Știri
VIDEO. Nereguli grave descoperite la Spitalul din Oltenița “Suntem buni de plată”
În ultima ședință a Consiliului Local din Municipiului Oltenița, desfășurată la data de 27 decembrie 2022, printre proiectele de hotărâre supuse ședinței, s-a pus în dezbatere și situația financiară a Spitalului Municipal din cel de-al doilea municipiul al județului Călărași.
Se pare că unitatea medicală din Oltenița a devenit masa de ping-pong a celor care au soarta municipiului în mâini. Vina se pasează de la unul la altul, iar cei care ar trebui trași la răspundere încă nu se cunosc. Controalele statului au scos la iveală nereguli foarte grave. Sume colosale de bani care au fost cheltuite nejustificat.
Îngenunchiat de pandemia care a marcat întreg sistemul medical din țara noastră, spitalul din Oltenița a schimbat mai multe conduceri. Simona Smochină, Claudiu Cocoșilă. În ultima parte a anului 2022, unitatea medicală din Călărași a primit un nou manager. Despre vină și răspundere… cine este vinovat pentru ce s-a întâmplat, rămâne de analizat și văzut. Noi doar prezentăm perspectivele din care se pot trage concluzii.
Pe lângă concluziile publicului, autoritățile au lucrat și verificat toate documente financiare realizate în perioada pandemiei. Două controale, două probleme mari, cât spitalul. Curtea de Conturi Călărași a identificat plăti care depășesc 700.000 lei, bani care nu au o justificare clară.
Al doilea control a venit din partea Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Călărași, suma de peste 800.000, plus penalități, bani ce vor fi imputată din bugetul local, din cauza unor neconformități financiare.
Directorul economic al spitalului ar putea fi principalul vinovat al situației, spune primarul Costinel Milescu.
(…)Deși la început am fost puțin surprins de controale, de când am venit eu în spital nu au fost doar cele două controale. Cred că ne-au controlat toate instituțiile care au relevanță în activitatea unui spital. În prima mea zi de activitate, pe 7 iunie, am primit, în numele spitalului, o amendă de la DSP Călărași, în valoare de 30.000 lei, pentru că în luna aprilie găsiseră un palet de antibiotice expirate din 2015 – 40 kg antibiotice.
https://youtu.be/lQ_QFwBevAo
Din nefericire, sumele cele mai mari care ne sunt imputate, cum bine mi-a spus, sunt cele rezultate în urma controlului Casei de Sănătate Călărași, iar acolo au fost au fost descoperite abateri, inițial de 900.000 lei. În urma unei contestații făcute de spital în luna aprilie 2022 suma s-a redus cu 50.000 lei, este vorba de 850.000 lei.
In prezent, CAS a acționat în instanța. Nu ne judecăm pe fondul acestor acte materiale, ci pe modalitatea de eșalonare a acestor bani. Deci, noi va trebuie să returnăm, [n.r. – voce fundal, consilier local: – “Buni de plată!”] însă, intenția noastră este să ajungem la o hotărâre in instanța care sa ne permită eșalonarea pe o perioada destul de lungă, pentru ca spitalul să-si poată permite remiterea acestor sume.
De exemplu, cum se întâmplă pe Codul Civil, sau pe Codul Comercial, să-și permită o eșalonare totală, ar incapacita spitalul. Chiar și pe șase luni ar însemna 100.000 de lei pe luna, ar sufoca spitalul. Speranța mea este să ajungem la o eșalonare, poate chiar o înțelegere amiabilă. Am încercat, spre exemplu, cu dumnealor (n.r. CAS Călărași) dar nu le-au dat voie Corpul lor de control din București. Intenția mea, dacă am putea ajunge undeva la 24 de luni de zile, o perioada în care Spitalul cu o administrare judicioasă.”
“Bineînțeles, aceste sume reprezintă un prejudiciu, cauza de niște persoane responsabile. După stabilirea eșalonării, spitalul va face o anchetă interna și va stabili persoanele responsabile și acești bani, printr-un soi de titlu executoriu, acești bani trebuie recuperați” – managerul SMO in cadrul ședinței Consiliului Local din 27 Decembrie 2022.” – a mai precizat Ion Cimpeanu, noul manager al Spitalului Municipal Oltenița.
Foto stanga – Ion Cimpeanu, manager Spitalul Municipal Oltenița.
Al doilea control a avut loc in lunile Octombrie – Noiembrie 2022. Aproape 900.000 lei a descoperit Curtea de Conturi sub forma unor abateri privind corecta cheltuire a banilor publici, din care, prejudicii care trebuie recuperate 740.000 lei.
Detaliat, actele materiale sunt puține: 5 acte materiale semnificative;
I. Spor ilegal acordat managerului Claudiu Cocoșilă, acordat în perioada Covid, în valoare de 170.000 lei;
II. Din totalul de 260.000 lei, sub forma a patru contracte de consultanță juridică pentru Spitalul Municipal Oltenița, 114.000 lei reprezintă o parte din onorariul încasat de avocatul care avea contact cu unitatea medicală manageriată la vremea respectiva de Claudiu Cocoșilă. Curtea de Conturi o considera ca plata este nelegală.
III. Un număr de 177 de abonamente de telefonie mobilă și tot atâtea telefoane inteligente au fost achiziționate de Spitalul din Oltenița. Numărul personalului unității medicale este de 270 salariați.
“În opinia mea, o instituie respectabilă, mai ales acum, pandemia … ne trebuie telefoane pentru a fi folosite, telefonul pacientului, pentru a reduce pacientul, dar cred ca 10-15 telefoane ar fi suficiente. Iar pentru personalul spitalului 7 -10 telefoane pentru serviciu ar fi suficient. Când am ajuns in spital, am găsit în jur de 30 de telefoane vechi, în saloane. O parte erau nefolosite, ținute în sertare. Personalul spitalului avea 2-3 telefoane de serviciu. Telefoanele au generat în ultimii ani de zile, deci de la sfârșitul anului 2020 obligații de 15.000 lei/ lună, sumă ce reprezintă abonamentul lunar.” – subliniază Ion Cimpeanu, managerul interimar al Spitalului din Oltenița.
Cu o valoare de peste 22.000 de euro, obiectele promoționale oferite de companiile de telefonie, sunt de negăsit. Produsele nu se regăsesc nici măcar în lista de inventariere a bunurilor.
“Am închis aceste abonamente pentru ca depășire 24 de luni”– Ion Cimpeanu, manager SMO.
Managerul Spitalului mărturisește ca nu are cea mai bună colaborare în comunicare și spune că acolo sunt lucruri necurate.
“Acesta abonamente, vorbim de trei operatori, au fost reînnoite, ultima oară, in aprilie-martie 2022. Mare parte a abonamentelor la sfârșitul anului 2021. Când vom face ancheta interna și vom stabili persoanele care se fac responsabile, noi ar trebui, în opinia mea, să încercam să recuperăm sumele de bani date operatorilor de telefonie mobilă de care nu am beneficiat.” – precizează Cimpeanu în fața consilierilor locali din Municipiul Oltenița.
IV. Al patru-lea act material constatat în urma controlului Curții de Conturi îl reprezintă o listă cu plăți fictive, săvârșite, spune managerul X in perioada când Cocosilă ocupa funcția de manager iar director financiar este POSTELNICU OANA. Valoare este de 1 milion de lei. Mai exact, potrivit datelor din verificările efectuate, organele de control au stabilit că Ordinele de Plată prin care se achitau servicii de neutralizarea deșeurilor medicale, sumele de bani au ajuns în conturile unui angajat din cadrul Spitalului din Oltenița. Este vorba despre doctorul urgentist Stancu Claudiu.
Nelămuriți de explicațiile noului manager, consilierii locali cer detalii, moment în care primarul Costinel Milescu intervine și face precizări:
“Ordinul de Plată are două componente: O parte a documentului care rămâne în spital, iar cea de-a doua merge în Trezorerie pentru avizare.” (…) Din nefericire pentru Spital si managerul Cocosilă, ordinele de plată au fost făcute către o persoană fizică. Este o faptă penală. În povestea aia au fost doi actori: unul este Cocoșilă, cel mai cinstit medic pe care l-am văzut, iar al doilea este domnul director economic. Ca ne place sau nu, spitalul este în subordinea noastră.” – precizează primarul Costinel Milescu.
In ultimii doi ani, Spitalul din Oltenița nu a încasat bani din contractele de Inchiriere pentru agenții economici care lucrează sau își desfășoară activitatea pe proprietatea unității medicale.
- -18.000 lei de la o societatea comercială (espressoare/tonomate de cafea)
- -27.000 lei de la o alta societate comercială
În paralel, spitalul a plătit unei a treia firme de cafea, suma de 38.600 lei pentru un aparat de cafea montat pe un hol de unde se putea servi toată lumea.
Chiria unui cabinet medical din spital avea o medie de 100 lei/lună;
Tragem linie și ajungem la un total de 58.727 lei, suma care reprezintă prejudicii.
Ion Cimpeanu, noul manager spune că, după stabilirea exactă a persoanelor care se dovedesc a fi vinovate pentru aceste situații, se vor face toate demersurile pentru recuperarea integrală a acestor sume.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CEAȚĂ DENSĂ ÎN CĂLĂRAȘI! ȘOFERII, AVERTIZAȚI SĂ CIRCULE CU PRUDENȚĂ
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
