Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 543

Știri

VIDEO. Festivalul “Flori de Mai” se mută pe stadionul “Ion Comșa” din Călărași

Published

on

Într-o conferință de presă organizată la Consiliul Județean pe data de 17 mai, Georgiana Teodorescu, managerul Centrului Județean de Cultură și Creație, a dezvăluit informații importante despre festivalul tradițional din Călărași.

Festivalul “Flori de Mai” a devenit deja o tradiție nu numai pentru județul nostru, ci și pentru întreaga țară. Între 25 și 28 mai, artiști de toate vârstele și din întreaga Românie, inclusiv nume consacrate, se vor reuni în Călărași.

Cu toate acestea, în acest an, locația festivalului s-a mutat de pe esplanada Consiliului Județean pe stadionul “Ion Comșa”. Pentru a asigura o desfășurare cât mai bună a evenimentului în noua locație, Centrul Județean de Cultură și Creație a încheiat un contract de parteneriat cu o societate care va sprijini organizatorii.

“Am încercat ceva nou în acest an, deși acest lucru este comun în alte părți din țară. Noua locație este o premieră pentru Călărași. Am încheiat un parteneriat cu o societate care ne va ajuta în organizarea comerțului și va aduce numeroase beneficii Centrului Județean de Cultură și Creație. Această firmă se va ocupa de generarea și racordarea comercianților la energie electrică, precum și de amenajarea unei zone cu terase. Dorim să avem o zonă comună, curată și frumoasă. Societatea ne va pune la dispoziție corturi, mese și scaune, astfel încât călărășenii să poată lua masa într-un cadru plăcut”, a declarat Georgiana Teodorescu, managerul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași.

Advertisement

Accesul la festival va fi permis exclusiv pietonilor și se va face prin intrarea de pe strada Tudor Vladimirescu.

Pe scena festivalului de la Călărași vor urca artiști precum Smiley, Iuliana Beregoi, The Motans și Loredana Groza. Organizatorii se așteaptă la prezența a aproximativ 10.000 de persoane.

Bugetul alocat acestui festival, care a adus renume județului nostru în întreaga țară, se ridică la suma de 1,4 milioane de lei.

“Avem în acest festival pe care nu le are nimeni în țară, și anume de anul trecut categoria de vârstă 13-15 ani a cântat acompaniată de orchestră live. De obicei, ei cântă pe negativ la vârsta aceasta, dar noi ne-am dorit să fim mai exigenți. Fiind mai exigenți, automat standardele au crescut și premiile obținute la acest festival au o mult mai mare greutate decât un premiu poate mai mare în cadrul altui festival.” precizează managera CJCC, Georgiana Teodorescu în conferința de presă.

“Un alt element surpriză pentru noi anul acesta a fost numărul concurenților înscriși. Dacă anul trecut am avut 85-86 de concurenți înscriși, anul acesta am avut 138 de concurenți care au intrat în preselecție. Nu-i mai pun pe cei încă vreo 10-12 care au trimis documentația după preselecție și după termen. Ar fi fost undeva la 150 de concurenți din toată țara, concurenți foarte buni – finaliști și semifinaliști la Vocea României sau la alte evenimente de mare amploare. Asta ne confirmă încă o dată că aici facem lucruri bune, lucruri frumoase și că acest festival este foarte apreciat de toată lumea în toată țara.

Advertisement

Știm că anul acesta a trebuit să identificăm o altă locație pentru desfășurarea acestui festival, deoarece platoul Consiliului Județean este acum într-un proces de renovare. Anul acesta se va desfășura pe stadionul Ion Comșa, terenurile 2 și 3. Sperăm să fie bine și acolo. Mereu când schimbăm ceva avem avantaje și dezavantaje. Avantajul este că e suprafață mai mare decât ce aveam noi aici, și din punctul ăsta de vedere ne bucurăm. Dezavantajele sunt că acolo nu avem logistica necesară pe care o aveam aici la îndemână – foaierul, cabinele de schimb, toaletele noastre și așa mai departe. Dar ne-am adaptat și ne străduim ca cel puțin să menținem standardele de anul trecut, dacă nu să le și creștem.

Mi-aș dori ca și publicul să înțeleagă că principala componentă a acestui festival este secțiunea de concurs. Că există și componenta de recitaluri-artiști, aceasta este suplimentară, dar festivalul propriu-zis este concursul. Bineînțeles că și anul acesta ne-am orientat către artiști foarte mari și iubiți de public, care nu au mai fost la Călărași sau care nu au mai fost de mult timp la Călărași. Știm că publicul îi așteaptă. În prima seară vom deschide cu Smiley, în a doua seară – Iuliana Beregoi, în a treia seară – The Motans și vom încheia cu Loredana Groza, care este regina muzicii ușoare românești, putem spune. Dacă vorbim de un festival de muzică ușoară românească, nu putem să nu ne gândim la Loredana.

Comercianții vor fi amplasați în zona în care se va desfășura și spectacolul, de jur împrejurul terenului, în interior.

Inclusiv cei cu terase, grătare?

Georgiana Teodorescu, manager CJCC: “Da. Anul acesta am încercat ceva nou. Ceva nou pentru Călărași doar, pentru că în toată țara se practică. Deoarece locația aceasta nu ne este foarte familiară și ne este foarte greu să ne descurcăm în locația nouă, am încheiat un contract de parteneriat cu o societate care ne ajută pe partea de organizare a comercianților și care va aduce niște beneficii Centrului de Cultură. Această firmă vine cu generatoare și racordează toți operatorii economici la generatoare și le asigură energia electrică, pentru că acolo nu am avut de unde să tragem curent. Ar fi însemnat să venim cu niște cabluri pe sus, era periculos și trebuia o putere foarte mare pentru a acoperi toți operatorii economici. Deci această firmă va asigura racordarea la energie electrică și furnizarea de energie electrică. Tot această firma va asigura zona de terasă. Ne dorim și noi să nu mai avem o terasă verde, una roșie, una albastră, una cu scaune și una cu canapele. Ne dorim o zonă curată, frumoasă, deschisă, comună. Această firmă va aduce toată logistica necesară – de corturi, scaune, mese și așa mai departe, care va fi la comun. Clienții își cumpără mâncarea de unde vor, dar zone de servire a mesei este la comun, se așază unde doresc. Tot această firmă ne va furniza băuturile la scenă timp de 4 zile, pentru că sunt foarte mulți concurenți, pentru că există orchestră și așa mai departe. Noi nu avem voie să cumpărăm apă, pentru că sunt considerate cheltuieli de protocol și suntem instituție terțiară și nu avem voie să cumpărăm apă. Asta este o modalitate să acoperim aceste cheltuieli. Tot această firmă ne va asigura toaletele pentru zona de concurenți și zona de scene. Toalete care nu sunt foarte ieftine. De obicei noi ne închiriam pe platou pentru public, iar concurenții foloseau toaletele din foaier. Tot această firmă va aduce vitrine frigorifice la toți comercianții economici care comercializează băuturi răcoritoare și dozatoare de bere pentru toți cei care vor vinde bere.

Advertisement

Toate aceste cheltuieli se vor acoperi printr-o taxă de prestări servicii pe care această firmă o va percepe operatorilor economici care și-au exprimat opțiunea de a participa în cadrul acestui festival – de a comercializa produse și a face profit.

Pentru toaletele publicului avem un sponsor din Călărași – CERES Container, care s-a oferit să ne susțină și să ne sponsorizeze cu grupuri sanitare pentru public și cu 4 containere-vestiare unde să se schimbe concurenții și artiștii. Încet începem și noi să dezvoltăm colaborări, să găsim sponsori, să căutăm metode prin care să mai diminuăm din cheltuielile noastre, pentru că toate prețurile au crescut și ne este destul de greu să acoperim toate aceste cheltuieli.”

Pe unde se va face accesul?

Georgiana Teodorescu, manager CJCC: “Accesul se va face pe strada Tudor Vladimirescu, numai pietonal – nu cu mașina în interiorul stadionului. Dacă sunt persoane care vor dori să intre pe poarta centrală, tot pietonal, au cale de acces să ajungă în zona de spectacole. Noi recomandăm să se facă accesul pe Tudor Vladimirescu, pentru că noi am gândit acolo o hartă, un traseu bine delimitat, astfel încât să păstrăm și aleea aceea principală liberă, să nu punem nimic pe ea în caz de urgențe. Am gândit un circuit pe unde ar trebui să intre publicul, pentru că toate terenurile din spate vor comunica între ele. Se va intra din primul teren și se va ajunge până în capăt unde este zona de desfășurare a concertelor.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State

Published

on

Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.

Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.

„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.

Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.

„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.

În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.

Advertisement

Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.

Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?

Published

on

Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.

Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine

Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.

Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural

Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.

Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.

Advertisement

Și totuși… cine lipsește din clasament?

În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.

Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.

Ce înseamnă asta pentru oameni

Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.

Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia

Published

on

adr sud muntenia

În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .

Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top

Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology  a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.

Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.

Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private

Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

Advertisement

Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.

Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările

Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:

  • construcții metalice și structuri industriale,
  • construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
  • servicii medicale și cabinete de specialitate,
  • producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.

Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.

De ce reușesc privații unde alții ezită

Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.

Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading