La zi
Semnificația istorică a zilei de 12 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
238 – Gordian al II-lea pierde Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.
1204 – Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.
1452 – Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin și mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentată de Iancu de Hunedoara și Imperiul Otoman.
1457 – A avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ștefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.
1606 – Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.
1633 – Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.
1814 – Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.
1861 – A început Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.
1877 – A început războiul ruso–turc.
1877 – Proclamația Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, către romani, prin care aduce la cunoștință ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin România, ca oști prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pașnicilor cetățeni”.
1930 – S-a constituit la București, din inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mișcării Legionare.
1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului roman, mareșalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.
1945 – Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reușit sa stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt.
1955 – Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.
1956 – A avut loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.
1961 – Nava ruseasca „Vostok”, la bordul căreia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.
1966 – Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.
1970 – S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.
1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.
1981 – Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.
1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.
1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber – CEFTA.
2019 – Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Recomandare de carte -„Un animal sălbatic” de Joel Dicker
Ioana Cantacuzino – Prințesa cerului românesc
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
