La zi
Socata – băutura tradițională
Socata este mai mult decât o băutură răcoritoare – este o tradiție românească, un simbol al verii și al savorii simple, autentice. Preparată din flori de soc culese cu grijă, socata îmbină efervescența naturală cu arome delicate, ușor florale, și o notă subtil acidulată. Este băutura care aduce aminte de zilele calde petrecute în grădină, de momentele de tihnă și de rețetele transmise din generație în generație. Fără aditivi sau conservanți, socata adevărată este un produs al naturii, realizat cu ingrediente pure și cu răbdare, pentru a permite fermentației naturale să-și facă magia.
Ceea ce face socata atât de specială este procesul său artizanal. Florile de soc, culese în perioada lor de vârf, sunt combinate cu lămâie proaspătă, miere sau zahăr și apă, apoi lăsate să fermenteze lent. Rezultatul este o băutură vie, cu bule fine, care încântă papilele gustative și răcorește instant. Fie că o savurezi simplă, cu gheață, sau ca bază pentru cocktailuri de vară, socata este versatilă și mereu binevenită. Alegând socata făcută de producători locali, susții nu doar o tradiție, ci și comunități care păstrează vie această rețetă veche de sute de ani.
Rețeta Tradițională de Socată
Ingrediente:
-
10-12 inflorescențe mari de soc (proaspăt culese, preferabil dimineața, din zone nepoluate)
-
5 litri de apă (de preferat apă de izvor sau filtrată)
-
500 g zahăr (sau 400 g miere, pentru o variantă mai naturală)
-
2 lămâi mari (spălate bine, tăiate felii)
-
Opțional: 50 ml oțet de mere (accelerează fermentarea și adaugă o notă ușor acidulată)
-
Opțional: câteva frunze de mentă sau coajă de portocală pentru extra aromă
Instrucțiuni:
-
Pregătirea florilor de soc: Scutură ușor inflorescențele pentru a îndepărta impuritățile, dar nu le spăla, deoarece polenul contribuie la aromă și fermentare. Îndepărtează tulpinile groase, păstrând doar florile.
-
Amestecarea ingredientelor: Într-un borcan mare de sticlă (5-6 litri), dizolvă zahărul sau mierea în apa călduță. Adaugă feliile de lămâie, florile de soc și, dacă folosești, oțetul de mere sau alte arome opționale.
-
Fermentarea: Acoperă borcanul cu un tifon curat (pentru a permite aerului să circule și a preveni intrarea insectelor) și lasă amestecul la fermentat într-un loc cald, dar nu direct în soare, timp de 2-4 zile. Amestecă zilnic cu o lingură curată pentru a preveni formarea mucegaiului.
-
Verificarea: După 2-3 zile, gustă socata. Când are un gust plăcut acidulat și apar bule fine, este gata. Dacă vrei o băutură mai intensă, mai lasă o zi.
-
Strecurarea și îmbutelierea: Strecoară lichidul printr-un tifon curat pentru a îndepărta florile și lămâile. Toarnă socata în sticle curate, preferabil cu capac etanș, și păstreaz-o la frigider. Consumă în maxim 5-7 zile pentru prospețime maximă.
-
Servirea: Servește socata bine răcită, adăugând cuburi de gheață și, opțional, o felie de lămâie sau câteva frunze de mentă.
Sfaturi:
-
Alege flori de soc din zone curate, departe de drumuri sau poluare.
-
Pentru o socată mai puțin dulce, redu cantitatea de zahăr sau miere.
-
Dacă vrei o băutură mai efervescentă, îmbuteliază socata în sticle cu dop mecanic și las-o încă 12-24 de ore la temperatura camerei înainte de a o refrigera.
-
Evită recipientele metalice, deoarece pot afecta gustul în timpul fermentării.
Această rețetă simplă, dar plină de savoare, te va conecta cu natura și cu tradițiile românești. Prepară socata acasă și bucură-te de o băutură care celebrează vara și puritatea ingredientelor naturale! În sucul de soc lăsat la fermentat mai puteți adăuga 3 linguri dulceață de zmeură pentru o aromă deosebită
Socată în orice anotimp: Trucul congelatorului
Puțină lume știe că aroma inconfundabilă a socului poate fi savurată oricând, indiferent de sezon sau vreme. Cheia? Congelarea florilor de soc!
Procesul e simplu: culege florile de soc, îndepărtează cu grijă orice impurități, apoi porționează-le în pungi tip sandvici, câte 5-7 inflorescențe per pungă. Sigilează bine pungile și depozitează-le în congelator. Astfel, florile își păstrează prospețimea și proprietățile intacte, spre deosebire de uscarea lor, care poate diminua calitatea. În plină iarnă, scoate o pungă din congelator și prepară o socată delicioasă și răcoritoare cu același gust autentic, fără efort suplimentar.
Instrucțiuni pentru preparare:
-
Decongelează florile la temperatura camerei sau folosește-le direct în rețeta clasică de socată.
-
Urmează rețeta tradițională: combină florile cu apă, zahăr sau miere, felii de lămâie și lasă amestecul să fermenteze 2-4 zile.
-
Strecoară, răcește și savurează o băutură care aduce vara în orice moment al anului!
Acest truc simplu îți permite să te bucuri de socată oricând, păstrând magia florilor de soc la îndemână, chiar și în cele mai reci zile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un grav accident de circulație, soldat cu moartea unei persoane, a avut loc sâmbătă seara, în localitatea Modelu, pe DN3B.
Potrivit primelor informații, șoferul unui autoturism ar fi încercat să efectueze o manevră de depășire, însă nu a mai reușit să revină pe banda sa de mers. Autovehiculul a părăsit partea carosabilă și a ieșit în afara drumului, impactul fiind extrem de violent.
În urma accidentului, o femeie aflată pe scaunul din dreapta a suferit răni incompatibile cu viața. Echipajele medicale ajunse la fața locului au constatat decesul victimei.
Poliția a intervenit de urgență, a securizat perimetrul și a demarat cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor producerii accidentului. Traficul pe DN3B a fost restricționat temporar.
Martorii spun că zgomotul impactului a fost extrem de puternic, bubuitura scoțând mai mulți localnici din case, speriați de sunetul produs.
Conform primelor date, șoferul nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, această ipoteză urmând să fie analizată în cadrul anchetei aflate în desfășurare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie
O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.
Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.
Cum funcționa schema?
Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.
Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.
Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.
Prețuri și beneficiari
Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.
Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.
Consecințe și reacții
Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.
Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.
Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.
Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.
Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.
Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.
Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.
Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ACTUALIZAT: Accident mortal în Modelu. O tânără și-a pierdut viața
Accident rutier mortal în Modelu. O femeie și-a pierdut viața
Ceaiul de măceșe – comoara roșie a sănătății
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
