Știri
VIDEO. Reprezentanții UNICEF și Salvați Copiii au vizitat laboratorul digital inteligent SmartLab al Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu”
Membrii UNICEF, Salvați Copiii și INACO au vizitat laboratorul digital inteligent SmartLab, amplasat în cadrul Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” din Călărași. În cadrul acestei vizite, Gabriel Vockel, directorul general adjunct UNICEF, împreună cu Gabriela Alexandrescu, președinta Salvați Copiii România și Andreea Paul, președinta INACO, au admirat echipamentul format din creioane, scannere și imprimante 3D, roboți educaționali, ochelari VR și o tablă inteligentă, puse la dispoziția elevilor.
https://youtu.be/9jzE73xx508
Întrebat despre scopul vizitei și primele impresii pe care acesta și le-a creat în privința laboratorului, Gabriel Vockel a declarat: „Scopul vizitei de astăzi este să vedem cu ochii noștri laboratorul SmartLab. Pentru UNICEF e important să fim conștienți de diferitele inițiative existente în România pentru a aduce zona educațională la un alt nivel. Din perspectiva educației, UNICEF este foarte interesat de dezvoltarea competențelor, dar și a abilităților socio-emoționale, de a vedea cum putem să aducem copiii împreună în astfel de medii care să sprijine creativitatea și interacțiune.” a spus acesta, după care a continuat:
„Noi la UNICEF am lucrat tot timpul pentru îmbunătățirea sistemului de educație la un alt nivel. E prima dată când venim și vizităm un astfel de laborator și este meritul Andreei (Andreea Paul – președinta INACO) pentru ce a reușit să realizeze aici. Credem foarte mult că este necesară investiția în dezvoltarea de competențe care să fie aliniate secolului XXI și că tehnologia are un rol foarte important de jucat în a dezvolta aceste competențe, în a conecta copiii și în a face educația accesibilă pentru toți copiii și pentru fiecare copil în parte, indiferent de mediul din care provine. În plus, pandemia a arătat cât de necesară este tehnologia și cum fiecare sistem de educație, fiecare școală, fiecare comunitate ar trebui să fie pregătită să integreze educația online sau educația la distanță dincolo de contextul pandemic”, a susținut directorul adjunct UNICEF, Gabriel Vockel.
Președinta INACO, Andreea Paul, care a contribuit, alături de Consiliul Județean, la implementarea celui de al cincilea laborator SmartLab din țară și primul amenajat în cadrul unei biblioteci naționale, anunță că până în 2026 vor fi introduse peste 25 de laboratoare de acest fel în România prin Programul Național de Redresare și Reziliență: „Am o veste bună pentru călărășeni, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) am introdus 1175 de laboratoare educaționale digitale inteligente pe prototipul celui existent în Călărași. Sigur că generațiile de copii vor avea de așteptat până în 2026, când se va finaliza implementarea acestei acțiuni, dar nu vom sta să dormim pe o ureche, ci vom continua cu efortul de parteneriate cu autoritățile publice locale, cu companiile private, pentru a ridica aceste SmartLab-uri în fiecare școală. Până în 2026 vom avea peste 25 de laboratoare finanțate prin PNRR, proiect deja agreat cu comisia europeană pe componenta educațională, dar nu este suficient. La nivel național, înseamnă doar 1 din 5 școli cu acces la un laborator digital inteligent. Pentru restul, suntem chemați noi, societatea civilă, ca de jos în sus, în parteneriat cu companiile private și autoritățile locale, să sprijinim accesul fiecărui copil din Călărași și din România la educația digitală inteligentă”, a precizat președinta și a continuat: „A doua veste pe care v-o dau este că următoarele două SmartLab-uri le pilotăm în mediul rural și la un liceu tehnologic, în țară, care vor fundamenta următoarele SmartLab-uri la nivel național. Acolo completăm cu două componente: cu un colț dedicat artelor și un perete dedicat agriculturii verticale. Acest SmartLab ni-l dorim nu doar digital, ci și verde, în care reușim să îmbinăm tehnologia cu artele”, a spus Andreea Paul.
Mai mult decât atât, președinta Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, și-a exprimat satisfacția față de tehnologia implementată în cadrul laboratorului cu scopul de a contribui la dezvoltarea copiilor: „În general, Salvați Copiii lucrează pentru copiii defavorizați, vulnerabili, dar trebuie să spun că astăzi am avut o revelație. Cred că ar trebui evaluat impactul acestui laborator inteligent asupra copiilor și sunt convinsă că trebuie să existe în fiecare școală. Trebuie să apropiem educația și inovația copiilor noștri de cea a copiilor din Vest. Cred că ce fac ei cu tehnologia de aici poate să îi ajute foarte mult. Suntem în 2021, copiii trebuie să învețe că prin tehnologie se poate face altfel agricultura, se poate mânca altfel, se pot produce anumite lucruri altfel. Trebuie să avem grijă de mediu, trebuie să incorporăm tot ce are știința mai nou în tot ceea ce facem și cred că e cel mai bun exemplu de activitate pentru copiii Români, la fel de deștepți sau poate chiar mai deștepți decât cei din Europa, pentru că învață cu resurse mai puține, dar învață atât de bine.”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.
Laboratorul a fost inaugurat în luna noiembrie 2020 și pune la dispoziția tuturor elevilor din clasele I-XII tehnologie de ultimă generație: 30 de laptopuri cu licențe și programe de design grafic, o tablă inteligentă, 30 de ochelari pentru vizualizarea realității augmentate (VR), 2 roboți educaționali multifuncționali, 2 scannere 3D pentru recrearea digitală a obiectelor, 6 imprimante 3D și 30 de creioane 3D.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mesajul lui Vasile Iliuță de Sfântul Andrei, un nou gest de apropiere față de comunitate. PSD Călărași își afirmă rolul de partener al călărășenilor
Echipa PSD Călărași își etalează forța politică de Ziua Națională: Iliuță și Dulce, împreună la iluminarea Palatului Prefecturii
PSD Călărași, prezent la ceremonia de 1 Decembrie: un omagiu adus eroilor și un mesaj de solidaritate pentru comunitate
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
