Politică
Deputatul Emil Dumitru a susținut prima sa declarație politică
Deputatul liberal de Călărași, Emil Dumitru, a susţinut, astăzi, 24 martie 2021, prima sa declaraţie politică în faţa colegilor din Camera Deputaților. Parlamentarul a vorbit despre Bugetul României în perioada de tranziție 2021-2022;
,Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Prin această declarație politică doresc să clarific câteva aspecte ce țin de situația actuală și de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească și pentru fermieri. Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și acum, în calitate de deputat și membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, am fost și sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfășurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii românești și a spațiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare şi procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare românești, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca și în multe altele din România, este evident că avem multe necesități și mereu există lucruri care pot fi îmbunătățite.
Pentru România, fondurile europene reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante instrumente utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și pentru promovarea progresului economic la nivel regional și local, consolidarea competitivității și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene.
Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada post 2020 reprezintă o temă de interes prioritar pentru România, în calitate de stat membru cu interese majore în agricultură și industria alimentară.
Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcționează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate și de alte politici. Această politică finanțează acțiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltare rurală, economie, siguranță alimentară, sănătate, cercetare și inovare, energiei, completând, totodată, și investițiile prevăzute în cadrul altor fonduri UE.
În ceea ce privește bugetul alocat României (PAC 2021-2027) – suma totală alocată este: 21,5 miliarde EUR, din care: 13,6 miliarde EUR este destinată plăților directe; 363,5 milioane EUR alocate măsurilor de piață – intervenții sectoriale; 6,9 miliarde EUR alocate pentru dezvoltare rurală, plus 703,2 mil EUR – facilitatea „Next Generation”.
În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce privește Politica Agricolă Comună, iar propunerea Comisiei are în vedere ținte mai ambițioase pentru mediu și climă, o nouă arhitectură verde (cu alocări inclusiv din Pilonul I), și se va propune un nou model de performanță după care vor fi evaluate statele membre.
Aceste aspecte amintite au generat discuții între Statele Membre și în cadrul grupurilor de lucru din Consiliul UE și la nivel de trialog între Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European, reforma nefiind finală. Ca soluție, Comisia a adoptat Regulamentul de tranziție care presupune suplimentarea bugetului pentru anii 2021-2022 cu fonduri provenite din instrumentul Next Generation EU, instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Așadar, acest regulament pentru tranziția PAC prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent pentru dezvoltare rurală, în anii 2021 -2022 și suplimentarea bugetului PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022, practic în limbaj comun – măsuri vechi cu bani noi.
Ca reguli generale, ratele de cofinanțare rămân neschimbate, pentru EURI contribuția UE fiind de 100%, iar pentru FEADR, ca și până acum, cu contribuție de la bugetul național.
Un alt aspect important prezentat îl reprezintă obligativitatea menținerii, și în perioada de tranziție, a aceluiași procent din bugetul total alocat României pentru perioada 2014-2020 pentru măsurile de mediu și climă, respectiv 36%
Pentru cei doi ani de tranziție, cumulat România are la dispoziție un buget de 2,84 mld euro (UE) din care 2,15 mld. FEADR și 692,1 mil euro EURI, la care se adaugă cofinanțarea națională astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 mld. euro. Nu zic că această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulți bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, a spațiului rural din țara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigențele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele și țintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile strategice (strategiile Pactul verde European, De la Fermă la Consumator, Biodiversitate etc.).
O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare:
Pe Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” 760 mil. euro este alocare publică (CFM) pentru componentele:
– achiziții simple si echipamente de irigații in ferma: 125,00 mil. euro
– vegetal (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– zootehnic (condiționare, procesare in ferma și marketing): 55,00 mil. euro
– tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal si zootehnic): 75,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro
– zootehnie (producție primara, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro
– legume (inclusiv in spatii protejate) si cartofi (producție primara, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro
– legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro
Un aspect important pentru perioada de tranziție este reprezentat de componenta separată dedicată tinerilor fermieri, atât cei sprijiniți anterior prin PNDR (submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) cât și cei care sunt sprijiniți de către statul român prin politici naționale și tinerii care s-au instalat cu mai puțin de 5 ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa SM 4.1 în vederea îmbunătățirii și consolidării exploatațiilor.
În plus s-au adăugat o serie de condiții de eligibilitate generate de practica implementării în raport cu limitările legate de termenele de implementare şi plată în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziție și a unui management eficient al programării și utilizării fondurilor.
Introducerea de noi criterii de selecție şi eliminarea altora a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, a sustenabilității proiectului, dar și a asigurării principiului de echitate în accesarea fondurilor.
Revenind la alocări, pentru Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” alocarea publică este de 122,70 mil. euro (CFM).
Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: beneficiază de o alocare publică(CFM) de 140,00 mil. euro, iar noutatea constă într-o alocare distinctă pentru investițiile noi în sectorul procesării soia/plantelor proteice pentru a acoperi nevoia de proteine pentru hrana animalelor, în timp ce submăsura 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol ” are o alocare publică (CFM) de 10 mil. euro.
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole beneficiază de 100,66 mil. euro alocare publică (CFM).
Una dintre cele mai accesate și așteptate măsuri – 6.1 „Instalarea tineri fermieri” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI. Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatație care promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse.
Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” va avea o alocare de 50,00 mil. euro fonduri EURI, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” o alocare de 87,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” va beneficia de 100,00 mil. euro fonduri EURI.
Pentru “Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, submăsura 9.1, alocarea publică (CFM) va fi de 5,00 mil. euro.
Măsura 10 „Agromediu și climă” va avea o alocare publică (CFM) 142,00 mil. euro și 146,76 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 11 „Agricultură ecologică”: 129,63 mil. euro o alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI, iar Măsura 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” va avea o alocare publică (CFM) 660,12 mil. euro.
Pentru măsura 14 „Bunăstarea animalelor” alocarea publică (CFM) este de 273,60 mil. euro.
Pentru submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”: va avea 40,00 mil. euro fonduri EURI.
Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pomicol va beneficia de 10,00 mil. euro fonduri EURI, iar submăsura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor” are 20,00 mil. euro alocare publică (CFM).
În ceea ce privește măsura 19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”, aceasta va beneficia de 5,00 mil. euro fonduri EURI, Măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” va avea alocată suma de 100 mil. euro alocare publică (CFM), iar Măsura 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri ” va beneficia de 23,00 mil. euro fonduri EURI.
Trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbție a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală astfel încât satul românesc și agricultura să se modernizeze.
Vă mulțumesc!
Florian-Emil DUMITRU
Deputat PNL de Călărași
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Viceprimarul Gheorghe Stoian, fidel PSD de peste 20 de ani: „Am intrat în 2004 și voi ieși tot de aici”
Viceprimarul municipiului Călărași, Gheorghe Stoian, a declarat că nu are de gând să schimbe vreodată partidul. Membru PSD din anul 2004, Stoian susține că loialitatea politică este un principiu de viață pentru el și că indiferent de context, nu va trece la altă formațiune.
În cadrul emisiunii „Spune-mi despre Călărași” de la Canal SUD, Gheorghe Stoian a subliniat că parcursul său politic este strâns legat de Partidul Social Democrat. De aproape 21 de ani, acesta a activat constant în structurile partidului, atât la nivel local, cât și județean.
„Am intrat în PSD în 2004 și este singurul partid în care am fost vreodată. De aici am pornit și de aici voi ieși, indiferent de ce se va întâmpla. Așa sunt eu, loial – și poate e și de la zodie, că sunt taur”, a spus zâmbind viceprimarul.
Stoian a activat mai întâi în comuna Unirea, unde a fost consilier local, apoi s-a mutat în Călărași, unde a continuat activitatea politică, devenind consilier local în două mandate și ulterior viceprimar.
„Am fost prezent în toate campaniile electorale ale PSD din 2004 încoace. Nu am sărit gardul, nu am cochetat cu alte partide. Cred că a fi consecvent e o calitate în politică, nu o slăbiciune”, a subliniat el.
Declarația sa vine într-un context în care traseismul politic continuă să afecteze credibilitatea multor aleși locali, iar cetățenii devin din ce în ce mai critici față de schimbările de tabere apărute „peste noapte”.
„În fața oamenilor trebuie să fii clar, ferm și să ai principii. Eu n-am făcut niciodată compromisuri și nu intenționez să încep acum”, a conchis Stoian.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Vasile Iliuță, președintele PSD Călărași: „Tăiem privilegiile, dar nu dezvoltarea județului!”
Președintele PSD Călărași, Vasile Iliuță, transmite un mesaj ferm privind direcția de guvernare a partidului: sprijin pentru tăierea privilegiilor și sinecurilor, dar respingerea oricăror măsuri care afectează dezvoltarea comunităților locale.
„Susțin pachetul de măsuri propus de conducerea PSD, care vizează eliminarea privilegiilor inutile și reducerea cheltuielilor exagerate din sistemul public. Dar spun clar: dezvoltarea Călărașiului și a celorlalte județe nu poate fi pusă pe pauză în numele unei false economii”, afirmă Vasile Iliuță.
Liderul social-democrat din Călărași atrage atenția că, la nivel național, aproape 2700 de proiecte esențiale – apă, canalizare, drumuri și rețele de gaze – sunt în pericol de a fi blocate. Multe dintre ele, inclusiv în județul Călărași, sunt deja în execuție.
„Nu putem opri proiecte care au ajuns la 60-70% doar pentru că unii privesc totul dintr-un tabel. O astfel de abordare nu este reformă, ci o eroare care se va plăti scump. PSD cere evaluare corectă, nu blocaje făcute din birou”, mai spune Iliuță.
Acesta susține că PSD trebuie să rămână la guvernare tocmai pentru a proteja comunitățile locale și românii cu venituri mici și medii.
„Nu putem accepta o guvernare bazată pe austeritate forțată. Reforma înseamnă să lupți cu cei care ocolesc taxele și externalizează profiturile, nu să oprești alimentarea cu apă în satele din România!”, subliniază liderul PSD Călărași.
Vasile Iliuță a mai transmis că Partidul Social Democrat susține ferm finalizarea proiectelor de infrastructură începute, în special cele din Programul Anghel Saligny, și respinge categoric ideea că acest program ar fi „un mijloc de fraudare”.
„Dacă unii au furat, să răspundă! Dar nu poți bloca dezvoltarea unui întreg județ pentru că alții nu au respectat legea. Fiecare comunitate contează, de la cea mai mică, la cea mai mare”, a conchis Vasile Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Paul Stănescu critică dur măsurile Guvernului: „România nu este o corabie care se scufundă! Reformele nu se fac prin teroare administrativă”
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, lansează un avertisment ferm în privința direcției adoptate de Guvern în privința reformelor economice. Într-un comunicat dur, liderul social-democrat susține că România nu trebuie tratată ca „o corabie care se scufundă”, iar măsurile de reformă nu pot fi impuse cu forța, fără consultare și fără evaluări reale.
Stănescu atrage atenția că al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvern are o abordare rigidă și periculoasă, care pune presiune exact pe categoriile cele mai vulnerabile: pensionari, mame, angajați plătiți la nivelul minim, profesori, funcționari și militari.
„Sub pretextul eficienței, se promovează o reformă construită pe intuiție, nu pe evaluări reale. Greul cade pe cei mai vulnerabili, în timp ce se renunță la investiții esențiale în infrastructură și dezvoltare locală, multe deja în stadiu avansat de execuție”, a declarat Stănescu.
În același timp, liderul PSD critică dur comportamentul partenerilor de coaliție, acuzând USR și PNL că atacă în mod constant PSD, dar cer sprijinul acestuia în momentul asumării răspunderii guvernamentale. „Nu putem accepta ca deciziile să fie luate fără analiză și fără dialog real cu toți actorii implicați. E nevoie urgentă de o ședință a coaliției pentru a discuta serios aceste măsuri”, afirmă acesta.
Stănescu a mai adăugat că PSD trebuie să decidă urgent dacă mai rămâne sau nu la guvernare. „Putem sprijini reforme și din Parlament, dar nu vom accepta ca viața românilor să fie sacrificată pentru un plan contabil rece și nedrept.”
În final, secretarul general al PSD reafirmă poziția partidului: sprijin pentru orice măsură care elimină risipa și abuzurile, dar fără a confunda responsabilitatea cu austeritatea și recesiunea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
