La zi
Sudul României devastat de incendiile de vegetație. Cum putem evita izbucnirea incendiilor
În aceste zile toride, sudul României este devastat de incendii de vegetație, care au cuprins peste 1.000 de hectare. Incendiile au făcut ravagii în Constanța, Mehedinți și lângă București.
În doar trei zile, pompierii au intervenit de urgență la 300 de focare. De multe ori, vinovați sunt oamenii care dau foc vegetației uscate fără supraveghere. La Constanța, o autospecială a ars în timpul intervenției. De șapte zile consecutiv, zeci de hectare de pădure și vegetație ard în Clisura Dunării, la Șvinița, județul Mehedinți, în Parcul Natural Porțile de Fier. Flăcările au mistuit o pădure de pin negru, o specie extrem de inflamabilă. A fost alertă și lângă București, unde flăcările uriașe amenințau să se extindă la un aqua park.
Căldura intensă îngreunează semnificativ misiunea pompierilor. Fumul și flăcările uriașe sunt vizibile chiar și de pe malul opus al Dunării, în Serbia. De asemenea, misiunea este extrem de periculoasă atât pentru pompieri, cât și pentru pădurari.
La Poarta Albă, planul roșu de intervenție a fost activat după ce flăcările, care au cuprins iarba uscată, s-au apropiat periculos de un azil de bătrâni. În fumul dens, echipajele de intervenție aveau dificultăți în comunicare.
80 de persoane, pacienți și cadre medicale, au fost evacuate. 50 de hectare de miriște au ars, iar militarii au luptat cu focarele timp de peste două ore.
Din cauza incendiului, nouă trenuri de călători, șase din direcția Constanța și trei dinspre București, au fost oprite pe câmp până la lichidarea focarelor.
Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al Insepctoratului General pentru Situații de Urgență, a declarat pentru digi24.ro: „În condiții de vânt puternic și temperaturi ridicate, astfel de situații pot deveni delicate mai ales dacă în zona câmpurilor se află și locuințe. Arderea vegetației este interzisă. De asemenea, utilizarea focului și prepararea hranei în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă. Meteorologii spun că și seceta și canicula din ultima perioadă contribuie la apariția incendiilor de vegetație.
Cum putem evita incendiile de vegetație
Pentru a preveni incendiile de vegetație, evitați să ardeți gunoaie și alte resturi în apropierea zonelor cu vegetație. Ca turiști, aprindeți focuri doar în locurile special amenajate și nu lăsați focul nesupravegheat. De asemenea, nu aruncați sticle sau cioburi în zonele cu vegetație, deoarece acestea pot reflecta și concentra razele solare, provocând incendii. Evitați să aruncați țigări sau resturi de țigări în zonele cu vegetație pentru a reduce riscul de incendiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
MINIVACANȚĂ CU AMENZI ȘI DOSARE! Peste 500 de polițiști în teren, zeci de infracțiuni constatate
Muzeul Dunării de Jos anunță două ateliere tematice dedicate tradițiilor de iarnă, în perioada 15–17 decembrie
PPC blue lansează campania „Energie pentru un nou drum”, un angajament pentru viitorul tinerilor instituționalizați
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
