La zi
Semnificația istorică a zilei de 18 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1025 – Boleslaw Chrobry este încoronat în Gniezno, devenind primul rege al Poloniei.
1480 – S-a născut Lucrezia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea.
1506 – A început construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma, in timpul pontificatului papei Iulius al II-lea.
1590 – S-a născut Ahmed I, sultan al Imperiului Otoman.
1846 – S-a născut Nicolae Densușianu, istoric român.
1848 – A avut loc prima adunare politică a românilor din Transilvania, la Blaj, pe Câmpia Libertății (Adunarea din duminica Tomii), (18 – 30 aprilie) la care se hotărăște convocarea pentru 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) a Marii Adunări Naționale de la Blaj.
1853 – A fost pusă în funcțiune prima linie de tren din India, care făcea legătura între Bombay si Tanna si avea o lungime de 36 km.
1878 – La București, a fost încheiată o Convenție comercială româno-elenă.
1897 – A fost încheiată o Convenție comercială între România și Olanda.
1898 – A murit Gustave Moreau, pictor simbolist francez.
1906 – Un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din orașul San Francisco, California.
1909 – În România este adoptată legea pentru darea în exploatare a terenurilor petroliere de pe proprietățile statului.
1909 – În România este înființată Societatea comunală pentru construcția și exploatarea tramvaielor în orașul București, care primește concesiunea transportului de călători.
1909 – Eroina poporului francez Ioana d’Arc, a fost beatificată de Biserica Catolică.
1912 – Vasul RMS Carpathia ajunge la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului Titanic.
1922 – România a semnat, alături de alte state, o notă adresată Germaniei, prin care protesta împotriva semnării Tratatului de la Rapallo, din 16 aprilie 1922, care încălca prevederile Tratatului de la Versailles.
1931 – În România s-a format un guvern de tehnicieni prezidat de Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la ministerul de Finanțe și Interne). Noul guvern a venit în urma demisiei guvernului național-țărănesc prezidat de G.G. Mironescu.
1941 – Al Doilea Război Mondial: Aviația SUA bombardează orașele Tokio, Yokohama și Nagoya.
1943 – Decesul comandantului marinei japoneze Isoroku Yamamoto la vârsta de 59 de ani. Isoroku Yamamoto, a fost comandantul japonez care a conceput atacul surpriză la Pearl Harbor 7 decembrie 1941, când a fost distrusa flota americană. A fost ucis când avionul său a fost doborât de americani care au reușit să descifreze codurile de comunicații ale armatei japoneze.
1945 – A fost fondată echipa de fotbal UTA.
1946 – A avut loc dizolvarea formală a Societății Națiunilor si a fost înlocuită cu Organizația Națiunilor Unite.
1947 – Guvernul britanic a hotărât reluarea relațiilor comerciale cu România, după cel de-al Doilea Război Mondial.
1947 – La Bratislava, a fost executat monseniorul Jozef Tiso, om politic, lider al fasciștilor slovaci, șeful statului slovac aliat al Germaniei intre anii 1939–1945.
1949 – Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă.
1951 – A fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană.
1955 – A murit fizicianul Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1921;(n.14.03.1879).
1966 – Mao Zedung lansează conceptul de “Marea revoluție culturală proletară”. China intră într-o fază de haos și teroare.
1982 – Prin decret guvernamental, se schimbă denumirea capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare.
1996 – Miniștrii Apărării ai României și Ucrainei, Gheorghe Tinca și Valeri Șmarov, au semnat un Protocol privind dezvoltarea colaborării între Ministerul Apărării din România și cel din Ucraina.
1996 – Senatul României a ratificat Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, prin care era reglementată procedura extrădării persoanelor care sunt căutate pentru acte de terorism.
2001 – Camera Deputaților a adoptat textul legii privind accesul liber la informațiile de interes public.
2007 – Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor, denumit “Claim your content”.
2019 – Africa de Sud – Cel puțin 13 morți după prăbușirea acoperișului unei biserici în urma ploilor torențiale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum intern în cadrul corpului magistraților, având ca temă modul în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit mesajului publicat de șeful statului, magistrații vor fi invitați să răspundă la o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau dacă servește interesele unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Președintele precizează că rezultatul consultării va influența direct parcursul discuțiilor legislative. În situația în care majoritatea magistraților vor considera că CSM acționează în interes public, dialogul legislativ va continua. În schimb, dacă opinia dominantă va fi că instituția nu mai reprezintă interesul public, Nicușor Dan afirmă că va solicita plecarea de urgență a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
Șeful statului își motivează decizia prin numărul mare de mesaje primite din partea magistraților – peste 2.000 de pagini de sesizări –, în care sunt semnalate probleme considerate grave privind funcționarea sistemului de justiție. Concluzia oferită de președinte este că o parte dintre aceste sesizări indică existența unor practici care ar favoriza interese de grup, inclusiv în ceea ce privește activitatea CSM, conducerea instanțelor și modul de exercitare a independenței profesionale.
În perioada următoare, Nicușor Dan anunță că atenția se va concentra pe modificări legislative punctuale, precum procedurile de promovare, introducerea unor criterii obiective mai clare, reglementarea delegărilor și detașărilor, astfel încât spațiul de decizie discreționară să fie redus semnificativ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene.
Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR.
Câte proiecte și câți bani sunt, în total
La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).
Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați.
Consiliul Județean, cele mai mari finanțări
Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.
Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.
Primăriile cele mai active
Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile:
-
Oltenița – 16 proiecte
-
Călărași – 12 proiecte
Urmează alte localități, cu activitate constantă:
-
Ulmeni – 5 proiecte
-
Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare
Cine a atras cei mai mulți bani
Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile:
-
Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei
-
Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei
Sume importante au ajuns și în localități mai mici:
-
Nana – 52,3 milioane de lei
-
Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei
-
Căscioarele – 42,0 milioane de lei
Localități fără proiecte depuse (până acum)
Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027:
Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.
Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu!
Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.
Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.
Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.
Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.
Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:
- Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
- Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
- SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
- STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.
În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.
Motivul schimbării
Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.
Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților privind rolul CSM
Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
