Connect with us

La zi

Socata – băutura tradițională

Socata este mai mult decât o băutură răcoritoare – este o tradiție românească, un simbol al verii și al savorii simple, autentice. Preparată din flori de soc culese cu grijă, socata îmbină efervescența naturală cu arome delicate, ușor florale, și o notă subtil acidulată. Este băutura care aduce aminte de zilele calde petrecute în grădină, de momentele de tihnă și de rețetele transmise din generație în generație. Fără aditivi sau conservanți, socata adevărată este un produs al naturii, realizat cu ingrediente pure și cu răbdare, pentru a permite fermentației naturale să-și facă magia.

Ceea ce face socata atât de specială este procesul său artizanal. Florile de soc, culese în perioada lor de vârf, sunt combinate cu lămâie proaspătă, miere sau zahăr și apă, apoi lăsate să fermenteze lent. Rezultatul este o băutură vie, cu bule fine, care încântă papilele gustative și răcorește instant. Fie că o savurezi simplă, cu gheață, sau ca bază pentru cocktailuri de vară, socata este versatilă și mereu binevenită. Alegând socata făcută de producători locali, susții nu doar o tradiție, ci și comunități care păstrează vie această rețetă veche de sute de ani.

Rețeta Tradițională de Socată

Ingrediente:

  • 10-12 inflorescențe mari de soc (proaspăt culese, preferabil dimineața, din zone nepoluate)

  • 5 litri de apă (de preferat apă de izvor sau filtrată)

  • 500 g zahăr (sau 400 g miere, pentru o variantă mai naturală)

  • 2 lămâi mari (spălate bine, tăiate felii)

  • Opțional: 50 ml oțet de mere (accelerează fermentarea și adaugă o notă ușor acidulată)

  • Opțional: câteva frunze de mentă sau coajă de portocală pentru extra aromă

Instrucțiuni:

  1. Pregătirea florilor de soc: Scutură ușor inflorescențele pentru a îndepărta impuritățile, dar nu le spăla, deoarece polenul contribuie la aromă și fermentare. Îndepărtează tulpinile groase, păstrând doar florile.

  2. Amestecarea ingredientelor: Într-un borcan mare de sticlă (5-6 litri), dizolvă zahărul sau mierea în apa călduță. Adaugă feliile de lămâie, florile de soc și, dacă folosești, oțetul de mere sau alte arome opționale.

  3. Fermentarea: Acoperă borcanul cu un tifon curat (pentru a permite aerului să circule și a preveni intrarea insectelor) și lasă amestecul la fermentat într-un loc cald, dar nu direct în soare, timp de 2-4 zile. Amestecă zilnic cu o lingură curată pentru a preveni formarea mucegaiului.

  4. Verificarea: După 2-3 zile, gustă socata. Când are un gust plăcut acidulat și apar bule fine, este gata. Dacă vrei o băutură mai intensă, mai lasă o zi.

  5. Strecurarea și îmbutelierea: Strecoară lichidul printr-un tifon curat pentru a îndepărta florile și lămâile. Toarnă socata în sticle curate, preferabil cu capac etanș, și păstreaz-o la frigider. Consumă în maxim 5-7 zile pentru prospețime maximă.

  6. Servirea: Servește socata bine răcită, adăugând cuburi de gheață și, opțional, o felie de lămâie sau câteva frunze de mentă.

Sfaturi:

  • Alege flori de soc din zone curate, departe de drumuri sau poluare.

  • Pentru o socată mai puțin dulce, redu cantitatea de zahăr sau miere.

  • Dacă vrei o băutură mai efervescentă, îmbuteliază socata în sticle cu dop mecanic și las-o încă 12-24 de ore la temperatura camerei înainte de a o refrigera.

  • Evită recipientele metalice, deoarece pot afecta gustul în timpul fermentării.

Această rețetă simplă, dar plină de savoare, te va conecta cu natura și cu tradițiile românești. Prepară socata acasă și bucură-te de o băutură care celebrează vara și puritatea ingredientelor naturale! În sucul de soc lăsat la fermentat mai puteți adăuga 3 linguri dulceață de zmeură pentru o aromă deosebită

Socată în orice anotimp: Trucul congelatorului

Puțină lume știe că aroma inconfundabilă a socului poate fi savurată oricând, indiferent de sezon sau vreme. Cheia? Congelarea florilor de soc!

Advertisement

Procesul e simplu: culege florile de soc, îndepărtează cu grijă orice impurități, apoi porționează-le în pungi tip sandvici, câte 5-7 inflorescențe per pungă. Sigilează bine pungile și depozitează-le în congelator. Astfel, florile își păstrează prospețimea și proprietățile intacte, spre deosebire de uscarea lor, care poate diminua calitatea. În plină iarnă, scoate o pungă din congelator și prepară o socată delicioasă și răcoritoare cu același gust autentic, fără efort suplimentar.

Instrucțiuni pentru preparare:

  • Decongelează florile la temperatura camerei sau folosește-le direct în rețeta clasică de socată.

  • Urmează rețeta tradițională: combină florile cu apă, zahăr sau miere, felii de lămâie și lasă amestecul să fermenteze 2-4 zile.

  • Strecoară, răcește și savurează o băutură care aduce vara în orice moment al anului!

Acest truc simplu îți permite să te bucuri de socată oricând, păstrând magia florilor de soc la îndemână, chiar și în cele mai reci zile.

La zi

A fost semnat contractul de concesiune pentru rețeaua inteligentă de gaze naturale în comuna Mitreni

Primăria comunei Mitreni a anunțat semnarea contractului de concesiune pentru serviciul de utilitate publică privind distribuția gazelor naturale. Investiția vizează înființarea și dezvoltarea unei rețele inteligente de distribuție gaze în localitate.

Proiectul urmează un calendar de implementare de 18 luni, împărțit în două etape:

  • 4 luni pentru serviciile de proiectare;
  • 14 luni pentru execuția lucrărilor și asistența tehnică pe durata execuției.

Primăria Mitreni este responsabilă pentru implementarea completă a proiectului.

Primarul comunei, Ciprian Panait, a precizat că anul 2025 este unul dificil din punct de vedere financiar, bugetul local fiind redus cu 50% față de anii anteriori. În acest context, administrația locală intenționează să prioritizeze investițiile esențiale.

Demersurile pentru această investiție au durat aproximativ doi ani și au inclus obținerea avizelor necesare, elaborarea documentației și organizarea a trei licitații publice pentru atribuirea contractului.

Advertisement

Colaborarea cu administrația centrală

La nivel parlamentar, deputatul Ciprian Pandea (PNL) a oferit sprijin pentru facilitarea procedurilor necesare, în special în ceea ce privește relația cu instituțiile centrale și obținerea avizelor. Pandea este membru în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, având un rol activ în promovarea proiectelor de dezvoltare locală în județul Călărași.

Continue Reading

La zi

ITM Călărași: Amenzi de peste 45.000 de lei în urma controalelor privind munca nedeclarată și siguranța la locul de muncă

În perioada 2–30 iunie 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a desfășurat o amplă campanie de controale pentru combaterea muncii nedeclarate și verificarea respectării legislației privind relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.

Relații de muncă:

Inspectorii ITM au efectuat 86 de controale, dintre care 82 vizând munca nedeclarată. Opt angajatori au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 21.000 de lei. Printre cele mai frecvente nereguli s-au numărat lipsa actelor adiționale privind sporurile, dosare incomplete ale salariaților și lipsa comunicării deciziilor de încetare a contractelor.

Securitate și sănătate în muncă:

Advertisement

În paralel, au avut loc 54 de controale în domeniul SSM, soldate cu 72 de deficiențe constatate și sancționarea a alți opt angajatori. Amenzile aplicate au însumat 24.500 de lei. Inspectorii au descoperit nereguli precum lipsa echipamentelor de protecție, neactualizarea evaluării riscurilor pentru categoriile vulnerabile de angajați și deficiențe în instruirea personalului.

Controalele s-au desfășurat într-o gamă largă de domenii de activitate, de la construcții, agricultură și transporturi, până la educație, comerț și industrie alimentară.

Printre cele mai grave abateri constatate se numără:

  • utilizarea muncii de noapte fără notificarea ITM și fără plata sporurilor legale,
  • nerespectarea prevederilor privind egalitatea de șanse și sancționarea hărțuirii,
  • lipsa măsurilor pentru protecția lucrătorilor în condiții de temperaturi extreme.

Toate neconformitățile au fost însoțite de măsuri obligatorii, cu termene clare de remediere.

Dumitru Nicolae, Inspector Șef al ITM Călărași, a subliniat că acțiunile vor continua și în perioada următoare, pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur, echitabil și legal pentru toți salariații din județ.

Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

11 dintre cele mai ciudate tratamente medicale din trecut

Istoria medicinei este plină de practici care astăzi par de neconceput, dar care, la vremea lor, erau considerate soluții de ultimă oră. De la tratamente bazate pe superstiții la experimente riscante, iată un top al celor mai ciudate 11 tratamente medicale din trecut, bazate pe informații istorice reale.

  1. Enema cu fum de tutun – (Enema este o procedură medicală care implică introducerea de lichid în rect și intestinul inferior prin anus. Acestei proceduri poate varia, incluzând curățarea intestinelor, administrarea de medicamente sau stimularea evacuării intestinale în caz de constipație severă)
    În secolele XVII-XVIII, europenii foloseau eneme cu fum de tutun pentru a trata diverse afecțiuni, de la dureri abdominale la holeră. Se credea că nicotina stimulează respirația și circulația. Fumul era introdus în rect cu ajutorul unor dispozitive speciale, dar practica a fost abandonată din cauza ineficienței și a riscurilor, inclusiv arsuri sau infecții.

  2. Transfuzii cu lapte
    În secolul al XIX-lea, laptele era considerat un substitut viabil pentru sânge. Medicii injectau lapte de vacă sau capră în venele pacienților pentru a trata diverse boli. Deși unele cazuri păreau să aibă succes, multe transfuzii provocau reacții alergice severe sau chiar decesul. Practica a fost abandonată odată cu înțelegerea incompatibilităților biologice.

  3. Trepanarea craniului
    Una dintre cele mai vechi intervenții chirurgicale, trepanarea implica perforarea craniului pentru a trata dureri de cap, epilepsie sau tulburări mentale. Practicată încă din perioada neolitică, această metodă era riscantă și adesea fatală, deși există dovezi că unii pacienți supraviețuiau.

  4. Consumul de urină
    În Egiptul, Grecia și Roma Antică, urina era considerată un remediu terapeutic. Se credea că poate vindeca afecțiuni ale rinichilor sau ficatului. Unele culturi practicau uroscopia, analizând urina prin miros sau chiar gust, pentru diagnostic. Practica a fost abandonată din cauza lipsei de beneficii dovedite.

  5. Mercur pentru orice boală
    Mercurul era folosit în antichitate de egipteni, greci și chinezi pentru a trata de la sifilis la constipație. Aplicat sub formă de unguent sau administrat oral, mercurul provoca efecte toxice grave, inclusiv pierderea dinților, leziuni renale și probleme neurologice. Utilizarea sa a fost oprită în secolul XX.

  6. Cocaină pentru răceală și febră de fân
    La sfârșitul secolului al XIX-lea, cocaina era promovată ca remediu pentru dureri, febră de fân și chiar dependență de morfină. Aplicată pe mucoasa nazală sau ingerată, era considerată sigură, dar s-a dovedit a crea dependență și a avea efecte adverse grave, ducând la abandonarea sa.

  7. Praf de simpatie pentru răni de sabie
    În secolul al XVII-lea, Sir Kenelm Digby a inventat „praf de simpatie”, un amestec de viermi, creier de porc, rugină și resturi mumificate, aplicat nu pe rană, ci pe arma care o provocase. Se credea că vindecă prin „magie simpatică”. Practica era ineficientă și a dispărut rapid.

  8. Scaun rotativ pentru tulburări mentale
    În secolul al XIX-lea, „scaunul rotativ” era folosit în psihiatrie pentru a trata schizofrenia sau alte tulburări mentale. Pacienții erau rotiți până leșinau, crezându-se că această metodă „rearanjează” conținutul creierului. Practica era periculoasă și a fost abandonată.

  9. Bile de animale pentru diverse afecțiuni
    În China antică, bila de piton sau elefant era folosită pentru a trata ulcerații sau halena. Diluată cu apă, se credea că are proprietăți terapeutice. Deși unele tratamente tradiționale chinezești sunt încă studiate, această practică a fost în mare parte abandonată.

  10. Lobotomia prefrontală
    În secolul XX, lobotomia era folosită pentru a trata tulburări mentale, cum ar fi depresia sau schizofrenia. Procedura implica secționarea conexiunilor din lobii frontali ai creierului, adesea cu un instrument introdus prin orbite. Rezultatele erau devastatoare, ducând la schimbări grave de personalitate sau deces. Practica a fost abandonată în anii 1950.

  11. Tratament cu șoareci morți
    În Egiptul Antic și în Anglia elisabetană, șoarecii morți erau folosiți pentru a trata dureri dentare, negi sau tuse convulsivă. Se aplicau paste din șoareci zdrobiți sau jumătăți de șoareci pe zonele afectate. Aceste metode nu aveau bază științifică și au fost abandonate.

Continue Reading