Economia României a înregistrat o contracție modestă de 0,2% în trimestrul al treilea al anului 2025, comparativ cu perioada aprilie-iunie, după o revenire de 1% în trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans accelerat în prima jumătate a anului, marcat de o creștere de 1,2% în trimestrul doi față de cel anterior. Totuși, pe ansamblul celor nouă luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe cea ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, indicând o traiectorie anuală încă pozitivă, dar decelerată.
Revizuirile recente ale datelor arată o imagine nuanțată: primul trimestru a beneficiat de o corecție ascendentă de 0,1%, în timp ce al doilea a fost ajustat în jos cu 0,2%, reflectând presiuni asupra consumului privat și investițiilor publice. Consumul domestic, motor tradițional al expansiunii, a înregistrat scăderi lunare în august și septembrie, cu un minus de 2,1% în comerțul cu amănuntul față de anul precedent, influențat de corecții fiscale și creșterea prețurilor la energie. Aceste semnale de oboseală vin într-un context de inflație persistentă și incertitudini geopolitice, care au temperat ritmul investițiilor cu aproximativ 30% în primele luni.
Per total, creșterea cumulată de peste 17,7 miliarde de euro în primele nouă luni subliniază reziliența sectoarelor precum industria prelucrătoare și construcțiile, unde managerii anticipează o moderată îmbunătățire în ultimele luni. Specialiștii avertizează însă asupra riscurilor de recesiune tehnică, subliniind nevoia de măsuri de stimulare țintite pentru a menține traiectoria pozitivă spre finalul anului. România rămâne peste media europeană în termeni anuali, dar provocările interne cer o monitorizare atentă pentru a evita o decelerare mai accentuată în 2026.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
