Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 543

La zi

Semnificația istorică a zilei de 18 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1025 – Boleslaw Chrobry este încoronat în Gniezno, devenind primul rege al Poloniei.

1480 – S-a născut Lucrezia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea.

1506 – A început construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma, in timpul pontificatului papei Iulius al II-lea.

Advertisement

1590 – S-a născut Ahmed I, sultan al Imperiului Otoman.

1846 – S-a născut Nicolae Densușianu, istoric român.

1848 – A avut loc prima adunare politică a românilor din Transilvania, la Blaj, pe Câmpia Libertății (Adunarea din duminica Tomii), (18 – 30 aprilie) la care se hotărăște convocarea pentru 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) a Marii Adunări Naționale de la Blaj.

1853 – A fost pusă în funcțiune prima linie de tren din India, care făcea legătura între Bombay si Tanna si avea o lungime de 36 km.

1878 – La București, a fost încheiată o Convenție comercială româno-elenă.

Advertisement

1897 – A fost încheiată o Convenție comercială între România și Olanda.

1898 – A murit Gustave Moreau, pictor simbolist francez.

1906 – Un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din orașul San Francisco, California.

1909 – În România este adoptată legea pentru darea în exploatare a terenurilor petroliere de pe proprietățile statului.

1909 – În România este înființată Societatea comunală pentru construcția și exploatarea tramvaielor în orașul București, care primește concesiunea transportului de călători.

Advertisement

1909 – Eroina poporului francez Ioana d’Arc, a fost beatificată de Biserica Catolică.

1912 – Vasul RMS Carpathia ajunge la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului Titanic.

1922 – România a semnat, alături de alte state, o notă adresată Germaniei, prin care protesta împotriva semnării Tratatului de la Rapallo, din 16 aprilie 1922, care încălca prevederile Tratatului de la Versailles.

1931 – În România s-a format un guvern de tehnicieni prezidat de Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la ministerul de Finanțe și Interne). Noul guvern a venit în urma demisiei guvernului național-țărănesc prezidat de G.G. Mironescu.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Aviația SUA bombardează orașele Tokio, Yokohama și Nagoya.

Advertisement

1943 – Decesul comandantului marinei japoneze Isoroku Yamamoto la vârsta de 59 de ani. Isoroku Yamamoto, a fost comandantul japonez care a conceput atacul surpriză la Pearl Harbor 7 decembrie 1941, când a fost distrusa flota americană. A fost ucis când avionul său a fost doborât de americani care au reușit să descifreze codurile de comunicații ale armatei japoneze.

1945 – A fost fondată echipa de fotbal UTA.

1946 – A avut loc dizolvarea formală a Societății Națiunilor si a fost înlocuită cu Organizația Națiunilor Unite.

1947 – Guvernul britanic a hotărât reluarea relațiilor comerciale cu România, după cel de-al Doilea Război Mondial.

1947 – La Bratislava, a fost executat monseniorul Jozef Tiso, om politic, lider al fasciștilor slovaci, șeful statului slovac aliat al Germaniei intre anii 1939–1945.

Advertisement

1949 – Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă.

1951 – A fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană.

1955 – A murit fizicianul Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1921;(n.14.03.1879).

1966 – Mao Zedung lansează conceptul de “Marea revoluție culturală proletară”. China intră într-o fază de haos și teroare.

1982 – Prin decret guvernamental, se schimbă denumirea capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare.

Advertisement

1996 – Miniștrii Apărării ai României și Ucrainei, Gheorghe Tinca și Valeri Șmarov, au semnat un Protocol privind dezvoltarea colaborării între Ministerul Apărării din România și cel din Ucraina.

1996 – Senatul României a ratificat Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, prin care era reglementată procedura extrădării persoanelor care sunt căutate pentru acte de terorism.

2001 – Camera Deputaților a adoptat textul legii privind accesul liber la informațiile de interes public.

2007 – Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor, denumit “Claim your content”.

2019 – Africa de Sud – Cel puțin 13 morți după prăbușirea acoperișului unei biserici în urma ploilor torențiale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile

Published

on

Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.

Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.

Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici

Published

on

Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.

Natalitate în scădere, mortalitate ridicată

În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.

Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.

Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale

Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Advertisement

Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).

Tendință îngrijorătoare

Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.

Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.

1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.

2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.

Advertisement

3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.

4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.

5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?

Published

on

De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.

Cine suportă oficial taxa?

Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!

Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.

Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?

Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:

Advertisement
  • creșterea prețurilor produselor
  • adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
  • modificarea politicilor de livrare

Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.

De ce apare această taxă acum?

Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).

Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.

Cine beneficiază?

  • Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
  • Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.

Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading