Știri
VIDEO. Festivalul “Flori de Mai” se mută pe stadionul “Ion Comșa” din Călărași
Într-o conferință de presă organizată la Consiliul Județean pe data de 17 mai, Georgiana Teodorescu, managerul Centrului Județean de Cultură și Creație, a dezvăluit informații importante despre festivalul tradițional din Călărași.
Festivalul “Flori de Mai” a devenit deja o tradiție nu numai pentru județul nostru, ci și pentru întreaga țară. Între 25 și 28 mai, artiști de toate vârstele și din întreaga Românie, inclusiv nume consacrate, se vor reuni în Călărași.
Cu toate acestea, în acest an, locația festivalului s-a mutat de pe esplanada Consiliului Județean pe stadionul “Ion Comșa”. Pentru a asigura o desfășurare cât mai bună a evenimentului în noua locație, Centrul Județean de Cultură și Creație a încheiat un contract de parteneriat cu o societate care va sprijini organizatorii.
“Am încercat ceva nou în acest an, deși acest lucru este comun în alte părți din țară. Noua locație este o premieră pentru Călărași. Am încheiat un parteneriat cu o societate care ne va ajuta în organizarea comerțului și va aduce numeroase beneficii Centrului Județean de Cultură și Creație. Această firmă se va ocupa de generarea și racordarea comercianților la energie electrică, precum și de amenajarea unei zone cu terase. Dorim să avem o zonă comună, curată și frumoasă. Societatea ne va pune la dispoziție corturi, mese și scaune, astfel încât călărășenii să poată lua masa într-un cadru plăcut”, a declarat Georgiana Teodorescu, managerul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași.
Accesul la festival va fi permis exclusiv pietonilor și se va face prin intrarea de pe strada Tudor Vladimirescu.
Pe scena festivalului de la Călărași vor urca artiști precum Smiley, Iuliana Beregoi, The Motans și Loredana Groza. Organizatorii se așteaptă la prezența a aproximativ 10.000 de persoane.
Bugetul alocat acestui festival, care a adus renume județului nostru în întreaga țară, se ridică la suma de 1,4 milioane de lei.
“Avem în acest festival pe care nu le are nimeni în țară, și anume de anul trecut categoria de vârstă 13-15 ani a cântat acompaniată de orchestră live. De obicei, ei cântă pe negativ la vârsta aceasta, dar noi ne-am dorit să fim mai exigenți. Fiind mai exigenți, automat standardele au crescut și premiile obținute la acest festival au o mult mai mare greutate decât un premiu poate mai mare în cadrul altui festival.” precizează managera CJCC, Georgiana Teodorescu în conferința de presă.
“Un alt element surpriză pentru noi anul acesta a fost numărul concurenților înscriși. Dacă anul trecut am avut 85-86 de concurenți înscriși, anul acesta am avut 138 de concurenți care au intrat în preselecție. Nu-i mai pun pe cei încă vreo 10-12 care au trimis documentația după preselecție și după termen. Ar fi fost undeva la 150 de concurenți din toată țara, concurenți foarte buni – finaliști și semifinaliști la Vocea României sau la alte evenimente de mare amploare. Asta ne confirmă încă o dată că aici facem lucruri bune, lucruri frumoase și că acest festival este foarte apreciat de toată lumea în toată țara.
Știm că anul acesta a trebuit să identificăm o altă locație pentru desfășurarea acestui festival, deoarece platoul Consiliului Județean este acum într-un proces de renovare. Anul acesta se va desfășura pe stadionul Ion Comșa, terenurile 2 și 3. Sperăm să fie bine și acolo. Mereu când schimbăm ceva avem avantaje și dezavantaje. Avantajul este că e suprafață mai mare decât ce aveam noi aici, și din punctul ăsta de vedere ne bucurăm. Dezavantajele sunt că acolo nu avem logistica necesară pe care o aveam aici la îndemână – foaierul, cabinele de schimb, toaletele noastre și așa mai departe. Dar ne-am adaptat și ne străduim ca cel puțin să menținem standardele de anul trecut, dacă nu să le și creștem.
Mi-aș dori ca și publicul să înțeleagă că principala componentă a acestui festival este secțiunea de concurs. Că există și componenta de recitaluri-artiști, aceasta este suplimentară, dar festivalul propriu-zis este concursul. Bineînțeles că și anul acesta ne-am orientat către artiști foarte mari și iubiți de public, care nu au mai fost la Călărași sau care nu au mai fost de mult timp la Călărași. Știm că publicul îi așteaptă. În prima seară vom deschide cu Smiley, în a doua seară – Iuliana Beregoi, în a treia seară – The Motans și vom încheia cu Loredana Groza, care este regina muzicii ușoare românești, putem spune. Dacă vorbim de un festival de muzică ușoară românească, nu putem să nu ne gândim la Loredana.
Comercianții vor fi amplasați în zona în care se va desfășura și spectacolul, de jur împrejurul terenului, în interior.
Inclusiv cei cu terase, grătare?
Georgiana Teodorescu, manager CJCC: “Da. Anul acesta am încercat ceva nou. Ceva nou pentru Călărași doar, pentru că în toată țara se practică. Deoarece locația aceasta nu ne este foarte familiară și ne este foarte greu să ne descurcăm în locația nouă, am încheiat un contract de parteneriat cu o societate care ne ajută pe partea de organizare a comercianților și care va aduce niște beneficii Centrului de Cultură. Această firmă vine cu generatoare și racordează toți operatorii economici la generatoare și le asigură energia electrică, pentru că acolo nu am avut de unde să tragem curent. Ar fi însemnat să venim cu niște cabluri pe sus, era periculos și trebuia o putere foarte mare pentru a acoperi toți operatorii economici. Deci această firmă va asigura racordarea la energie electrică și furnizarea de energie electrică. Tot această firma va asigura zona de terasă. Ne dorim și noi să nu mai avem o terasă verde, una roșie, una albastră, una cu scaune și una cu canapele. Ne dorim o zonă curată, frumoasă, deschisă, comună. Această firmă va aduce toată logistica necesară – de corturi, scaune, mese și așa mai departe, care va fi la comun. Clienții își cumpără mâncarea de unde vor, dar zone de servire a mesei este la comun, se așază unde doresc. Tot această firmă ne va furniza băuturile la scenă timp de 4 zile, pentru că sunt foarte mulți concurenți, pentru că există orchestră și așa mai departe. Noi nu avem voie să cumpărăm apă, pentru că sunt considerate cheltuieli de protocol și suntem instituție terțiară și nu avem voie să cumpărăm apă. Asta este o modalitate să acoperim aceste cheltuieli. Tot această firmă ne va asigura toaletele pentru zona de concurenți și zona de scene. Toalete care nu sunt foarte ieftine. De obicei noi ne închiriam pe platou pentru public, iar concurenții foloseau toaletele din foaier. Tot această firmă va aduce vitrine frigorifice la toți comercianții economici care comercializează băuturi răcoritoare și dozatoare de bere pentru toți cei care vor vinde bere.
Toate aceste cheltuieli se vor acoperi printr-o taxă de prestări servicii pe care această firmă o va percepe operatorilor economici care și-au exprimat opțiunea de a participa în cadrul acestui festival – de a comercializa produse și a face profit.
Pentru toaletele publicului avem un sponsor din Călărași – CERES Container, care s-a oferit să ne susțină și să ne sponsorizeze cu grupuri sanitare pentru public și cu 4 containere-vestiare unde să se schimbe concurenții și artiștii. Încet începem și noi să dezvoltăm colaborări, să găsim sponsori, să căutăm metode prin care să mai diminuăm din cheltuielile noastre, pentru că toate prețurile au crescut și ne este destul de greu să acoperim toate aceste cheltuieli.”
Pe unde se va face accesul?
Georgiana Teodorescu, manager CJCC: “Accesul se va face pe strada Tudor Vladimirescu, numai pietonal – nu cu mașina în interiorul stadionului. Dacă sunt persoane care vor dori să intre pe poarta centrală, tot pietonal, au cale de acces să ajungă în zona de spectacole. Noi recomandăm să se facă accesul pe Tudor Vladimirescu, pentru că noi am gândit acolo o hartă, un traseu bine delimitat, astfel încât să păstrăm și aleea aceea principală liberă, să nu punem nimic pe ea în caz de urgențe. Am gândit un circuit pe unde ar trebui să intre publicul, pentru că toate terenurile din spate vor comunica între ele. Se va intra din primul teren și se va ajunge până în capăt unde este zona de desfășurare a concertelor.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
