La zi
Semnificația istorică a zilei de 12 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
238 – Gordian al II-lea pierde Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.
1204 – Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.
1452 – Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin și mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentată de Iancu de Hunedoara și Imperiul Otoman.
1457 – A avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ștefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.
1606 – Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.
1633 – Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.
1814 – Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.
1861 – A început Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.
1877 – A început războiul ruso–turc.
1877 – Proclamația Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, către romani, prin care aduce la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pașnicilor cetățeni”.
1930 – S-a constituit la București, din inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mișcării Legionare.
1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului roman, mareșalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.
1945 – Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reușit sa stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt.
1955 – Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.
1956 – A avut loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.
1961 – Nava ruseasca „Vostok”, la bordul căreia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.
1966 – Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.
1970 – S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.
1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.
1981 – Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.
1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.
1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber – CEFTA.
2019 – Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
Foto: ISU București
Un incendiu violent a cuprins duminică un depozit plin cu materiale sanitare, mase plastice și alte substanțe ușor inflamabile, situat pe bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Bucureștiului.
Pompierii intervin masiv cu 16 autospeciale de stingere și cu o autospecială dotată cu roboți de intervenție. Focul se manifestă violent în interiorul unui spațiu de depozitare cu suprafața de aproximativ 800 mp, producând degajări masive de fum negru, vizibile de la mare distanță.
Depozitul aparține firmei Black Sea Suppliers, specializată în comercializarea echipamentelor și materialelor pentru instalații de încălzire, climatizare și gaze naturale. Construcția are o înălțime de 11 metri, iar materialele sunt depozitate în stive ce ajung până la 10 metri.
În exteriorul clădirii se află alte materiale combustibile, ceea ce creează un risc real de extindere rapidă a incendiului. Pentru combaterea flăcărilor a fost organizat un dispozitiv circular complex de intervenție.
Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care cetățenii sunt rugați să ocolească zona, să evite deplasările în apropiere și să închidă geamurile locuințelor pentru a nu inhala fumul toxic.
Coloanele impresionante de fum se observă chiar și din cartierul Drumul Taberei, unde mirosul puternic de ars este resimțit în multe zone. Intervenția pompierilor continuă pentru limitarea și lichidarea incendiului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.
Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.
Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.
În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.
ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.
Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.
Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.
Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.
După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.
În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.
Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Avatar 3, sold-out la Călărași. Cinematograful introduce o proiecție suplimentară
Agricola Borcea, an de top și investiții majore în baza sportivă: obiectiv clar-play-off și atacarea promovării
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
