Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 546

La zi

Semnificația istorică a zilei de 12 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

238 – Gordian al II-lea pierde Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.

1204 – Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.

1452  – Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin și mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentată de Iancu de Hunedoara și Imperiul Otoman.

Advertisement

 1457 – A avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ștefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.

 1606 – Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.

1633 – Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.

1814 – Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.

1861 – A început Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.

Advertisement

1877 – A început războiul ruso–turc.

1877 – Proclamația Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, către romani, prin care aduce la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pașnicilor cetățeni”.

 1930 – S-a constituit la București, din inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mișcării Legionare.

1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului roman, mareșalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.

1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.

Advertisement

1945 – Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.

1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reușit sa stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt.

1955 – Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.

1956 – A avut loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.

1961 – Nava ruseasca „Vostok”, la bordul căreia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.

Advertisement

1966 – Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.

1970 – S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.

1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.

1981 – Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.

1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.

Advertisement

 1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber – CEFTA.

2019 – Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Acțiune a poliției și jandarmeriei pentru siguranța elevilor din Oltenița și Călărași

Published

on

Acțiune a poliției și jandarmeriei pentru siguranța elevilor din Oltenița și Călărași

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, în parteneriat cu jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, au desfășurat, în data de 21 ianuarie, o acțiune amplă pentru creșterea gradului de siguranță în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ din municipiile Călărași și Oltenița.

Intervențiile au avut un pronunțat caracter preventiv și s-au adresat în special tinerilor, urmărind prevenirea violenței în mediul școlar, conștientizarea riscurilor asociate traficului și consumului de substanțe psihoactive, precum și combaterea fenomenelor de bullying și absenteism.

În paralel, echipajele de poliție rutieră au acționat în apropierea școlilor pentru creșterea siguranței rutiere, în contextul traficului intens din zonele frecventate de elevi.

În cadrul acțiunii au fost organizate șase activități informativ-educative în unități de învățământ, la care au participat peste 100 de elevi și cadre didactice. Participanții s-au implicat activ în discuții, manifestând interes față de temele abordate de reprezentanții structurilor de ordine publică.

Advertisement

La aceste activități au luat parte polițiști din structurile de siguranță școlară, analiză și prevenirea criminalității, ordine publică și rutieră, alături de jandarmi din cadrul I.J.J. Călărași.

Reprezentanții instituțiilor implicate anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul menținerii unui mediu școlar sigur și responsabil pentru elevi și cadrele didactice.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață: vizibilitate redusă și risc de ghețuș în cursul nopții

Published

on

Autoritățile meteorologice au emis un COD GALBEN de ceață, valabil în intervalul 23 ianuarie 2026, orele 00:00 – 06:00. Fenomenul va determina vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat chiar sub 50 de metri.

Potrivit informării, ceața va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului, ceea ce poate îngreuna circulația rutieră și pietonală.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu prudență sporită, să adapteze viteza la condițiile de drum și să folosească luminile de ceață, acolo unde este cazul. De asemenea, pietonii trebuie să fie atenți la suprafețele alunecoase, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Criza acută de medici lovește spitalele din Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești

Published

on

Sistemul de sănătate din România traversează o criză profundă de personal medical calificat, iar spitalele din județele Buzău, Călărași, Giurgiu și Prahova (Ploiești) resimt cel mai acut acest deficit. Zeci de posturi de medici specialiști rămân neocupate de luni și chiar ani de zile, punând în pericol funcționarea normală a secțiilor vitale.

La Spitalul Județean de Urgență Buzău, deși se organizează frecvent concursuri pentru posturi de medici, numeroase specializări esențiale au rămas descoperite. Secțiile de chirurgie, cardiologie, neurologie sau oncologie se confruntă cu lipsuri cronice, medicii existenți fiind nevoiți să facă față unui volum uriaș de cazuri, cu ture extenuante și risc crescut de erori medicale.

În județul Călărași situația este și mai gravă: deficitul de medici specialiști afectează inclusiv Spitalul Județean de Urgență, unde unele compartimente funcționează la limita capacității sau cu medici detașați temporar din alte unități. Lipsa anestezistilor, a radiologilor și a medicilor ATI îngreunează intervențiile chirurgicale și tratamentul pacienților critici.

Giurgiu se numără printre județele cu cel mai redus număr de medici raportat la populație. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu anunță constant posturi vacante pentru specialiști în pediatrie, medicină internă, ortopedie și alte domenii, însă candidații sunt extrem de puțini, mulți preferând centrele universitare mari sau plecarea în străinătate.

Advertisement

La Ploiești, Spitalul Județean de Urgență se confruntă cu aceeași problemă sistemică. Deși județul Prahova are o populație numeroasă și un număr relativ mare de cazuri complexe, deficitul de medici în specialități precum gastroenterologie, pneumologie, reumatologie sau neurochirurgie obligă pacienții să se deplaseze zeci de kilometri pentru investigații și tratamente.

Cauzele principale rămân migrația medicilor spre țări din vestul Europei, salariile necompetitive în raport cu volumul de muncă, condițiile de lucru precare din spitalele județene și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională în zonele defavorizate. Mulți tineri specialiști aleg să nu se întoarcă sau să nu se stabilească în aceste județe după rezidențiat.

Pacienții sunt cei care suferă cel mai mult: listele de așteptare se lungesc, intervențiile urgente sunt amânate, iar calitatea actului medical scade vizibil. În unele cazuri, lipsa unui specialist anumit transformă spitalul dintr-o unitate de urgență într-un centru de triaj care transferă bolnavii spre București sau alte orașe mari.

Autoritățile locale și Ministerul Sănătății continuă să caute soluții prin concursuri repetate, stimulente financiare punctuale și programe de atragere a medicilor în zonele deficitare, însă efectele sunt încă modeste. Fără măsuri structurale profunde – investiții masive în infrastructură, locuințe de serviciu, creșteri salariale sustenabile și reformarea rezidențiatului – criza de specialiști din spitalele Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești riscă să se agraveze în următorii ani.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading