Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 35°C | Anul XI Nr. 524

Breaking News

Iată care sunt atribuțiile polițiștilor din cadrul Poliției pentru Protecția Animalelor

Published

on

Prin intermediul O.U.G. 175 din 2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice, au fost instituite noi instrumente legislative, care asigură posibilitatea instituirii de urgență a unui mecanism de protejare a animalelor aflate într-o situație de pericol. 

Potrivit noilor reglementări, polițistului i se conferă un instrument administrativ de plasare a animalului în adăpost, în vederea înlăturării unui pericol iminent îndreptat împotriva acestuia.

De asemenea, se instituie dreptul polițiștilor de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum și în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă informațiile aflate la dispoziția polițiștilor indică faptul că în acele spații se află un animal în situație de pericol. O altă noutate, introdusă în spiritul transparenței, este că acțiunile polițiștilor pot fi fotografiate sau înregistrate, fără consimțământul persoanelor care dețin animalul.

Conform art. 24^2 din O.U.G. 175 din 2020, ordinul de plasare a animalului în adăpost cuprinde în mod obligatoriu mențiuni cu privire la:

Advertisement
  1. a) data, ora și locul unde este emis;
    b) numele, prenumele, calitatea și unitatea de poliție din care face parte polițistul care îl emite;
    c) date care să asigure identificarea deținătorului animalului, dacă acesta este cunoscut;
    d) date care să asigure identificarea animalului pentru care se dispune plasarea în adăpost;
    e) descrierea motivelor de fapt care au determinat dispunerea măsurii și indicarea surselor de informare pe baza cărora a fost evaluată situația de fapt și starea fizică a animalului;
    f) temeiul de drept pentru emiterea acestuia;
    g) data la care încetează aplicarea măsurii de plasare în adăpost a animalului;
    h) dreptul de a contesta ordinul de plasare a animalului în adăpost, termenul de exercitare a acestui drept și instanța la care se poate depune contestația.

(2) Ordinul de plasare a animalului în adăpost se semnează în mod obligatoriu de către polițistul care îl emite și se comunică entității responsabile cu prestarea serviciului de adăpostire a animalelor, precum și deținătorului animalului, dacă acesta este cunoscut.

(3) Ordinul de plasare a animalului în adăpost poate fi contestat de deținătorul animalului în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Breaking News

Dramă în Munții Gutâi: Copil de 7 ani mușcat de șarpe, salvat în ultima clipă de elicopterul SMURD

Published

on

Pe 7 august 2025, un incident dramatic a avut loc în zona Creasta Cocoșului din Munții Gutâi, județul Maramureș. Un copil de 7 ani, aflat în drumeție alături de familia sa, a fost mușcat de un șarpe la unul dintre brațe. Incidentul a declanșat o acțiune rapidă și coordonată a salvatorilor montani și a echipajului SMURD.

Echipa Salvamont Maramureș, care se afla în patrulare preventivă în zonă, a ajuns la victimă în mai puțin de 9 minute de la primirea apelului de urgență. Creasta Cocoșului, o destinație populară pentru turiști, este cunoscută și pentru prezența viperelor, ceea ce face astfel de incidente o amenințare reală, mai ales în sezonul estival. Datorită riscurilor asociate unei mușcături de șarpe, în special la un copil, salvatorii au acționat rapid pentru a stabiliza victima.

Având în vedere că transportul terestru până la cel mai apropiat spital ar fi durat peste două ore, a fost solicitat un elicopter SMURD de la Punctul de Operare Aeromedical Jibou. Elicopterul a aterizat pe un platou pregătit de salvamontiști, iar copilul a fost preluat și transportat de urgență la o unitate medicală pentru îngrijiri suplimentare. Starea copilului a fost monitorizată îndeaproape în timpul intervenției, iar medicii au administrat tratamentul necesar pentru a preveni complicațiile.

Acest incident subliniază importanța prudenței în zonele montane, unde viperele sunt active, mai ales în lunile calde. Specialiștii recomandă turiștilor să poarte încălțăminte înaltă, să evite atingerea vegetației dense și să fie atenți la traseele pe care le urmează. De asemenea, în cazul unei mușcături de șarpe, este esențială contactarea imediată a serviciilor de urgență și reducerea mișcării victimei pentru a încetini răspândirea veninului.

Advertisement

Datorită intervenției prompte a echipelor de salvare, copilul este acum în afara pericolului, însă acest eveniment rămâne un avertisment pentru toți cei care explorează frumusețile Munților Gutâi.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Ion Iliescu, fostul președinte al României, a murit la 95 de ani

Published

on

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, în data de 5 august 2025, într-un spital din București, conform informațiilor recente. Iliescu, o figură marcantă a politicii românești, a condus țara în perioadele 1989-1996 și 2000-2004, fiind primul președinte al României post-comuniste după căderea regimului Ceaușescu.

Născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, Iliescu a avut o carieră politică îndelungată, marcată de controverse, dar și de momente definitorii pentru tranziția României spre democrație. A fost membru al Partidului Comunist Român din 1953, iar în 1989 a jucat un rol esențial în Revoluția Română, devenind președinte interimar al Frontului Salvării Naționale (FSN). Sub conducerea sa, România a adoptat prima constituție post-comunistă în 1991 și a inițiat reforme economice și sociale, care au deschis calea spre integrarea în NATO și negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Iliescu a fost, însă, și o figură controversată, acuzată de implicare în evenimentele violente din timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990. În 2018, a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității, legate de decesele din timpul revoluției, iar în 2023 procesul său a fost reluat. Deși sănătatea sa s-a deteriorat în ultimii ani, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar în 2025, Iliescu a rămas activ în spațiul public prin mesaje și interviuri, ultimul fiind acordat în cadrul podcastului „Avangarda” cu Ionuț Vulpescu.

Starea sa de sănătate s-a agravat semnificativ în ultimele zile, fiind internat în stare critică la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București, unde a suferit de insuficiență respiratorie severă și disfuncție multiplă de organe. Decesul său a fost confirmat de surse medicale și a generat reacții ample în societatea românească, de la omagii la dezbateri privind moștenirea sa politică.

Advertisement

Ion Iliescu lasă în urmă o moștenire complexă, fiind considerat atât un arhitect al democrației românești, cât și un lider care a divizat societatea. Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat s-a reunit deja pentru a planifica ceremoniile oficiale, care vor reflecta statutul său de fost șef de stat. România își ia rămas bun de la o personalitate care a marcat profund istoria sa recentă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Tragedie în Teleorman: dublă crimă șochează comunitatea din Peretu

Published

on

În dimineața zilei de 5 august 2025, localitatea Peretu din județul Teleorman a fost zguduită de o dublă crimă de o cruzime ieșită din comun. Un bărbat de 45 de ani, recidivist eliberat recent din închisoare, și-a atacat rudele cu un topor, ucigând o femeie în vârstă, mătușa sa, și pe unul dintre fiii acesteia, unchiul său, în timp ce un alt fiu al victimei a fost grav rănit și transportat la spital. Atacatorul, care avea antecedente penale pentru omor din 1999, a fost reținut de poliție la locul faptei, după ce a scos cadavrele victimelor în stradă, într-un gest care a amplificat șocul comunității.

Potrivit autorităților, crima a fost raportată printr-un apel la 112 efectuat de un vecin, alertat de scena macabră. Ancheta preliminară sugerează că atacul ar fi fost declanșat de conflicte mai vechi între suspect și victime, deși motivația exactă rămâne neclară. Unele surse locale indică faptul că bărbatul, angajat cioban după eliberarea din penitenciar, ar fi exprimat în repetate rânduri dorința de a se întoarce în închisoare, ceea ce ridică întrebări despre starea sa psihică. Expertul criminolog Dan Antonescu a declarat pentru Antena 3 CNN că astfel de acte de violență domestică sunt în creștere, subliniind necesitatea unor pedepse mai aspre și a unei educații mai eficiente pentru prevenirea acestor tragedii.

Comunitatea din Peretu este în stare de șoc, iar ancheta, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, continuă pentru a stabili toate circumstanțele acestui act brutal. Suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat magistraților cu propunere de arestare preventivă. Tragedia ridică noi semne de alarmă cu privire la reintegrarea foștilor deținuți și la gestionarea cazurilor de violență domestică în România.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading