Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 15°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Semnificația istorică a zilei de 18 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1025 – Boleslaw Chrobry este încoronat în Gniezno, devenind primul rege al Poloniei.

1480 – S-a născut Lucrezia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea.

1506 – A început construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma, in timpul pontificatului papei Iulius al II-lea.

Advertisement

1590 – S-a născut Ahmed I, sultan al Imperiului Otoman.

1846 – S-a născut Nicolae Densușianu, istoric român.

1848 – A avut loc prima adunare politică a românilor din Transilvania, la Blaj, pe Câmpia Libertății (Adunarea din duminica Tomii), (18 – 30 aprilie) la care se hotărăște convocarea pentru 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) a Marii Adunări Naționale de la Blaj.

1853 – A fost pusă în funcțiune prima linie de tren din India, care făcea legătura între Bombay si Tanna si avea o lungime de 36 km.

1878 – La București, a fost încheiată o Convenție comercială româno-elenă.

Advertisement

1897 – A fost încheiată o Convenție comercială între România și Olanda.

1898 – A murit Gustave Moreau, pictor simbolist francez.

1906 – Un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din orașul San Francisco, California.

1909 – În România este adoptată legea pentru darea în exploatare a terenurilor petroliere de pe proprietățile statului.

1909 – În România este înființată Societatea comunală pentru construcția și exploatarea tramvaielor în orașul București, care primește concesiunea transportului de călători.

Advertisement

1909 – Eroina poporului francez Ioana d’Arc, a fost beatificată de Biserica Catolică.

1912 – Vasul RMS Carpathia ajunge la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului Titanic.

1922 – România a semnat, alături de alte state, o notă adresată Germaniei, prin care protesta împotriva semnării Tratatului de la Rapallo, din 16 aprilie 1922, care încălca prevederile Tratatului de la Versailles.

1931 – În România s-a format un guvern de tehnicieni prezidat de Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la ministerul de Finanțe și Interne). Noul guvern a venit în urma demisiei guvernului național-țărănesc prezidat de G.G. Mironescu.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Aviația SUA bombardează orașele Tokio, Yokohama și Nagoya.

Advertisement

1943 – Decesul comandantului marinei japoneze Isoroku Yamamoto la vârsta de 59 de ani. Isoroku Yamamoto, a fost comandantul japonez care a conceput atacul surpriză la Pearl Harbor 7 decembrie 1941, când a fost distrusa flota americană. A fost ucis când avionul său a fost doborât de americani care au reușit să descifreze codurile de comunicații ale armatei japoneze.

1945 – A fost fondată echipa de fotbal UTA.

1946 – A avut loc dizolvarea formală a Societății Națiunilor si a fost înlocuită cu Organizația Națiunilor Unite.

1947 – Guvernul britanic a hotărât reluarea relațiilor comerciale cu România, după cel de-al Doilea Război Mondial.

1947 – La Bratislava, a fost executat monseniorul Jozef Tiso, om politic, lider al fasciștilor slovaci, șeful statului slovac aliat al Germaniei intre anii 1939–1945.

Advertisement

1949 – Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă.

1951 – A fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană.

1955 – A murit fizicianul Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1921;(n.14.03.1879).

1966 – Mao Zedung lansează conceptul de “Marea revoluție culturală proletară”. China intră într-o fază de haos și teroare.

1982 – Prin decret guvernamental, se schimbă denumirea capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare.

Advertisement

1996 – Miniștrii Apărării ai României și Ucrainei, Gheorghe Tinca și Valeri Șmarov, au semnat un Protocol privind dezvoltarea colaborării între Ministerul Apărării din România și cel din Ucraina.

1996 – Senatul României a ratificat Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, prin care era reglementată procedura extrădării persoanelor care sunt căutate pentru acte de terorism.

2001 – Camera Deputaților a adoptat textul legii privind accesul liber la informațiile de interes public.

2007 – Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor, denumit “Claim your content”.

2019 – Africa de Sud – Cel puțin 13 morți după prăbușirea acoperișului unei biserici în urma ploilor torențiale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.

De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.

🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading