel
  15. Gîdea Vasile
  16. Țîncu Cornel-Gheorghe
  17. Tîlpeanu Ilie
  18. State Laurențiu
  19. Stoichici Ovidiu-Constantin
  20. Diaconu Liliana-Corina
  21. Niculae Aurel
  22. Popa Valentin
  23. Olteanu Dan
  24. Bîrcă Ruxandra-Alina
  25. Petre Laurea-Viorica
  26. Sbârcea Marius-Virgil
  27. Nițu George-Adrian
  28. Manole Sergiu
  29. Gruiță Darie-Nicolae
  30. Costea Marius-Gabriel
  31. Micescu Nicolae
  32. Vasile Georgiana-Lavinia
  33. Teodorescu Georgiana
  34. Anton Anda-Bianca
  35. Odorog Claudia-Mariana
  36. Fâșie Georgiana-Raluca
  37. Deacu Daniel-Robert
  38. Papazi Ionuț-Eduard

Această listă, care a fost afișată pe Biroul Electoral Județean din Călărași, a fost un subiect intens discutat și așteptat cu interes de mulți politicieni. Până la publicarea acesteia, au fost aruncate acuzații de lipsă de transparență… Este doar începutul…

 

Advertisement
Continue Reading

Politică

VIDEO. Marius Dulce merge mai departe alături de Vasile Iliuta și candidează pentru un nou mandat la Primăria Călărași

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, însoțit de liderul organizației județene a Partidului Social Democrat, Vasile Iliuță, și staff-ul politic, și-a depus joi, 25 aprilie, candidatura pentru un nou mandat în fruntea primăriei, pe care o conduce din anul 2020.

După depunerea documentelor, Marius Dulce a declarat în fața jurnaliștilor faptul că progresele înregistrate în municipiul Călărași în ultimii patru ani sunt rezultatul efortului colectiv al echipei conduse de el și de liderul său, Vasile Iliuță, alături de oamenii implicați în dezvoltarea comunității.

Primarul a evidențiat rezolvarea problemelor de infrastructură rutieră în primul mandat și și-a convingerea și determinarea de a se concentra acum pe dezvoltarea turismului în zonă. Acesta a subliniat că echipa sa va acorda o atenție deosebită acestui domeniu în perioada următoare, asigurând că nevoile comunității vor fi tratate cu prioritate. Tandemul Dulce – Iliuta și Iliuta Dulce merge mai departe.

“Călărașiul merită o echipă bine pregătită pentru următorii 4 ani. Oameni care cunosc orașul cu toate problemele sale. Pe unele dintre ele le-am rezolvat în acest mandat. Cu răbdare și cu gândul la durabilitate și normalitate.

Advertisement

Niciodată municipiul nostru nu a cunoscut o așa dezvoltare. 70 de milioane de euro au fost atrase în acești 4 ani, bani din fonduri europene nerambursabile sau programe naționale.

Mi-am depus candidatura pentru un nou mandat alături de noua echipă propusă de PSD pentru Consiliul Local Municipal.  Colegi care îmi susțin proiectele actuale și viitoare, colegi cu experiență, oameni valoroși ai urbei noastre” – scria Marius Dulce pe Facebook.

Dragi călărășeni, vă invit să continuam împreună pentru un oraș modern și european!

În încheiere, Marius Dulce a exprimat încrederea în capacitatea cetățenilor din Călărași de a înțelege și aprecia schimbările aduse în multiplele aspecte administrative de primul său mandat.

Advertisement
Continue Reading

Politică

Dumitru Coarnă și-a depus candidatura pentru președinția Consiliului Județean Călărași

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Astăzi, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul politic al județului Călărași, Dumitru Coarnă și-a oficializat candidatura pentru președinția Consiliului Județean. Deputatul Dumitru Coarnă și-a depus documentele la Centrul Biroului Electoral Județean, intrând astfel în cursa electorală alături de alte nume sonore din peisajul politic local.

Candidatura lui Dumitru Coarnă aduce o dimensiune nouă și o perspectivă proaspătă în competiția pentru conducerea Consiliului Județean Călărași. El va fi susținut de Partidul Umanist și Social Liberal (PUSL), aducând în prim-plan viziuni și soluții menite să aducă progres și dezvoltare în județ.

Alături de Dumitru Coarnă, alți candidați importanți și-au anunțat deja intenția de a participa la această competiție acerbă pentru președinția Consiliului Județean. Printre aceștia se numără deputatul Daniel Florea, care va candida din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Camelia Dăscălescu, reprezentând Alianța Dreapta Unită, Vasile Iliuță delegat de Partidul Social Democrat (PSD), și Valentin Barbu, fostul prefect al județului Călărași, care își va reprezenta partidul, Partidul Național Liberal (PNL), în această competiție.

Cursa electorală pentru președinția Consiliului Județean Călărași promite să fie una plină de suspans și dezbateri aprinse, iar candidatura lui Dumitru Coarnă din partea PUSL adaugă o notă de interes și competitivitate în această bătălie pentru încrederea cetățenilor.

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate