La zi
Semnificația istorică a zilei de 12 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
238 – Gordian al II-lea pierde Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.
1204 – Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.
1452 – Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin și mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentată de Iancu de Hunedoara și Imperiul Otoman.
1457 – A avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ștefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.
1606 – Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.
1633 – Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.
1814 – Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.
1861 – A început Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.
1877 – A început războiul ruso–turc.
1877 – Proclamația Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, către romani, prin care aduce la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pașnicilor cetățeni”.
1930 – S-a constituit la București, din inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mișcării Legionare.
1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului roman, mareșalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.
1945 – Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reușit sa stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt.
1955 – Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.
1956 – A avut loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.
1961 – Nava ruseasca „Vostok”, la bordul căreia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.
1966 – Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.
1970 – S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.
1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.
1981 – Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.
1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.
1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber – CEFTA.
2019 – Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.
Natalitate în scădere, mortalitate ridicată
În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.
Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.
Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale
Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).
Tendință îngrijorătoare
Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.
Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.
1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.
2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.
3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.
4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.
5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?
De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.
Cine suportă oficial taxa?
Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!
Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.
Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?
Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:
- creșterea prețurilor produselor
- adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
- modificarea politicilor de livrare
Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.
De ce apare această taxă acum?
Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).
Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.
Cine beneficiază?
- Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
- Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.
Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
