La zi
Un nou produs tradițional românesc este recunoscut și protejat de UE. „Sardeluța marinată” a fost aprobată de Comisia Europeană
Marți, 16 iulie, Comisia Europeană a aprobat înregistrarea produsului românesc „Sardeluță marinată” în Registrul Specialităților Tradiționale Garantate (STG), conform informațiilor furnizate de Executivul comunitar.
“Sardeluța marinată” este preparată prin marinarea șprotului, rezultând trei varietăți distincte în funcție de marinada utilizată. După ce se adaugă vin, ulei de floarea soarelui sau ulei de floarea soarelui cu ardei iute la șprotul marinat și aromat cu diverse ingrediente, produsul capătă arome variate, cu caracteristici organoleptice specifice.
În mod tradițional, marinarea peștelui presupune utilizarea următoarelor ingrediente: sare neiodată, oțet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea soarelui, boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, foi de dafin și semințe de coriandru.
Numele produsului reflectă caracteristicile materiei prime utilizate, șprotul fără cap și fără viscere și metoda de preparare prin marinare.
România mai are 13 astfel de preparate
În cadrul Uniunii Europene, România are 13 produse alimentare recunoscute și protejate, dintre care 11 dețin Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salată cu Icre de Știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda. Există și un produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești, și un alt produs cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) – Salată tradițională cu icre de crap.
Există și alte produse românești propuse pentru înregistrare la nivel european, cum ar fi Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești, și altele.
Din cele 1.760 de produse alimentare înregistrate în sistemele de calitate europene din statele membre, doar 13 sunt reprezentate de produse tradiționale românești.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miercuri dimineața, Dana 5 din Portul Constanța a fost scena unui accident de muncă cumplit. În timpul înlocuirii unei anvelope la un utilaj de încărcare și ridicare containere, acesta a explodat violent. Din păcate, două persoane au decedat pe loc, iar o a treia a suferit escoriații și a fost transportată la spital.
UPDATE 31 decembrie, ora 10:53 Potrivit informațiilor oficiale, explozie s-a produs la un utilaj de manipulare containere în timp ce se efectua operațiunea de schimbare a anvelopei. Au murit doi bărbați (52 și 64 de ani), care nu au răspuns manevrelor de resuscitare. Un alt lucrător (57 de ani) a ajuns la spital cu traumatism la picior, iar un al patrulea bărbat (63 de ani) a refuzat transportul medical.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili exact cauzele exploziei și eventualele nereguli în procedurile de lucru. Un incident devastator care umbrește ultimele ore ale anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragedie dublă în Portul Constanța: explozie la utilaj și două vieți pierdute
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Eroina cu copilul în brațe: Maria Rosetti și flacăra revoluției
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
